1,147 matches
-
2 Mediile naționale pentru variabilele-cheie ale BND Variabila Țara BND III Bul Ceh Svc Ung Pol Rom Svn Bel Ucr Democrația și alternativele ei Sprijină regimul actual Sprijină alternativele nedemocratice Structura socială Vîrsta: scară de 5 puncte Educația Genul: feminin Urbanizarea Frecventarea bisericii Îmbrățișează tradițiile naționale Atitudini politice Răbdare față de regimul actual Libertăți percepute acum Echitate percepută acum Influență percepută acum Evaluarea regimului comunist Încredere în instituții Identificarea cu un partid Fost comunist Reacția la schimbarea de regim tipologie Democrați Sceptici
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
măcar o facultate. Vîrsta este de asemenea mai bine evaluată ca o scară cu cinci categorii care să reflecte faptul că diferențele între generații în societățile post-sovietice sînt mai importante decît diferențele de la an la an (Rose și Carnaghan, 1995). Urbanizarea face diferența între orașe mici, mijlocii și mari, și orașe capitală, care în unele privințe sînt unice. Tradiția națională este o scară de patru categorii obținute atunci cînd respondenților li s-a cerut să menționeze cu care dintre următoarele afirmații
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
da, 0=nu sau nu face parte din forța de muncă. Tabelul A.4. Regresiile individuale de țară pentru sprijinul față de regimul actual Variabila Țara BND III Bul Ceh Svc Ung Pol Rom Svn Bel Ucr Vîrsta Educația Genul: feminin Urbanizarea Frecventarea bisericii Îmbrățișează tradițiile naționale Evaluarea regimului comunist Evaluarea sistemului macroeconomic socialist Finanțele gospodăriei în trecut Fost comunist Răbdare față de regimul actual Libertăți percepute acum Echitate percepută acum Influență percepută acum Încredere în instituții Identificarea cu un partid Evaluarea sistemului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
-0,01 0,28 Toți coeficienții sînt coeficienți de regresie standardizați (beta) Tabelul A.5 Regresiile individuale de țară pentru respingerea alternativelor nedemocratice Variabila Țara BND III Bul Ceh Svc Ung Pol Rom Svn Bel Ucr Vîrsta Educația Genul: feminin Urbanizarea Frecventarea bisericii Îmbrățișează tradițiile naționale Evaluarea regimului comunist Evaluarea sistemului macroeconomic socialist Finanțele gospodăriei în trecut Fost comunist Răbdare față de regimul actual Libertăți percepute acum Echitate percepută acum Influență percepută acum Încredere în instituții Identificarea cu un partid Evaluarea sistemului
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
sunt semnificative: Belarus, beta -0,14; Ucraina -0,12; România 0,06; Slovacia 0,09; Ungaria 0,11 și Republica Cehă 0,21. 2 Variabilele incluse în prima etapă, cea a structurii sociale și a tradiției democratice, sînt: nivelul educației, urbanizarea, sexul, vîrsta, frecventarea bisericii, adeziunea la tradiția democratică, plus două variabile contextuale, corupția și tradiția democratică. Grupul de variabile incluse în etapa moștenirii comunismului conține: evaluarea regimului comunist, evaluarea vechiului sistem economic, situația financiară a gospodăriei în trecut, și calitatea
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
fenomen reactiv, reacția fundamentalistă fiind declanșată de o amenințare percepută ca periclitând integritatea axiologică (sistemul de valori) a comunității; b) este un fenomen modern, antamat de destructurarea lumii tradiționale și a Weltanschauung-ului specific acesteia sub asaltul forțelor modernității (industrializare, urbanizare, democratizare etc.). Din acest punct de vedere, o distincție importantă trebuie operată între fundamentalism și tradiționalism. Tradiționalismul presupune doar acceptarea tradițiilor ca fiind de la sine înțelese și neproblematice. În schimb, fundamentalismul, ca fenomen reactiv împotriva schimbării, implică dorința de întoarcere
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nu au avut de-a lungul istoriei umanității decât patru ținte majore: asigurarea nevoilor de subzistență și satisfacerea nevoilor energetice ale organismului; de aici agricultura, zootehnia și derivatele lor. asigurarea adăpostului și facilităților unei vieți cât mai civilizate; de aici urbanizarea și industrializarea cu tot ceea ce presupune această realitate a ultimelor două secole. prelungirea speranței de viață și duratei medii de viață, prin aportul științelor medicale În domeniul tratamentului bolilor, dar mai ales În prevenția lor (igiena și vaccinologia). evitarea morții
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mișcării generată de inactivitate. Așa stând lucrurile se ridică o Întrebare relativ simplă: dacă nu cumva munca fizică, ca unica modalitate de a-și câștiga cele necesare traiului, nu era mai benefică sub aspectul sănătății decât ceea ce oferă industrializarea și urbanizarea zilelor noastre? Întrebarea devine cu atât mai pertinentă cu cât morbiditatea acelor vremuri nu Înregistra catastroficele cifre pe care le Înregistrează astăzi diabetul, obezitatea, patologia cardiovasculară etc., care grevează atât de alarmant sănătatea publică din zilele noastre și asta numai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
