2,410 matches
-
spuneți mai multe despre aceasta? 4. Subiectul răspunde la întrebare, dar operatorul are senzația că mai există și alte aspecte relevante care n-au fost atinse. În acest caz, mai poate întreba: ξ Mai aveți și altceva de adăugat? d. Uniformitatea înțelegerii întrebării și a înregistrării răspunsurilor este avantajul de cunoaștere cel mai important al întrebărilor închise. Problema uniformității înțelegerii se pune chiar și atunci când întrebarea este completă, deci, în principiu, ea ar trebui să aibă un sens clar și univoc
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
alte aspecte relevante care n-au fost atinse. În acest caz, mai poate întreba: ξ Mai aveți și altceva de adăugat? d. Uniformitatea înțelegerii întrebării și a înregistrării răspunsurilor este avantajul de cunoaștere cel mai important al întrebărilor închise. Problema uniformității înțelegerii se pune chiar și atunci când întrebarea este completă, deci, în principiu, ea ar trebui să aibă un sens clar și univoc, fără a mai apela la variantele de răspuns. Cine a lucrat însă cu chestionare știe că niciodată o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a lucrat însă cu chestionare știe că niciodată o precizare suplimentară, care, firește, nu are alte efecte perturbatoare, nu este superfluă, ba, dimpotrivă, pentru multă lume poate deveni esențială în înțelegerea corectă a intenției celui care a formulat întrebarea. Problema uniformității înregistrării răspunsurilor nu merită nici ea dezvoltată excesiv. Este clar și demonstrat că un același răspuns ajunge să fie înregistrat diferit deoperatori diferiți, fiecare dintre ei reținând ceea ce filtrează prin propriul sistem de valori, anticipații și așteptări. e. Evitarea erorilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
comportamente și habitudini, condiții de muncă și de viață ș.a.m.d. Există însă și alte genuri de studii care nu reclamă neapărat o reprezentativitate în sensul statistic descris, căci ele urmăresc descifrarea unor aspecte de mai mare generalitate și uniformitate. De regulă, aceste din urmă cercetări au ca obiectiv explicarea unor mecanisme sociale, a unor relații, comportamente sau atitudini. Poate părea paradoxal, dar realmente cercetările cucaracter explicativ sunt mai puțin „pretențioase” din punctul de vedere al reprezentativității (căci putem presupune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
al treilea punct, să spunem doar că el se referă atât la problemele de conținut (chestiuni tehnice legate de chestionar, a căror rezolvare trebuie realizată printr-o decizie centrală sau, în orice caz, prin una care să nu încalce principiul uniformității în aplicarea chestionarului, orice inovație a operatorilor fiind aici dezastruoasă pentru fidelitatea instrumentului), cât și la cele practice (contactul cu autoritățile, apariția unor conflicte cu acestea etc.). În fine, după realizarea cuantumului de chestionare convenit, operatorul poate fi implicat în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarelor este o operațiune obligatorie, căci, oricât de bună și experimentată ar fi rețeaua de operatori, greșelile sau omisiunile de înregistrare sunt inerente muncii omenești. După Moser (1967), verificarea constă în a urmări, în principal, trei aspecte: completitudinea, exactitatea și uniformitatea. Completitudinea. De regulă, orice întrebare trebuie să primească un răspuns și acesta să fie înregistrat pe chestionar sau pe o foaie anexă. Se întâmplă însă ca, prin logica întocmirii chestionarului, anumite întrebări să nu se adreseze tuturor persoanelor chestionate, o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
construiesc tabelele de legătură între itemii chestionarului. De asemenea, tot prin programele de calculator se pot face unele verificări chiar în momentul introducerii datelor, îndeosebi pentru a descoperi codurile ce ies din intervalul prestabilit, dar și pentru altfel de erori. Uniformitatea. Pentru unele întrebări din chestionar este foarte important de știut dacă operatorii sau subiecții le-au înțeles în același sens. Firește că aceste întrebări nu sunt, de regulă, avute în vedere de la început, căci altfel s-ar încerca formularea lor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
într-o situație dilematică: să verifice chestionarele parcurgându-le pe fiecare de la cap la coadă (favorizând astfel verificarea consistenței răspunsurilor subiecților, adică a exactității) sau să parcurgă răspunsurile la o aceeași întrebare trecând prin toate chestionarele (opțiune ce favorizează verificarea uniformității). 2.2. Postcodificareatc "2.2. Postcodificarea" În cazul anchetelor, prelucrarea de tip statistic a datelor presupune și pretinde ca răspunsurile la fiecare întrebare să fie incluse într-un sistem de categorii (scală de răspunsuri), urmând a se stabili frecvențele cu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
