KorAP: Find »[drukola/base=uremic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...21 22 23 ...31 >

768 matches

Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664

Consecințele clinice ale arteriosclerozei sunt reprezentate de hipertrofia ventriculară stângă, ischemia miocardică cronică (chiar și în absența leziunilor aterosclerotice coronariene semnificative!), creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită afectării CV severe, în condițiile tulburărilor hidro-electrolitice (în primul rând al hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
stângă, ischemia miocardică cronică (chiar și în absența leziunilor aterosclerotice coronariene semnificative!), creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită afectării CV severe, în condițiile tulburărilor hidro-electrolitice (în primul rând al hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
leziunilor aterosclerotice coronariene semnificative!), creșterea morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită afectării CV severe, în condițiile tulburărilor hidro-electrolitice (în primul rând al hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în primul rând al hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar, pacientul poate fi anuric, oliguric sau

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
hiperkalemiei) pacienții uremici prezintă un risc crescut de moarte subită. Pericardita uremică reprezintă o complicație relativ rară a sindromului uremic, însă potențial amenințătoare de viață prin riscul de dezvoltare al tamponadei cardiace. La nivel digestiv, pacientul uremic prezintă deseori gastroduodenită uremică, iar frecvența ulcerelor peptice este crescută. Mai frecvent decât la populația non-renală sunt prezente semnele și simptomele afectării hepatitice (de regulă prin virusurile hepatice B și C). în ceea ce privește sistemul reno-urinar, pacientul poate fi anuric, oliguric sau cu diureză normală (dar

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
frecvente (tratamentul anemiei renale corectează în parte, la unii pacienți, aceste anomalii). Sarcina este o eventualitate rară, majoritatea sarcinilor nefiind duse la termen (avort spontan). în rarele cazuri cu sarcină la termen, feții sunt de regulă hipotrofici. Sistemul nervos. Pacientul uremic prezintă tulburări mnezice, de concentrare, iritabilitate sau somnolență, iar în cazurile extreme, convulsii și chiar comă uremică. Frecvența anxietății si mai ales a depresiei este net crescută în comparație cu populația non-renală. Tulburările de somn sunt des întâlnite în stadiul avansat al

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
majoritatea sarcinilor nefiind duse la termen (avort spontan). în rarele cazuri cu sarcină la termen, feții sunt de regulă hipotrofici. Sistemul nervos. Pacientul uremic prezintă tulburări mnezice, de concentrare, iritabilitate sau somnolență, iar în cazurile extreme, convulsii și chiar comă uremică. Frecvența anxietății si mai ales a depresiei este net crescută în comparație cu populația non-renală. Tulburările de somn sunt des întâlnite în stadiul avansat al BCR. Pacienții uremici (în special dacă sunt și diabetici sau etilici) prezintă frecvent manifestări ale neuropatiei vegetative

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
mnezice, de concentrare, iritabilitate sau somnolență, iar în cazurile extreme, convulsii și chiar comă uremică. Frecvența anxietății si mai ales a depresiei este net crescută în comparație cu populația non-renală. Tulburările de somn sunt des întâlnite în stadiul avansat al BCR. Pacienții uremici (în special dacă sunt și diabetici sau etilici) prezintă frecvent manifestări ale neuropatiei vegetative: hipotensiune ortostatică, inversarea ritmului nictemeral al TA și frecvenței cardiace, tulburări de micțiune și ale tranzitului intestinal, impotență. De asemenea, sunt prezente tulburări asociate neuropatiei senzitive

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
acută a disfuncției renale la pacienți cu BRC moderată-severă. Complicațiile uremiei și tratamentul acestora 1. Anemia renală Anemia renală este în primul rând consecința deficitului relativ (la gradul anemiei renale) de eritropoietină. Alți factori contributori la anemia pacientului cu sindrom uremic sunt reprezentați de deficitul absolut sau relativ (funcțional) de fier, starea (micro)inflamatorie, pierderile gastro-intestinale (sau pe alte căi) de sânge, hiperparatiroidismul secundar (inducând fibroza medulară), deficitul de vitamină B12 și acid folic, hemoliză, scurtarea duratei de viață a hematiilor