antibioticelor, preparatelor hormonale și utilizarea hibrizilor obținuți prin modificare genetică. (vezi Alimentația și arta de a trăi sănătos la români); 2. sedentarismul: ca o consecință a schimbării raporturilor față de munca fizică pe care a realizat-o revoluția tehnico-științifică, industrializarea și urbanizarea; 3. oboseala nervoasă: pe care o prefigura cu acuratețe științifică Grigore T. Popa În eseul său Întitulat „Boala secolului” (Reforma spiritului, ediția 2002) În prima jumătate a secolului trecut, la care se adaugă astăzi stilul de viață solicitant, trepidant cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Început, apoi cu rang de conferință națională, aflată deja la a XXX-a ediție, manifestare care prin inițiativa urmașilor Îi poartă numele “Zilele Pediatriei Ieșene N. N. Trifan”, cinstindu-i astfel memoria. 2010 PARTEA a III a Medicină, mediu și societate Urbanizare civilizație vs Natură sănătate publică „Omul va trebui să Înțeleagă mai mult ca oricând că mediul a devenit aproapele său și că astăzi este efectiv În suferință”. Cele patru repere pe care titlul acestui studiu le include au ajuns În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
spune, de riscuri și pericole de-a dreptul amenințătoare pentru Însăși existența vieții pe pământ și implicit a supraviețuirii noastre. De la Început trebuie să spunem că cel mai important fenomen care a condus la Înflorirea civilizației timpurilor noastre a fost urbanizarea. „În esență urbanizarea a Însemnat și a realizat o concentrare a vieții economice, Îndeosebi industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și pericole de-a dreptul amenințătoare pentru Însăși existența vieții pe pământ și implicit a supraviețuirii noastre. De la Început trebuie să spunem că cel mai important fenomen care a condus la Înflorirea civilizației timpurilor noastre a fost urbanizarea. „În esență urbanizarea a Însemnat și a realizat o concentrare a vieții economice, Îndeosebi industriale, Într-un spațiu limitat (În principal producția de bunuri materiale, consumul și distribuția lor), ceea ce avea să deschidă calea emancipării socio-culturală prin Învățământ și instituțiile de cultură și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
uman. Acest melanj civilizator a dus În timp la constituirea a ceea ce numim, de aproximativ 200 de ani Încoace, mediul urban. Deși ca structură și oportunități mediul urban s-a delimitat de mediul rural Încă din antichitate, adevărata ofensivă a urbanizării o putem asocia descoperirilor tehnico-științifice, care aveau să conducă la apariția și dezvoltarea industrializării, cunoscută În prima sa etapă din evoluția civilizației umane ca epoca mașinismului, epocă care avea să dureze de la Începutul secolului al XIX-lea până la sfârșitul celui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
XIX-lea până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. În această perioadă așezările urbane au căpătat o dezvoltare fără precedent, unele dintre ele transformându-se În adevărate megalopolisuri, fenomen ce continuă și astăzi. Se poate spune deci, că motorul urbanizării l-a constituit industrializarea, inițial prin concentrarea forței de muncă În jurul acestor centre, iar apoi prin nenumăratele oportunități de emancipare materială și spirituală pe care orașul le oferă. Prin urmare orașul s-a văzut nevoit să treacă treptat de la cele
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de cultură și artă, mijloacelor mass media și majoritatea manifestărilor sociale, culturale și politice etc. funcția de comunicare și integrare ecologică. funcția de recreere estetică și strategică. Ultimele două funcții au devenit imperative În ultima jumătate de secol, pentru că și urbanizarea a cunoscut dimensiuni de nebănuit Încă din secolul al XIX-lea, când de fapt acest proces a Început să i-a amploare. Se estimează astăzi că aproximativ trei miliarde de oameni trăiesc În orașe, În anul 2007 procentul acestora depășind
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sale de a se autoregla, iar investițiile necesare În menținerea acestei capacități sunt și vor fi uriașe. Prin urmare, resursele și posibilitățle naturii de a se autoregla și regenera sunt limitate și temporare. Fervoarea față de progresul industrial și implicit față de urbanizare, față de avantajele revoluției tehnico-științifice În realizarea civilizației zilelor noastre, a Început să pălească treptat când s-a constatat dezastrul natural pe care-l creează. Însuși țara noastră sub acest aspect a avut de suferit, când În anii 50 ai secolului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
problema calității apei este la fel de importantă, având În vedere faptul că individul are nevoie În medie de 20-25 litri apă pe zi. Poluarea apelor poate fi la originea epidemiilor hidrice, intoxicațiilor și tulburărilor digestive cronice. De fapt factorii legați de urbanizare care pot influența În mod negativ starea de sănătate a individului și comunității În care acesta trăiește, se Împart În trei mari categorii: 1. Factori asociați mediului fizic și care se referă la: elementele din natură necesare vieții care pot
