1,279 matches
-
moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A.T. Laurian (1862) [1859] îi atribuia lui Ștefan cel Mare mobiluri unioniste: "În annulŭ Chr. 1470 Stefanŭ [cel Mare] formâ planulŭ de a scóte pre Radu din România, și de a uni amîndóue principatele suptŭ domnia sa" (Laurian, 1862, p. 60). Identitatea moldavă a lui Ștefan cel Mare devine subordonată identității românești, aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pp. 52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare și adevărat românesc de a cuprinde Ardealul și a-l alipi către Moldova" (1873, p. 84 cf. Murgescu, 1999, p. 196). Planul unionist urzit de Petru Rareș devine o constantă a literaturii didactice românești, astfel că Melidon, în manualul său de istorie națională, reiterează faptul că Petru Rareș "întreprinse să bată și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ noștri de acolo și să unéscă acea țéră cu Moldavia" (Melidon, 1876, p. 62). Istoria noii entități politice rezultată după 1859 este injectată cu o serie de domnitori unioniști, cărora le sunt atribuite mobiluri și aspirații naționale. Identitatea moldavă a lui Vasile Lupu este la rândul ei reciclată într-una de factură cert națională (i.e., română) de același V.A. Urechia (1873, p. 119, cf. Murgescu, 1999, p. 153
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și îndiguită în perioada interbelică. Cele trei uniri devin acum "necesități obiective ale istoriei", fiecare prefigurând-o pe cealaltă și concretizând în realitatea istorică unitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Constantin Noica. Nu i-a citit, fiindcă, din auzite, a aflat că sunt anacronici, dat fiind că tradiția trebuie eliminată, pentru ca omul nou, postmodern, să-și poată urma calea nestingherit spre secolul al XXI-lea. Tamara Carauș îi deplânge pe unioniștii de la Chișinău ca lipsiți de "realism", fiindcă ignoră atât statalitatea Republicii Moldova, dar mai ales fiindcă mai cred într-un specific românesc, din perspectivă ontologică. Din filosofia postmodernistă, a învățat că nu există arhetipuri, cum se amăgeau Eliade și Jung, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
conductor 2, dăunător, floricultor, înălbitor, machetator, rașchetator, reparator 2), -or (debarasor, francizor, retușor, supervizor), -ist (automatist, autostopist, bagajist, balcanist, baterist, caloriferist, contorsionist, deltaplanist, editorialist, filigranist, finanțist, folkist, generalist, malagambist, microfonist, monumentalist, nomenclaturist, percuționist, proiecționist, pucist, punkist, radiofonist, salvamontist, sociolingvist, taximetrist, unionist), altele sunt xenisme (babysitter, biker, bodyguard, byte, cheeseburger, cocker spaniel, copywriter, führer, gafeur, hacker, hamburger, hotdog, inch, mudejar 2, pampers, pound, provider, ranger, rapper, rocker, roller, setter, steward, stripper, yesman etc.). 3.2.2. Tipul Ø-Ø (sg. = pl.): am înregistrat
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
și alege să părăsească teritoriul ocupat al Basarabiei, ajungând în 1857 la Iași și activând în anul următor ca judecător la Cahul (va fi însă destituit la scurt timp de prințul Nicolae Vogoride, pentru sprijinul declarat și activ față de ideile unioniste). Între timp, își schimbă numele din Tadeu în Bogdan Petriceicu, în amintirea strămoșului său, Ștefan Petriceicu, fost de trei ori domnitor al Moldovei (1672-1673, 1673-1674, și 1683-1684), partizan consecvent al unei politici antiotomane. Revenit la Iași, unde este numit la
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (1857 1859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, 76 mi-a facilitat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
și culegerile locale: schițe, povestiri, piese de teatru pentru școlari, multe dintre ele premiate la concursurile regionale. Iar tot ce am scris, tradus și publicat a fost destinat copiilor și tineretului școlar, inclusiv povestirea istorică Ioviță Valahul, inspirată din mișcarea unionistă de la Bacău și Iași (1857 1859), cu care am debutat editorial. Un prim fragment a fost publict în revista Ateneu, cu sprijinul lui Corneliu Buzinschi, care, mai apoi, în calitatea sa de redactor la Editura Tineretului, 76 mi-a facilitat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