personalismul.") De aceea suntem constituiți pe centurii și decurii și ne numim centurioni, decurioni și camarazi, trăind laolaltă și beneficiind solidar de izbânzile comune. Cultivăm spiritul de "bandă". Spiritul romantic de întrecere, orgoliul nu sunt în vederile noastre, disciplina și uniformitatea stând la baza concepției dinamice pe care o profesăm. Acesta e motivul pentru care am adoptat o uniformă de aspect militar și cizmele: luptă, disciplină, camaraderie. Voluptatea noastră e de a trăi ca numere de ordine, respingând întrecerile calitative pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
regăsi mai târziu acest fenomen esențial. Dincolo de aceste câteva trăsături generale comune, cele opt case se deosebesc unele de celelalte. Se evidențiază o adevărată căutare a originalității, o anumită grijă estetică, proprietarul părând că vrea să se individualizeze prin intermediul locuinței. Uniformitatea monotonă precedentă este abandonată pe de-a-ntregul. Pe zidurile exterioare ale uneia sunt trasate linii albe delimitând piatra de construcție, alta este înconjurată de o verandă circulară plină de flori, alta are sădite în fața ușii mici pâlcuri de flori diverse
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fond la următoarea: un metru de draperie dus la piață de către un leneș se va vinde la același preț ca doi metri oferiți de un om muncitor? Și, lucru care întrece orice credință, acest om a proclamat că ar prefera uniformitatea profiturilor, oricare ar fi munca oferită la vânzare, și a hotărât astfel, în înțelepciunea sa, că, deși doi sunt doi prin natură, nu vor mai fi decât unul prin lege. Iată unde ajungem când plecăm de la ideea că legea este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
mortală va plana asupra domeniului activității private; căci fraternitatea poate să îmbrace miliarde de forme necunoscute și, prin urmare, miliarde de decrete imprevizibile. Nenumărate proiecte vor veni în fiecare zi să amenințe toate relațiile stabilite. În numele fraternității, unul va cere uniformitatea salariilor și iată clasele muncitoare reduse la starea de caste indiene; nici abilitatea, nici curajul, nici asiduitatea, nici inteligența nu le vor putea ridica; o lege de plumb va apăsa asupra lor. Această lume va fi pentru ei ca infernul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ce anume este în mai mare măsură: tiparul care se reiterează în fiecare exemplar, ori hotarul fiecărui lucru în virtutea căruia tiparul se afirmă încă o dată; pentru că, în fiecare lucru, noi sesizăm simultan hotarul și tiparul lui, varietatea lui distinctă și uniformitatea și indistincția lui. Pe de-o parte sîntem înclinați să vedem excelența ființei în ceea ce este inconfundabil și neînlocuibil, deci în principiul individualului. În acest caz, unicitatea pe care o presupune hotarul intră în opoziție cu serialitatea tiparului, ceva fiind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
necesară o cunoaștere de ordin diferit. Aceasta nu presupune cunoașterea unui singur fapt tangibil, ci a unor legi eterne care guvernează mișcarea omului în lumea socială [...] Cheia acestor legi umane nu se află, însă, în acele fapte din a căror uniformitate știința își derivă legile ei." (Morgenthau 1946: 219-20) În al doilea rînd, disciplina relațiilor internaționale, dacă vrea să fie o disciplină relevantă pentru politică, trebuie să se bazeze pe aceeași înțelegere intuitivă a istoriei pe care o au oamenii de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Însă, derivînd normele din autorizarea reală a statelor și din puterea lor, Bull a confirmat în esență abordarea materialistă a puterii din cadrul realismului. Astfel, deși anarhia rămîne indiscutabil o trăsătură fundamentală a abordării realiste, mulți dintre realiștii clasici au contestat uniformitatea dilemei securității, precum și evidenta sa însemnătate explicativă, atașată de către realiștii mai pozitiviști. Pe de o parte, anarhia a fost nuanțată în așa fel încît să admită intervale de timp și/sau părți ale sistemului internațional care ar putea să nu
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
statele reușesc. El ar putea de asemenea să argumenteze că statele există de secole, în timp ce firmele sau alți actori transnaționali nu. Acesta este un argument valabil numai dacă acceptăm în prealabil două lucruri (care pot fi și ele combinate circular): uniformitatea fundamentală a organizațiilor politice ca state și "asemănarea calitativă a vieții internaționale de-a lungul secolelor, afirmație ce se bucură de o acceptare largă" (Waltz 1979: 66). Acceptare largă sau nu, este doar o asumpție. Este foarte mare distanță între
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înfrânții". Importanța acestor probleme ar putea fi evaluată prin faptul că democrația locală și cea regională au fost adoptate ca elemente esențiale ale reformei democratice de către noile state ale Europei Centrale și de Est în urma căderii comunismului. Diversitatea asimetrică vs. uniformitatea simetrică Vechiul stat al bunăstării sociale încuraja uniformitatea și standardizarea de-a lungul teritoriului național pentru a se asigura că nu va exista nicio deviere de la standardele serviciilor puse la dispoziția cetățenilor națiunii. Unul dintre cele mai izbitoare exemple de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prin faptul că democrația locală și cea regională au fost adoptate ca elemente esențiale ale reformei democratice de către noile state ale Europei Centrale și de Est în urma căderii comunismului. Diversitatea asimetrică vs. uniformitatea simetrică Vechiul stat al bunăstării sociale încuraja uniformitatea și standardizarea de-a lungul teritoriului național pentru a se asigura că nu va exista nicio deviere de la standardele serviciilor puse la dispoziția cetățenilor națiunii. Unul dintre cele mai izbitoare exemple de acest gen a fost în Suedia și în
