1,151 matches
-
policlinicilor, organizează, coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv, inclusiv stația de salvare județeană. În afara sarcinilor stabilite pentru spitalele unificate, spitalul unificat județean acordă și asistența specializată pentru cazurile din teritoriul județean când posibilitățile de rezolvare ale celorlalte unități erau depășite. Capitolul II al Instrucțiunilor este consacrat organizării și funcționării serviciilor de asistență de urgență: modul de acordare a primului
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
coordonează și controlează desfășurarea asistenței medico-chirurgicale de urgentă ce se acordă pe teritoriul arondat. Spitalul unificat județean asigură îndrumarea tehnică a asistenței medicale de urgență din cadrul județului respectiv, inclusiv stația de salvare județeană. În afara sarcinilor stabilite pentru spitalele unificate, spitalul unificat județean acordă și asistența specializată pentru cazurile din teritoriul județean când posibilitățile de rezolvare ale celorlalte unități erau depășite. Capitolul II al Instrucțiunilor este consacrat organizării și funcționării serviciilor de asistență de urgență: modul de acordare a primului ajutor, transportul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
spital trebuia să asigure în cadrul secției de chirurgie asistența cazurilor urgente din teritoriul arondat spitalului respectiv. În această situație se punea întrebarea dacă mai erau necesare spitalele de urgență și dacă da, cum ar fi trebuit organizate acestea în raport cu spitalul unificat. Răspunsul era categoric: sunt necesare și trebuie să existe în marile centre urbane. Precizarea era făcută încă din anul 1955 de prof. dr. I. Țurai în primul volum al „Tratatului de Chirurgie” în capitolul „Sarcinile Secției de Chirurgie în spitalul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Răspunsul era categoric: sunt necesare și trebuie să existe în marile centre urbane. Precizarea era făcută încă din anul 1955 de prof. dr. I. Țurai în primul volum al „Tratatului de Chirurgie” în capitolul „Sarcinile Secției de Chirurgie în spitalul unificat de adulți”. Funcția acestor spitale de urgență era una deosebită în sensul că prin experiența lor mult mai mare, printr-o dotare mai bună, prin calificarea personalului medical de care dispun, devin centre de înaltă competență, de referință, de excelență
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
universitare existente atunci. Abordarea chirurgiei de urgență este realizată în noi ipostaze. Este vorba, mai ales, de organizarea activității, locul și rolul în fiecare secție chirurgicală de spital a urgenței chirurgicale. Se reorganizau spitalele. A apărut forma nouă a Spitalului unificat. Tratatul trebuia să se ocupe pe larg de cum trebuie organizată această activitate a chirurgiei de urgență și o face din plin. Tratatul coordonat de N. Hortolomei și I. Țurai se epuizează rapid. Revine noii generații redactarea următorului. El va apărea
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
important în a-i ajuta pe elevi să își dezvolte întreaga gamă a abilităților de comunicare în limba lor maternă și în limbi străine, dar și competențe de ordin intercultural. Prin urmare, fiecare școală are nevoie de o politică echilibrată, unificată, care să aibă drept punct de plecare fenomenul din ce în ce mai puternic de globalizare la care asistăm în ultimii ani, acordând importanța cuvenită cunoștințelor lingvistice, competențelor practice de folosire a limbilor străine, abilităților de comunicare și relaționare. Pregătirea metodico-științifică temeinică a profesorilor
CATEDRA DE LIMBA ENGLEZĂ. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Alina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1833]
-
cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial al Duhului trebuie să se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral este cel care își conduce destinul în orizontul realizării personale a universalului, care aspiră la verticala lui completă, pe cînd cei care respectă morala curentă, colectivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
care cercetează religiile ex parte humana. Le interesează ce fac omul și societățile cu credința lor, cum o concep, cum o practică, cum o folosesc, ce modele de om, de lume și de cunoaștere singure discipline, ambiția unei explicații totale, unificate, înglobante rămîne orizontul (sau fantasma), mereu respins și mereu renăscînd, al unui demers [științific] de elucidare ce nu poate accepta, pentru a rămîne el însuși, autolimitarea (op. cit., pp. 28-29). rezultă din credință, ce funcții primește ea în societate. în această
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
