6,447 matches
-
de pe treptele Muzeului Național din Budapesta, pro cla mației ce avea să aprindă revoluția maghiară impre sio nantă prin unanimitatea adeziunii populare. Numai că miș carea s-a autosubminat, s-a automanipulat paseist, dove dindu-se pe cît de libertară pentru unguri, pe atît de șovină față de neamurile din jur. Poetul și soldatul Petőfi Sándor s-a bătut cu tot curajul pentru principiile ei, căzînd În 1849 În lupta cu trupele intervenționiste rusești la Albești, la sud de Sighișoara. Dar nimeni nu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Strigonium, ce papă, ce credință-n Dumnezeu? O bestie! El a fost cu ideea tronului de fier Încins pentru tortura lui Gheorghe Doja, de astea-i umblau lui prin cap, nu iubirea aproapelui! Un sadic!... Consilierii români, deși surprinși, zîmbeau. Ungurii și nemții rămăseseră șocați. Alături de Francisc Rákóczi și de soția poetului Petőfi, era cea mai Însemnată personalitate cu rădăcini În Ardud și prima În ordine cronologică. — Credeți că, dacă era s-ajungă papă..., Îndrăzni un localnic. — Dărîmați-o, arătă nervos udemeristul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Îndrăzni: „Én is beszélek magyarul!“ Nu-l Înțelese nimeni. Totuși, În graiul acelor oameni toate cuvintele care numeau mădulare ale trupului sunau la fel ca-n limba ungurească. Descoperiră uimiți că se pot Înțelege. Păstorii foloseau aceleași vorbe ca și ungurii pentru: cap, dinte, obraz, limbă, mînă, frunte, os, sînge, inimă, bărbat, prunc și altele. Pomean Îi numea „hanți“ și povestea că În fiecare iarnă se lăsau la vale spre miazăzi, iar primăvara se Întorceau În ținu turile lor de dincolo de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ei au fost la America, și ei s-au bătut În Franția și-n Rusia, dar de năzdrăvănii ca ale Pomeanului n-au auzit și nici nu le-au văzut. În schimb, nimeni nu-i tăgăduia istoria cu Întîlnirea cu ungurii zăpezilor și grăitul pe limba lor, că doar neamul ăsta umpluse Pămîntul, dăduseră de ei și la New York, și la Cleveland, și la Chicago ori la Halifax, de ce nu i-ar afla și la Sibir?... Să fie sănătoși, că pe la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
tu de-acolo, lasă mîța-n pace!“ „Good evening“ al meu din acele vremuri nu era unul curat lacrimă, parcă rosteam „gut evning“, dar era oricum mare lucru față de ce știau ortacii de joacă În altă limbă străină decît ungureasca, iar ungurii În alta decît româna. Încercînd să fac un inventar a ceea ce am Învățat de la Mrs. Flory, am adunat, cu numeralele pînă-n douăzeci cu tot, vreo sută zece cuvinte. Un grai Întreg, ce mai!, pentru ulițele copi lăriei... Față de Îmbățoșările cumetrelor
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cele o sută de cuvinte americane ale mele alcătuiau cel puțin o limbă În faza ei preculturală. — Măi Vasile, tu știi cum i se spune pe englezește la măr? — Nu. Îl luam apoi În primire, cu aceeași Întrebare, pe prietenul ungur, Duczi: — Tudod hogy mongyák angolul alma? — Nem. Scoteam din buzunar mărul Încet, Încet și-l etalam În palma stîngă. Cu arătătorul de la dreapta, ținteam spre el: — Apple! Apple, silabiseam eu Încîntat. Acuma, la găină, știți cum i se spune?... Vedeți
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
1943, la patruzeci și șapte de ani, ca auxiliar al trupelor germane. Îl trimisese Într-acolo administrația lui Horthy pentru buna cunoaștere a limbii nemțești Încă din vremea focului din ’14-’18, cînd el fusese Înrolat de austrieci, nu de unguri, selectat direct din regimentele de gardă imperială de la Viena unde și făcea cătănia. Am stat prea puțin În preajma lui ca să-mi fi rămas mai mult de două-trei frînturi de peliculă din istorisirile sale. Astfel, știu că În Germania, unde a
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În detalii: la mijloc nu se afla vreun sat mai mare, ci o importantă așezare Întărită Încă dinainte de anul 972 cînd, istorisește Anonymus, ducele Menumorut a rezistat trei zile și trei nopți În cetatea de pămînt Zotmar asalturilor cetelor de unguri. Lucru puțin știut este că aici s-a ridicat cea mai veche urbe germană de pe cuprinsul românesc, cu cele dintîi contingente militare nemțești colonizate puțin după anul 1000 de către regina Gisela, sora Împăratului romano-german Henric și soția lui Ștefan, primul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pentru a mă ajuta, poate Îl putem salva” - a fost răspunsul profesorului. Despina era numai ochi și urechi. Trăia fiecare moment al povestirii lui „tati”. Lia Îl privea cu ochi umed și aduceri aminte din captivitatea ei În Ardealul cedat ungurilor, pe care le suprapunea peste momentele povestite de Nicu. Parcă s-ar fi petrecut ieri... Și-a furișat privirea către Despina, spre a se convinge că de la calvarul trăit atunci au trecut atâția ani! Nu-i venea să creadă. Involuntar