Câmpineanu la Paris, în vara anului 839. Ei se întâlneau mai ales duminica, fie la Mavrocordat Ursu, fie la Dimitrie Brătianu, la Sandulache Miclescu sau la Ion Docan, și discutau despre interesele Principatelor, pledând pentru apărarea autonomiei. Pentru reușita propagandei unioniste, s-a hotărât chiar ca unii dintre moldoveni să se stabilească la București și. invers, unii dintre munteni să meargă la Iași . în plus, membrii societății furnizau informații despre Principate presei engleze și franceze. Sfera de acțiune a Societății pentru
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
continental al României lângă Insula Șerpilor. În al doilea an al mileniului al treilea în plin proces de europenizare și democratizare, la Chișinău, partidul comunist impune studiul forțat al limbii ruse, înlăturarea cadrelor naționale din aparatul de stat, înterzicerea mișcărilor unioniste. Deci nimic nou sub soarele Moscovei. Rusificarea și deznaționalizarea românilor din Basarabia și celelalte ținuturi ocupate continuă după vechile tipicuri ale expansionismului imperial. O sinteză probantă a ce ne pot oferi vecinătățile ne este dată de anul 1940. În virtutea Pactului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
țară în vederea alcătuirii unui volum de poezii continuând culegerea „Constelația Lirei” a poeților din Basarabia. 1987 Marțian Cotrău Conduce simpozionul Comisiei de Ecologie Umană pe teme de Etno ecologie relevante asupra soartei românilor de peste hotare. 1988 Valentina Codreanu fiica luptătorului Unionist Ștefan Codreanu, membru în Sfatul Țării ne trimite date biografice privitoare la tatăl ei. Cronologia unor sărbătoriri, evocări, reuniuni 1974 După trei decenii de teamă și tăcere gândul la Basarabia a fost simbolizat printr-o sculptură masivă așezată în lunca
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
lângă biserica Constantin și Elena din Iași. - Cu prilejul aniversării a 73 ani de la Unirea Basarabiei cu Țara, la 27 martie, tot la Muzeul Unirii a avut loc o adunare festivă. Vorbitorii au reliefat rolul pe care l-au avut unioniștii de frunte: Pan Halippa, C-tin Stere, Ion Inculeț, Al. Marghiloman, Ion Pelivan. - În ziua de 28 martie, în sala Casei Universitarilor s-au ținut două conferințe: Anularea pactului Molotov-Ribbentrop (Prof. Dr. I. Bold), Românii din Ungaria (Prof. V. Adăscăliței
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
resurecției din 1989 au manifestat zi de zi în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău dar și în alte localități înălțând tricolorul pentru apărarea limbii, istoriei și unității românilor de pretutindeni. S-au creat premizele unei largi coaliții a formațiunilor unioniste. Indiferent de deznodământul masivelor manifestații din anul 2002 mișcarea pentru unire se va extinde și se va intensifica până la triumful adevărului. Eugen Radțibor (Soroca) ... scumpul meu oraș natal Soroca astăzi pot spune cu inima înlăcrimată mai mult era decât este
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
susținute de un grup de elevi basarabeni care studiază la Iași. Acțiunile au fost coordonate de Prof. Oțel Ecaterina. Despre semnificația zilei Mărțișorului a vorbit doamna Cecilia Oiescu. - 5.III Aceleași spectacole la Tehnoton. - 27.III Parastas în memoria luptătorilor unioniști la Biserica Mitocul Maicilor. - 28.IV Filiala din Sângeorz - Bistrița Năsăud având ca președinte pe D-l profesor V. Mute și sub coordonarea D-nei profesor Maria Diaconu s-a organizat un transport cu ajutoare în cărți și îmbrăcăminte destinate elevilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
și Demnitate Națională cu expuneri: Dr. V. Bejan, prof, E. Maximiuc, Conf. A. Turculeț, Prof. V. Nechiț, Prof Al. Husar. A doua zi au avut loc discuții și dezbateri la masa rotundă după care a urmat o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră cea Română de la Chișinău. Au fost depuse flori la statuia lui Ștefan Cel Mare și la Troița înălțată de Ginta Latină