socialiști între 1953 și 1955, a părăsit SFIO în 1958 ca urmare a neînțelegerilor sale cu Guy Mollet și conducerea partidului în legătură cu problema Algeriei. El s-a alăturat Partidului socialist autonom, care avea să dea naștere, în 1960, Partidului socialist unificat (PSU), al cărui secretar național a devenit în 1967. [...] Le Monde, 4 aprilie 1993 Enunțul 1 este în legătură directă cu un mediu comun celor doi interlocutori: referința pentru "tu", "eu", "chestia aia" etc. se realizează datorită acestui mediu. În
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
și caracterizată, pe de o parte, prin prevalența "raționalității imaginative", iar, pe de alta, prin impunerea unui demers de ordin antropologic. Integralismul lingvistic este astfel "un traseu investigațional în studiile culturale, care se articulează, mai întâi, la un prim eșalon unificat, i.e., cel al științelor limbajului, și care promovează, pe acest temei, o viziune unitară asupra diverselor activități și discipline ale culturii, inclusiv la nivelul global al antropologiei (în sensul ei cultural). Cu alte cuvinte, este vorba despre, într-o primă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
o încercare de definire a imaginarului. Prin această analiză a mentalității și universului magic este realizată și o reconsiderare a începuturilor științei moderne sau a discursului rațional. Conflictul dintre rațional și magic este eliminat și prin aceasta universul de imagine unificat. Dar acest univers nu trebuie considerat ca fiind doar fantastic. Modalitatea în care dezvoltăm ideea de imaginar este universalistă, astfel încât suntem în concordanță cu ideea enunțată de Lucian Boia care îl definea astfel: "Imaginarul este omniprezent (...). Orice gând, orice proiect
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Marais; place Dauphine (1607), la cap?tul insulei de la Cît�; place de France (1610, nerealizat?), l�ng? zidurile dinspre nord-est. De form? respectiv p?-trat?, triunghiular? ?i semicircular? radiant?, aceste pie?e conjug? regularitatea modern? italian? cu o tipologie arhitectural? unificat? prin fă?ade din c?r?mid? ?i piatr?, repetitive sau pu?în ornate. Realizarea acestor amenaj?ri urbane regale este tributar? �n mare m?sur? puterii pe care o au promotorii ?i antreprenorii, care prosper? datorit? cererii masive de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
inductor, și ca urmare se înrăutățește cosφ și randamentul electric. Cresc pierderile în ghidaje, ținând seama că în cazul de față sunt trei (două țevi și jgheabul). Inductoarele analizate mai sus pentru încălzirea continuă a semifabricatelor, sunt formate din secții unificate. Țeava dreptunghiulară, din care se execută conductorul inductor pentru încălzirea periodică a semifabricatului cu diametre 140....265 mm și lungimea 500 - 400 mm (fig. 6), se sudează în prealabil din bucăți separate de 6 m, formând o țeavă continuă. În
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Vasile CAȚARSCHI, Smaranda CAȚARSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93160]
-
principal și îl asimilează. Principalul ca secundar indică astfel nevoia reciprocă imperioasă a fiecăruia de celălalt și împletirea lor62. Capitolul II AMBIANȚĂ CULTURALĂ ÎN NORDUL MOLDOVEI INTERBELICE Reconfigurarea hărții Europei după Primul Război Mondial s-a materializat, în spațiul românesc unificat, într-o serie de modificări majore din punct de vedere teritorial, social și administrativ. Suprafața și populația României se dublează, ajungând la peste 18 milioane de locuitori, cei mai mulți (78.9%) aparținând mediului rural. Administrarea noii entități statale în contextul necesității
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
parțial al politicilor economice naționaliste, fenomenul șomajului intelectual din anii '30, instabilitatea politică și, în fine, criza mondială din deceniul patru cu impact resimțit pe deplin și în România sunt doar câteva dintre aspectele ce au modelat traiectoria noului stat unificat. Și totuși, progrese indiscutabile s-au realizat, cel puțin în sistemul educațional prin diminuarea semnificativă a analfabetismului, în industrie sau în urbanizare. Modernizarea începe astfel să dea primele semne în mediul urban, dar și aici, modele incipiente se manifestă în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cetate, dar și stare a sufletului. Potrivit fizicii metafizice pe care o propune Eckhart, fluxul torențial al Duhului trebuie să se reverse acolo unde găsește loc, anume în sufletul aflat în starea cetății : apărat, închis față de exterioritate, cu toate facultățile unificate, precum sînt cetățenii republicii platoniciene ; suflet unu asemenea Unului divin. în paradoxala ei expresivitate, imaginea eckhartiană folosește cetatea ca obiectivare a sufletului tocmai pentru a pleda retragerea subiectivității totale din orice obiectivare. A doua remarcă legată de modelul din Republica