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
drame și aici, în România... Frații și surorile mele, care n-au părăsit Sighetul ca mine, ca să vină la București, au fost trimiși cu toții în lagăr, de unde nu s-au mai întors... Dar Sighetul nu era în Ardealul ocupat de unguri?... întrebă Ticu. Toți își întoarseră privirile spre el și câteva clipe se făcu tăcere. Da, admise medicul Gutman netulburat, e adevărat că nu doar regimul antonescian a fost de vină... O nouă tăcere, destul de apăsătoare, se așternu în salon. Stelian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Un băiat, bineînțeles, întări el, pe care de mult hotărâse să-l boteze Ovidiu, că orice român adevărat era musai să-și boteze toți urmașii cu numele iluștrilor strămoși de la Roma! Asta fără nici o discuție. Să știe tot omul, neamț, ungur sau de altă nație, cu cine are de-a face... Virgil zâmbi aflând toate aceste lucruri și se apucă la rându-i să se fălească, evocându-l pe bunicul său matern, un bărbat de toată isprava, cu chimirul doldora de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
poate chiar o revoluție, ceva de felul ăsta... Aiurea! exclamă neîncrezător Paulică Dobrescu. De unde-ați scos voi chestia asta?... V-ați îmbătat aseară și ați rămas mahmuri! Mi-a spus unchiu-meu... Serios! îl asigură grav Cartojan. Cică s-au ridicat ungurii și-au dat jos guvernul comunist de la Budapesta... Și se mai zice că toată răzmerița a pornit de la studenți... În următoarele zile, pe diverse căi, continuară să le parvină tot mai multe zvonuri în legătură cu evenimentele din Ungaria, încetul cu încetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
această temă erau, însă, destul de potolite și, în general, fără nimic sentimental în ele. Mai erau și unii care ridicau din umeri, cu indiferență sau chiar cu o anumită iritare. Ei, și?... Ce ne privește pe noi?... Asta e treaba ungurilor, nu a noastră! Lăsați-i naibii pe ungurii ăștia și problemele lor!... Universitatea n-are nimic de-a face cu politica!... păreau să spună acești colegi. În schimb, alături, la filologie era o altă situație. Studenții de aici se arătau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
general, fără nimic sentimental în ele. Mai erau și unii care ridicau din umeri, cu indiferență sau chiar cu o anumită iritare. Ei, și?... Ce ne privește pe noi?... Asta e treaba ungurilor, nu a noastră! Lăsați-i naibii pe ungurii ăștia și problemele lor!... Universitatea n-are nimic de-a face cu politica!... păreau să spună acești colegi. În schimb, alături, la filologie era o altă situație. Studenții de aici se arătau mult mai sensibili la evenimentele din țara vecină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Romică ochelaristul, Victor ajunse să-și petreacă o bună parte din timp pe holurile și prin amfiteatrele celor de la filologie, unde se puteau auzi remarci și comentarii destul de îndrăznețe, directe sau aluzive, despre ce se întâmpla la Budapesta: Ai dracului, ungurii ăștia, nu ca noi! Când nu le convine ceva, ies cu toții în stradă și-o spun în gura mare!... Să se afle unde trebuie! Păi voi ați mai pomenit mămăligă să explodeze?... Ungurilor le-a ajuns până peste cap... Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ce se întâmpla la Budapesta: Ai dracului, ungurii ăștia, nu ca noi! Când nu le convine ceva, ies cu toții în stradă și-o spun în gura mare!... Să se afle unde trebuie! Păi voi ați mai pomenit mămăligă să explodeze?... Ungurilor le-a ajuns până peste cap... Parcă în alte țări... nu este tot la fel?... Ba e și mai rău, dar cine mișcă-n front?... Cum cine? N-ați auzit ultima bombă? spuse într-o zi cineva. Ce bombă?... Că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de revendicări... Conducerea țării e pe jar! I-auzi!... Numai la noi, aici, e liniște și pace... V-am spus eu că e lată rău de tot! se auzi atunci și glasul lui Romică ochelaristul. Și până la urmă, ce naiba vor ungurii ăștia?... Cum ce?... sări cu gura Nelu Ianolide, filologul cu biblioteca plină de cărți interzise și nelipsit de la aceste discuții. Păi ia să-mi spuneți voi: e bine să fim obligați să învățăm limba rusă?... E bine pe dracu!... răspunseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