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
la peste 90 % dintre pacienții cu BCR stadiul 5, cu excepția celor cu boală polichistică renală, la care capacitatea de sinteză a eritropoietinei este păstrată. Anemia renală este de regulă normocromă, normocitară, cu excepția cazurilor cu deficit sever de fier. în stadiul uremic, anemia este la prezentare, în absența tratamentului anterior cu eritropoietină, moderată-severă (Hb 6-10 g/dl). Sunt prezente manifestările sindromului anemic (vezi Semeiologia medicală), care într-o oarecare măsură se suprapun cu manifestările sindromului uremic. Gradul anemiei este un determinant major

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
deficit sever de fier. în stadiul uremic, anemia este la prezentare, în absența tratamentului anterior cu eritropoietină, moderată-severă (Hb 6-10 g/dl). Sunt prezente manifestările sindromului anemic (vezi Semeiologia medicală), care într-o oarecare măsură se suprapun cu manifestările sindromului uremic. Gradul anemiei este un determinant major al morbidității cardiovasculare și al mortalității la pacientul renal. Impactul clinic al anemiei renale este multiplu: creșterea morbidității cardiovasculare și a mortalității reducerea ofertei și a utilizării tisulare a oxigenului reducerea debitului cardiac hipertrofie

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
mmol/l), datorată incapacității rinichiului de a excreta fosfații anorganici proveniți din alimentație și din metabolism. Hiperparatiroidismul (PTH >300 pg/ ml) determină mobilizarea calciului din oase, cauzând: osteodistrofie renală (osteitis fibrosa, os hiperdinamic), însoțită de dureri osoase și periarticulare, prurit uremic; calcificări vasculare; morbiditate și mortalitate cardiovasculară crescută. Nu toți pacienții dializați prezintă hiperparatiroidism secundar; o proporție însemnată a subiecților uremici au niveluri reduse ale PTH (<150 pg/ ml), această anomalie fiind însoțită de boala osoasă adinamică, caracterizată printr-un metabolism

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ml) determină mobilizarea calciului din oase, cauzând: osteodistrofie renală (osteitis fibrosa, os hiperdinamic), însoțită de dureri osoase și periarticulare, prurit uremic; calcificări vasculare; morbiditate și mortalitate cardiovasculară crescută. Nu toți pacienții dializați prezintă hiperparatiroidism secundar; o proporție însemnată a subiecților uremici au niveluri reduse ale PTH (<150 pg/ ml), această anomalie fiind însoțită de boala osoasă adinamică, caracterizată printr-un metabolism osos anormal de redus; consecințele clinice sunt însă similare celor din hiperparatiroidism; osul adinamic fiind incapabil de a absorbi calciul

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
determine corecția parțială a bolii. Trebuie identificate eventuale acumulări de aluminiu și, la nevoie, utilizată terapia de chelare a acesteia. 3. Starea microinflamatorie la pacientul dializat Microinflamația joacă un rol cert în patogeneza anomaliilor cardiovasculare și a malnutriției la pacientul uremic. Starea microinflamatorie se evaluează prin monitorizarea periodică a proteinei C reactive și a altor reactanți de fază acută. Valori crescute ale CRP reprezintă un important predictor al evenimentelor coronariene și mortalității cardiovasculare în populația generală și la pacienții uremici. în

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
pacientul uremic. Starea microinflamatorie se evaluează prin monitorizarea periodică a proteinei C reactive și a altor reactanți de fază acută. Valori crescute ale CRP reprezintă un important predictor al evenimentelor coronariene și mortalității cardiovasculare în populația generală și la pacienții uremici. în plus, la pacienții dializați, creșterea CRP se asociază cu anemia (nivel redus al Hb și/sau necesar de eritropoietină crescut) și/sau cu malnutriția (nivel redus de albumină și pre-albumină, nivel crescut de feritină). Valorile patologice ale CRP (N