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
extinderea zonelor de agrement, sporind astfel atractivitatea pentru oaspeți din țară și de peste hotare. (V. Bejan, C. Bătrânu) 20-21.III. La Muzeul Unirii a avut loc evocarea domnitorului Al. I. Cuza și a Unirii Basarabiei. Au luat cuvântul descendenții deputaților unioniști : Alexe Mare (Gh. Mare), Val Ilaș Scobioală (Andrei Scobioală), Mihai Harea (Vasile Harea) Vlad Bejan (Dionisie Bejan). Slujba religioasă - Pr.prof. M. Stoleru. Programul artistic - prof. I. Nechifor și C. Oiescu. A participat un grup de 35 elevi din Chișinău sub
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Teiul lui Eminescu. Expoziție de pictură (Orhei) Iulie Organizația de Tineret în excursie la comunitățile românești sud- dunărene 17 - 28 august - a VII-lea ediție a Taberei de vacanță Ciric’96 „Cultură și civilazație română” 30 august Întâlnire cu descendenții Unioniștilor din 1918 și reprezentanții Filialelor. 31 august Participare la fesativitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. 2-4 septembrie - Delegația noastră - este prezentă la Reuniunea Școlilor din Chișinău. S-au depus coroane de flori la Statuia lui Ștefan cel Mare
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
pretutindeni, să mai aveți răbdare. 1998 Agenda activităților 24.II. Aniversarea “Unirii” - Anticariatul Prof. Grumazescu 02.II. Omagiu Prof. Vasile Harea - 10ani de la moartea sa 27.II. “80 de ani de la Unirea Basarabiei cu România” - Palatul Culturii 28.II. Parastas unioniștilor -1918 - Program artistic 03-05.IV. Participarea la “Reuniunea Romanilor de pretutindeni”, organizată de Asociația Pro Basarabia și Bucovina la București, în prezența Președintelui României Emil Constantinescu. 09.V. Comemorarea Eroilor patriei. - participarea la îngrijirea mormintelor de la cimitirul Aroneanu, Biserica “Sf.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
ar putea continua. S-ar zice totuși că, în preajma lui 1868, Titu Maiorescu este singurul care exprimă această teorie și cu cea mai mare originalitate. La acea dată partidul conservator nu gândea altfel. De pildă, în 1866, în plină agitație unionistă și antiunionistă, N. Ionescu, Manolache Costache Epureanu și alții combat ideea sufragiului universal pe considerația, tipic maioresciană, că poporul român n-ar fi încă pregătit pentru o astfel de reformă. Dar chiar cu puțin timp înainte de atacul În contra direcției de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirma că publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
politic prin acest gest de închinare (Papacostea 9-41) −, par să fie nevoite, din considerente teologice, să abandoneze centrul pe care tocmai îl aleseseră. Posibila atitudine critică a instituțiilor puterii românești față de compromisul pe care era dispus să-l facă partida unionistă a patriarhiei constantinopolitane (sub presiunea, chiar amenințătoare, a instituției basileice) pare și ea să fi împiedicat, pentru aproape un secol, întărirea relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
clasele începătoare (1862) și un Monetar de toate monetele străine și unitățile de valoare române vechi (1867). În publicistica politică și socială (Patrioții de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în care aspiră, în spiritul ideologiei pașoptiste, să le deștepte românilor mândria pentru trecutul lor istoric. A tradus din clasicii latini Salustiu și Cicero, dar și din
ZANNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
era mărturisit în articolul Zile mari, publicat în 1913 în „Românul“, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 în „Epoca“ <footnote Împreună cu alții, îndeosebi ardeleni, susținea aici rubrica Ardealul vorbește, făcînd cunoscute în Regat aspirațiile unioniste ale ardelenilor. footnote> din București, cu mențiunea: „Acum, cînd condeie închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini în trecut, nu va fi poate inutil să smulgem
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]