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
similare ale serviciilor. Același lucru a fost valabil și pentru Marea Britanie, iar în câteva țări precum Germania și Italia, a existat o garanție constituțională potrivit căreia situația va fi una similară. Oricum, trebuie să distingem diferitele tipuri de simetrie, asimetrie, uniformitate și diversitate. În Italia și Spania, acestea au fost de natură politică. Italia are propriile-i regiuni "obișnuite" și "speciale" (este adevărat că acest lucru datează încă de la Constituția din 1948).44 Spania, influențată într-o anumită măsură de modelul
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
țării (incluzând și celelalte trei cazuri speciale).46 Astăzi există o tendință generală de a crește diversitatea asimetrică a celor trei tipuri, chiar dacă combinațiile variază de la țară la țară. Chiar și țările scandinave, în care nivelele înalte de omogenitate și uniformitate erau specifice în ciuda spațiului întins pe care îl acopereau (cu excepția Danemarcei), acceptă acum un anumit grad de diversitate începând încă din anii 1990.47 Marea Britanie, fiind un stat cu un grad ridicat al diversității administrative, și-a crescut asimetria politică
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de a oferi servicii sociale de calitate nediferențiate în întreaga țară, rămâne foarte puternic și există o luptă continuă între social democrați și partidele de centru-dreapta din opoziție (care caută o diversitate mai mare) ca și între autoritățile centrale (în favoarea uniformității) și autoritățile locale (în favoarea diversității).48 În Franța, ministerele centrale au încercat să-și recupereze câteva dintre competențele pierdute și încă mai există o mișcare souverainiste puternică care reprezintă probabil o minoritate a clasei politice, dar o majoritate a populației
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
obțină autonomia pe calea înceată s-au gândit să le ajungă din urmă pe acele Comunități care obținuseră dreptul la autonomie pe cale rapidă, care la rândul lor caută să mențină o anumită distanță, în timp ce autoritățile centrale de la Madrid își doresc uniformitatea sistemului de autonomie. În mod interesant, în comunitățile autonome, spre deosebire de Țara Bascilor și Navarra, există o simetrie fiscală în ciuda asimetriei politice continue. Cazurile se pot multiplica. De la modelul "șef-agent" la modelul "alegerii" și la dreptul la experiment După cum am văzut
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
de la function publique territoriale) care oferă cursuri de management pentru autoritățile locale cu mai puțin de 350 de angajați, pentru care calitatea de membru este obligatorie. Chiar dacă noțiunea de administrare teritorială unică ar putea da impresia unei anumite unități și uniformități, există de fapt, o varietate largă de angajatori în rândul administratorilor teritoriali. Pe lîngă autoritățile locale regiuni, departamente și municipalități mai există numeroase asociații intermunicipale dar și corpuri ca organismele publice locale cu caracter privat (organismes publics locaux á caractére
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cazul Franței, dimensiunea europeană a fost deseori invocată ca justificare pentru consolidarea descentralizării și regionalizării. ,,Receptarea" galică a noilor idei Acest fapt nu înseamnă că există un proces de convergență politică și instituțională de-a lungul Europei în sensul unei ,,uniformități" transnaționale. Din contră, fiecare țară adoptă aceste direcții generale în funcție de statutul specific și de cultura și tradițiile administrative 3. Este evident că poporul francez nu dorea să unifice numărul mare de municipalități sau să elimine complet sistemul prefectoral. Abordarea incrementalistă
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a femeilor (cărora nu li se recunoștea dreptul de vot) din sistemul electoral elvețian până în 1970 (Bulai, 2004, p. 29). Opusă acesteia este discriminarea relativă. Aceasta rezultă din compararea diverselor culturi, societăți, instituții, față de care se operează cu așteptarea unei uniformități a sistemelor și instituțiilor similare, în care este analizată ponderea femeilor și a bărbaților. Discriminarea relativă poate apărea ca efect secundar, neintenționat al sistemului, decurgând din modul efectiv de a funcționa al practicilor, cutumelor existente la un moment dat (Bulai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]