7,183 matches
-
ieșirea din vigoare a normei de incriminare) poate reprezenta o cauză exoneratoare de răspundere pentru angajator. ... 20. Prin urmare, după determinarea modalității corecte de interpretare a cadrului legal fixat de dispozițiile art. 52 alin. (2) din Codul muncii se impune unificarea practicii judiciare cu privire la întinderea noțiunii de „nevinovăție“ prevăzute de art. 52 alin. (2) din Codul muncii, respectiv dacă aceasta trebuie interpretată în sens strict, fiind necesar să fie reținută cauza specială de clasare/achitare prevăzută de art. 16 alin.
DECIZIA nr. 15 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260957]
-
incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare; ... ... d) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și ... e) asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 69. Evaluând elementele sesizării formulate de instanța de trimitere, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a condițiilor care permit declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, se constată că doar trei din cele cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 70. Concret, sunt îndeplinite aspectele de admisibilitate legate de titularul sesizării, stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost inițiată, cea referitoare la nestatuarea
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
cinci cerințe anterior enunțate sunt întrunite. ... 70. Concret, sunt îndeplinite aspectele de admisibilitate legate de titularul sesizării, stadiul soluționării pricinii în care sesizarea a fost inițiată, cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare cu privire la o chestiune de drept identică celei ce face obiectul sesizării, precum și inexistența unui recurs în interesul legii în curs de soluționare cu acest obiect, nefiind însă întrunite cerințele de substanță ale sesizării, anume
DECIZIA nr. 62 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262269]
-
a statuat, așa cum rezultă din jurisprudența sa. ... 21. Relativ la condiția noutății, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut: „(...) condiția noutății trebuie privită, în contextul legiferării sale, ca unul dintre elementele de diferențiere între cele două mecanisme de unificare a practicii: dacă recursul în interesul legii are menirea de a înlătura o practică neunitară deja intervenită în rândul instanțelor judecătorești (control a posteriori), hotărârea preliminară are ca scop preîntâmpinarea apariției unei astfel de practici (control a priori)“. (Decizia nr.
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
și Justiție 74. Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate cu referire la textele de lege ce fac obiectul sesizării sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a practicii judiciare cu privire la chestiunea a cărei dezlegare se solicită. ... ... IX. Raportul asupra chestiunii de drept 75. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
cu soluționarea unui recurs în interesul legii cu acest obiect. ... 81. Ca atare, sunt îndeplinite în cauză condițiile de ordin procedural prevăzute de norma citată, urmând ca în continuare să se examineze dacă problematica ce face obiectul prezentului mecanism de unificare a practicii judiciare are caracter de noutate și dacă reprezintă o veritabilă chestiune de drept. ... 82. În ceea ce privește cerința noutății chestiunii de drept se constată că aceasta nu are un conținut legal, dar asupra sa s-a statuat
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
concretizate într-o practică judiciară consacrată. Așadar, în situația în care ar exista un număr semnificativ de hotărâri judecătorești care să fi soluționat diferit, în mod constant, o problemă de drept, într-o anumită perioadă de timp, mecanismul legal de unificare a practicii judiciare ar fi cel cu funcție de reglare - recursul în interesul legii, iar nu hotărârea prealabilă. ... 84. Din examinarea hotărârilor judecătorești depuse la dosarul cauzei rezultă că în materia supusă analizei există o practică judiciară, cu preponderență la
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
majoritare, însoțită de puncte de vedere teoretice și de o hotărâre definitivă care poate influența jurisprudența instanțelor de control judiciar, susține concluzia apariției riscului unei practici judiciare neunitare și justifică intervenția preventivă a instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare. ... 87. S-a subliniat, totodată, în practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că noutatea unei chestiuni de drept poate fi generată nu numai de o reglementare nou-intrată în vigoare, ci și de
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
face obiectul sesizării și soluționarea pe fond a litigiului cu care a fost învestită instanța de trimitere există un raport de dependență, în sensul că hotărârea pe care Înalta Curte de Casație și Justiție o pronunță în procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare produce un efect concret asupra soluției din procesul pendinte. În concret, sesizarea de față pune în discuție o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea fondului dedus judecății, deoarece examinarea apelului și, implicit, a acțiunii
DECIZIA nr. 61 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262264]
-
decizii obligatorii a instanței supreme, în conformitate cu prevederile art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală, constituie atributul exclusiv al instanței învestite cu soluționarea cauzei, iar nu al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în cadrul mecanismului de unificare a practicii judiciare. Pe fondul chestiunii de drept, s-a constatat că rațiunea instituirii de către legiuitor a unei variante agravate a infracțiunii de dare de mită este ocrotirea relațiilor sociale privind activitatea de serviciu, a cărei bună desfășurare este
DECIZIA nr. 74 din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263068]
-
6.11.2020, iar avizul Consiliului Social și Economic nici nu a fost solicitat. Aceasta, cu nesocotirea art. 79 din Legea fundamentală, potrivit căruia Consiliul Legislativ este „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații“, precum și a art. 9 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, care stabilește că, „După elaborarea lor și încheierea procedurii de avizare prevăzute la alin. (1), proiectele
SENTINȚĂ nr. 139 din 21 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263123]
-
dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, nu cuprinde punctul de vedere al completului de judecată în legătură cu problema ce se solicită a primi o dezlegare de principiu prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, instanța de trimitere rezumându-se doar la prezentarea celor două orientări jurisprudențiale conturate în privința interpretării noțiunii de „pagubă“ din cuprinsul art. 249 din Codul de