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a făcut ca populația globului să crească de la 500 milioane la peste 5 miliarde În mai puțin de 4 secole, realizând În fapt o creștere numerică exponențială. Decisivă În producerea acestui fenomen a fost revoluția tehnică care a permis industrializarea, urbanizarea, alături de descoperirile și realizările epocale În domeniul medical și sanitar, toate cu efect benefic asupra modului de viață. În plan demografic progresul tehnico-științific s-a tradus prin creșterea duratei medii de viață, scăderea mortalității generale și un spor natural care
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și 13,8‰. Dacă luăm În calcul și pierderile directe și indirecte produse de cele două războaie mondiale putem spune că și În România s-a consumat ceea ce Îndeobște este cunoscut ca explozie demografică, fenomen ce acompaniază revoluția industrială. 2. Urbanizarea poate fi considerată În egală măsură consecință a industrializării, dar și cauză a tranziției demografice. Dezvoltarea aglomerărilor urbane În jurul centrelor industriale, ca și modernizarea orașelor și suprapopularea lor au produs mutații profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
profunde În comportamentul și mentalitatea populației. Pe lângă confortul și facilitățile pe care viața la oraș le oferă, centrele urbane au devenit și centre puternice de cultură și civilizație, contribuind decisiv la emanciparea socială. În plan demografic prima consecință majoră a urbanizării a fost migrarea masivă către oraș a populației rurale, În special de vârstă tânără, determinând o schimbare radicală a repartiției pe medii (urban și rural) a populației. De la 20,6% cât reprezenta populația urbană În 1930, la 32,1% În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
timpului istoric au operat și alți factori, cu impact adeseori dezastruos, cum ar fi: contextul epidemiologic; În care infecțiile cu caracter epidemic și parazitozele erau devastatoare; clima; care făcea ca mortalitatea celor născuți iarna să fie mai mare; industrializarea și urbanizarea, care În primă fază a făcut ca mortalitatea infantilă să fie de două sau chiar de trei ori mai mare În urban decât În rural, datorită promiscuității orașelor și mai ales a zonelor suburbane complet lipsite de facilități sanitare (canalizare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al XIX-lea să se Înregistreze diferențe considerabile În privința mortalității infantile Între țări, zone geografice, medii (urban și rural), categorii sociale și profesionale etc. S-a observat atunci, cel puțin În Anglia și Franța, țări În care procesul industrializării și urbanizării erau În plin avânt, că acest fenomen se Însoțește de o creștere fără precedent a mortalității infantile, ceea ce făcea ca supraviețuirea și implicit speranța de viață să fie mult inferioară mediului rural (mediul urban În Anglia avea o mortalitate infantilă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
timpului Încă un aspect și anume acela al abandonului copilului În primele zile sau săptămâni de viață care atinge proporții Îngrijorătoare În țările industrializate. Cunoscut din cele mai vechi timpuri, abandonul capătă amploarea unui fenomen social În epoca industrializării și urbanizării, ajungând la periferia marilor orașe la un procent de 10% din totalul nașterilor. Ocrotirea copiilor abandonați a impus crearea unor stabilimente În acest scop, unde mortalitatea Însă depășea 50% din numărul celor ocrotiți, ceea ce sporea semnificativ mortalitatea infantilă. Sănătatea publică
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
putea fi reprezentativ la nivelul spațiului românesc datorită realităților istorice ale provinciilor românești. Încercând totuși o apreciere aproximativă, mortalitatea infantilă se situa mai aproape de valorile Înregistrate În estul Europei, Îndeosebi În Rusia, deci undeva În jurul cifrelor de 250-300‰ revoluția industrială, urbanizarea și migrarea spre oraș, cu afectarea repartiției populației Între cele două medii (urban-rural) devine notabilă În Romănia odată cu secolul al XX-lea, ceea ce În vestul Europei se realizase În bună parte În secolele XVIII-XIX. Așa de exemplu populația rurală a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
vorba de locuința arhaică făcută să dureze peste generații, adăpostind filonul familial peste timp și care se mai păstrează Încă În mediul nostru rural. Timpurile moderne au schimbat mult concepția și tradiția privind casa, Îndeosebi revoluția industrială cu corolarul ei urbanizarea care a atras migrația populației. Conviețuirea mai multor generații sub același acoperiș este rară, cel mai frecvent limitându-se la familia nucleară Împreună cu copiii (două generații) și aceasta pentru o perioadă limitată În timp. Cu toate acestea semnificația casei În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]