auziră și mai multe glasuri. E-n regulă să ne oblige pe noi, ăștia de la filologie, să facem cursuri de socialism și de marxism, în loc să-l studiem pe Platon?... În regulă pe dracu!... Păi vedeți, fraierilor, de ce s-au supărat ungurii?... Bravo lor!... Așa nu se mai putea... Nici la noi nu prea se mai poate!... Aceeași stare de spirit rebelă pusese stăpânire, din câte se părea, și pe studenții de la arhitectură și făcea valuri în rândul mediciniștilor și a celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
coarda sensibilă amicul Tase, de cum dădu ochi cu el, în ușa unei săli de curs. De, mă Tase, băieților de pe-aici nu prea le pasă de altceva, în afară de studiu! îi replică Victor. Iar profesorii noștri, de când cu evenimentele de la unguri... ne-ar ține și noaptea la cursuri și la seminarii, dacă s-ar putea!... Să-l vezi pe moș Paranteză ce academic s-a făcut... Vine la cursuri cu un sfert de oră mai devreme și ne ține și-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
În fața unui amfiteatru dădură peste un grup de filologi, care tocmai comentau ultimele vești despre evenimentele din Ungaria, ca și ieșirea la rampă a lui Hrușciov, care declarase solemn în fața lumii că ce se intâmpla la Budapesta era exclusiv problema ungurilor și că armata sovietică avea să rămână cuminte, cu arma la picior, fără să intervină. Pe hol se foiau și niște inși care nu prea arătau a studenți, dar nimeni nu părea să se sinchisească de ei. În ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
spune în Ardeal. Au fost frumoși și cuminți ca două iconițe... Apoi vezi, poate că am avut noroc, trăiau într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde exista multă înțelegere între oameni și aveam prieteni de vacanță de toate națiile, și unguri, și sași, și români, și țigani..., de toate, UE ar putea învăța de la noi... Mi-aduc aminte cu duioșie de Bujorel, țigănușul cu păr cârlionțat și cu față oacheșă oacheșă, de ziceai că-i un spiriduș din „O mie și
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
împotriva regimului comunist. El povestește pentru DeCe News că abea la mulți de la acele evenimente a reușit să înțeleagă ce s-a întâmplat cu adevărat atunci. Timișorenii, instigați la revoltă cu unde electromagnetice „Deja erau foarte mulți oameni - ruși, americani, unguri și sârbi. Și la Timișoara au creat un fel de acțiuni de diversiune. Adică în ce constau? Chiar au fost atacate unitățile militare. Ori, timișorenii n-ar fi făcut niciodată așa ceva. Și există niște dispozitive care funcționează pe unde electromagnetice
Mărturia unui militar de la Timișoara:N-a existat niciun revoluționar. Totul a fost orchestrat, organizat și planificat by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80505_a_81830]
-
13 mineri au fost uciși și alți 14 răniți în urma a două explozii succesive care au avut loc în noiembrie, 2008. Magistrații au decis ca fostul director al EM Petrila, Aurelian Necula, și adjuncții săi, Gheorghe Roșu și Dan Ștefan Ungur, să-și petreacă următorii ani după gratii. Dacă șeful Exploatării miniere a primit șase ani și jumătate de închisoare, adjuncții au fost condamnați la patru ani de închisoare. La interval de câteva ore, în noiembrie 2008, în subteranul minei Petrila
Vinovații accidentului minier de la Petrila, condamnați la închisoare cu executare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80531_a_81856]
-
acasă, 1981) Recent, biologul Gabriel Cheroiu îndemna la mai multă grijă față de dropie și de cocoșul de mesteacăn: Sînt două specii care altădată prosperau. Dropia aproape a dispărut de la noi, iar noi nu facem mai nimic în direcția asta, spre deosebire de unguri, care se preocupă de creșterea dropiei. Cocoșul de mesteacăn mai trăiește acum doar în cîteva enclave." (,Cotidianul", 25 febr. 2008) Evoluția viitoare va adeveri, poate, viziunea lui Mihail Sadoveanu, după răpunerea unui exemplar al urgisitei și nobilei specii: ,Și primindu
Epistolă către Odobescu (IX) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7874_a_9199]
-
al treilea fiu al potcovarului așteptase zilnic, timp de un an, ordinul să plece pe frontul din est. Se zicea că Mareșalul nu mai trimitea întăriri în răsărit de teamă că ar fi putut rămîne descoperit în fața regimentelor pe care ungurii le ținuseră acasă. Comandantul regimentului în care Mihai ajunsese furier, fiindcă avea liceul, spunea că planul Conducătorului, pe care îl cunoștea - mare om, mare militar! -, era să aibă cît mai multă trupă la sfîrșitul războiului, încît să negocieze o pace
Locuri rezervate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7006_a_8331]