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Toată tematica purității și a purificării inimii se leagă de această realizare. A-ți curăți inima de lanțurile de gînduri particularizante, posesive (logismoi), a obține o inimă nedezbinată revine la a oferi chipului divin, Unu, propria ta oglindă : limpede, fidelă, unificată și unică. Pentru Berdiaev, ca și pentru Platon sau Philon din Alexandria, omul moral este cel care își conduce destinul în orizontul realizării personale a universalului, care aspiră la verticala lui completă, pe cînd cei care respectă morala curentă, colectivă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
care cercetează religiile ex parte humana. Le interesează ce fac omul și societățile cu credința lor, cum o concep, cum o practică, cum o folosesc, ce modele de om, de lume și de cunoaștere singure discipline, ambiția unei explicații totale, unificate, înglobante rămîne orizontul (sau fantasma), mereu respins și mereu renăscînd, al unui demers [științific] de elucidare ce nu poate accepta, pentru a rămîne el însuși, autolimitarea (op. cit., pp. 28-29). rezultă din credință, ce funcții primește ea în societate. în această
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dorința lor de Absolut. Consecința acestei reacții era una de dezagregare în sfera culturii, îndeosebi în axiologie: "voința de a crede înseamnă, de fapt, o separație între valori și creatorii de valori, o dezbinare între elemente care ar trebui primar unificate. Creatorii de valori au, aici, perspectiva valorilor, iar nu trăirea lor"105. Uvertura tragicului Apropierea lui Cioran de sfera religiei și a credinței religioase nu se făcea acum pentru prima dată. Există texte de început, poate primele încercări în scris
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
lui Kenneth Burke se referă la aptitudinile - hilar? - critice ale lui Adolf Hitler. Conform așteptărilor de care, deja, dispunem, o dată ajunși în acest punct, iată că, pentru conducătorul fascist, criticismul însuși deține un sens personal, aparte: este vorba despre "tipul "unificat" de criticism care, pur și simplu, caută modalități conștiente de a face poziția cuiva mai "eficientă", mai complet ea însăși"459. Acest tip de criticism, atestă Burke, îi permite lui Hitler "să se întoarcă spontan înspre un mecanism al țapului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și de acordare a imaginilor, dar și de încercare de a șterge imaginile negative atunci cînd apar. 15 În anii '70, diverșii colaboratori ai publicației Screen, urmînd post-structuralismul francez, au dus o polemică susținută împotriva concepțiilor esențialiste cu privire la un subiect unificat și au declarat, preluînd teoria asupra ideologiei a lui Althusser, că cinematografia a construit roluri iluzorii de subiecți, "determinîndu-i" pe indivizi să se privească drept subiecți. Și aceasta este probabil o iluzie, căci pare mai rezonabil să privești cultura media
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mele, fascinate încă de „temele prozei locale”, tradiționale, cum am spus. (Să nu se înțeleagă că arunc într-un fel sau altul discreditul asupra înaintașilor mei în proza română. Sosiți târziu într-o cultură lucidă, cultă, într-o țară târziu unificată, ei au contribuit, uneori eroic - vezi cazul Rebreanu, ce a scăpat cu puțin de plutonul de execuție maghiar, evadând de sub escortă din comenduirea austriaco-maghiară în Bucureștii anilor 1916! -, au contribuit, nu puțin, la unificarea și „zidirea” sentimentului și identității naționale
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
a repetat apoi, întocmai ca un blestem al zeilor, în zilele primelor victorii hitleriste! -, după victoria contra francezilor și în timpul păcii, penibile pentru orgolioasa patrie a lui Voltaire, de la Versailles, a fost unicul din întreaga elită intelectuală a Germaniei, abia unificate, care s-a distanțat în mod categoric de „prusianismul” arogant și „fals călăuzitor” prin istorie, izolându-se astfel încă o dată de colegii săi din universitățile germane, dar și de mulți lectori, de mulți tineri! De la care spera atât de mult
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
1870, țarul lansează o Circulară anunțând că nu mai recunoaște clauzele Tratatului de la Paris, ceea ce profila un nou război cu Poarta otomană. Tratatul de pace franco-prusac de la Frankfurt, din mai 1870, cu grele consecințe pentru Franța, a făcut din Germania unificată - prin acțiunea bine calculată a lui Otto von Bismark - puterea cu cea mai mare influență în Europa, care încerca să facă jocurile pe plan diplomatic și politic. Bismark obține, în februarie 1873, Convenția militară germano-rusă și, câteva luni mai târziu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]