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
prejudiciului, nu și cu referire la soluția dată asupra laturii civile a cauzei. Totodată, s-a opinat că nu este întrunită nici condiția ca instanța supremă să nu fi statuat deja asupra chestiunii de drept printr-unul din mecanismele de unificare a practicii judiciare prevăzute de lege, apreciindu-se că problema de drept ce se solicită a fi dezlegată de Înalta Curte de Casație și Justiție a primit deja o rezolvare de principiu prin Decizia nr. 66 din 29 septembrie 2021
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
de evaziune fiscală, cuprinde numai prejudiciul efectiv (baza de calcul), fără accesorii (dobânzi și penalități). Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Tribunalului Sibiu. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 54. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate: a) Decizia Completului competent să judece recursul în interesul legii nr. 17/2015, prin care, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 19 din Codul de procedură penală, sa stabilit că „În cauzele penale având
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
unei veritabile probleme de drept, care să facă necesară o rezolvare de principiu prin pronunțarea unei hotărâri prealabile de către Înalta Curte de Casație și Justiție, aceasta constituind, de fapt, premisa fundamentală ce justifică intervenția instanței supreme prin mecanismul de unificare a practicii judiciare instituit de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală. ... 63. În speță, se constată că este îndeplinită condiția privind existența unei cauze pendinte aflate în curs de soluționare în ultimă instanță, Curtea de Apel Târgu
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
iulie 2022. ... 70. În fundamentarea concluziei referitoare la semnificația acestei condiții de admisibilitate a sesizării Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, jurisprudența instanței supreme s-a întemeiat pe interpretarea sistematică a reglementărilor ce au ca finalitate unificarea practicii judiciare, constatându-se că procedura sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, instituită de codificarea procesual penală în art. 475 și următoarele, este vădit mai restrictivă decât cea a recursului în interesul legii, prevăzută de art. 471 și următoarele
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
a acestei condiții de admisibilitate a sesizării consacrat în jurisprudența constantă a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală că relația de dependență dintre interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, și rezolvarea pe fond a cauzei se verifică prin aptitudinea respectivei interpretări de a produce un efect concret asupra conținutului hotărârii din procesul în care a
DECIZIA nr. 44 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262521]
-
2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, republicată, sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 336 din Codul penal. ... 2. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 2.1.1. Referitor la deciziile obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, a fost identificată ca fiind relevantă în problema de drept analizată Decizia nr. 24 din data de 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 20 noiembrie 2015, pronunțată de Înalta Curte
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
incluzând nu numai problemele de drept material, ci și pe cele de drept procesual, cu condiția ca de rezolvarea acestora să depindă soluționarea pe fond a cauzei, astfel cum s-a conturat jurisprudența instanței supreme în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. În speță este îndeplinită condiția referitoare la existența unei cauze pendinte aflate în curs de judecată în ultimă instanță, Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori fiind învestită cu soluționarea apelului penal formulat
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
împotriva Sentinței penale nr. 44 din data de 15 iulie 2021, pronunțată de Judecătoria Baia de Aramă în Dosarul nr. 387/181/2020. De asemenea, este îndeplinită și condiția referitoare la nestatuarea anterioară de către instanța supremă în cadrul unui mecanism de unificare a practicii judiciare asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. Cu privire la cerința referitoare la natura chestiunii ce poate face obiectul sesizării și la aptitudinea dezlegării date de a avea consecințe juridice directe asupra modului de rezolvare a
DECIZIA nr. 52 din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263103]
-
și dificil al acesteia este absolut necesară pentru a se evita transformarea mecanismului procedural al hotărârii prealabile într-o cauză nejustificată de prelungire a procedurii judiciare și de deturnare de la scopul în realizarea căruia a fost conceput, acela al unificării practicii judiciare. ... 55. Așadar, pentru a fi justificată declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, prin intermediul hotărârii prealabile, este necesar ca problema de drept să fie susceptibilă de a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
mecanismului procedural al hotărârii prealabile într-o cauză nejustificată de prelungire a procedurii judiciare și de deturnare de la scopul în realizarea căruia a fost conceput, acela al unificării practicii judiciare. ... 55. Așadar, pentru a fi justificată declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, prin intermediul hotărârii prealabile, este necesar ca problema de drept să fie susceptibilă de a face, în mod rezonabil, obiectul mai multor interpretări posibile, pe care instanța de trimitere trebuie să le prezinte în mod adecvat în
DECIZIA nr. 60 din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262115]
-
Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 47. Pornind de la conținutul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, declanșarea procedurii de unificare jurisprudențială pe calea hotărârii prealabile este subsumată întrunirii cumulative a următoarelor condiții de admisibilitate: – existența unei cauze aflate în curs de judecată; ... – cauza să fie soluționată în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală
DECIZIA nr. 71 din 31 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262199]
-
criterii subsidiare de selecție în cazul în care mai mulți judecători își dau acordul pentru repartizarea temporară în cadrul altei secții a instanței. ... 100. Cu privire la critica adusă dispozițiilor art. 28 din lege arată că, distinct de mecanismele de unificare a practicii judiciare de către Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea recursului în interesul legii și a hotărârilor prealabile pronunțate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, norma criticată reglementează un procedeu de schimbare a jurisprudenței Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]