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
dializă prognozată sub 1 an): neoplazii netratabile, insuficiență cardiacă congestivă etc. sângerare masivă din alte cauze decât uremia. Momentul includerii în programul de dializă trebuie individualizat, în funcție de gradul de toleranță și prezența unor complicații (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”): simptome uremice (în particular modificări în statusul mintal sau intoleranța digestivă); hiperhidratarea refractară; sângerare secundară efectelor uremice asupra adezivității plachetare; clearance de creatinină <10 ml/min.; pericardita uremică (indicație de urgență); hiperkaliemie sau acidoză refractare la tratamentul conservator; manifestări severe de neuropatia

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
cauze decât uremia. Momentul includerii în programul de dializă trebuie individualizat, în funcție de gradul de toleranță și prezența unor complicații (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”): simptome uremice (în particular modificări în statusul mintal sau intoleranța digestivă); hiperhidratarea refractară; sângerare secundară efectelor uremice asupra adezivității plachetare; clearance de creatinină <10 ml/min.; pericardita uremică (indicație de urgență); hiperkaliemie sau acidoză refractare la tratamentul conservator; manifestări severe de neuropatia uremică, malnutriție progresivă și deteriorarea fizică. Odată începută, HD cronică nu poate fi întreruptă (decât

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în funcție de gradul de toleranță și prezența unor complicații (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”): simptome uremice (în particular modificări în statusul mintal sau intoleranța digestivă); hiperhidratarea refractară; sângerare secundară efectelor uremice asupra adezivității plachetare; clearance de creatinină <10 ml/min.; pericardita uremică (indicație de urgență); hiperkaliemie sau acidoză refractare la tratamentul conservator; manifestări severe de neuropatia uremică, malnutriție progresivă și deteriorarea fizică. Odată începută, HD cronică nu poate fi întreruptă (decât dacă pacientul este transplantat renal sau trece în program de dialză

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
în particular modificări în statusul mintal sau intoleranța digestivă); hiperhidratarea refractară; sângerare secundară efectelor uremice asupra adezivității plachetare; clearance de creatinină <10 ml/min.; pericardita uremică (indicație de urgență); hiperkaliemie sau acidoză refractare la tratamentul conservator; manifestări severe de neuropatia uremică, malnutriție progresivă și deteriorarea fizică. Odată începută, HD cronică nu poate fi întreruptă (decât dacă pacientul este transplantat renal sau trece în program de dialză peritoneală). în foarte rare cazuri, la pacienți cu IRA severă, determinând aparent BCR stadiul 5

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
500-900 ml/min) eficiența dializorului (parametri precum suprafața, clearance-ul pentru uree, clearance-ul pentru molecule cu greutate moleculară medie) greutatea moleculară a solviților timpul de dializă Evaluarea eficienței hemodializei se realizează prin: evaluarea clinică (starea generală, starea de nutriție, prezența foetorului uremic, controlul tensional) parametri biochimici (uree, creatinină, albumină serică) parametri specifici: rata de reducere a ureei (preversus post-dializă) - normal >70 % parametrul Kt/V (unde K definește parametrii dializorului, t reprezintă factorul timp, iar V este volumul de distribuție a ureei, dependent

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ajustarea greutății ideale nu determină normotensiune, este indicat tratamentul medicamentos. Alegerea clasei de medicamente se face în funcție de patologia asociată: diureticele de ansă la pacienți cu funcție renală reziduală - vor fi întotdeauna prima opțiune, având în vedere patogenia HTA la pacientul uremic. Dozele uzuale de diuretic sunt semnificativ mai mari comparativ cu subiecții non-renali (120-500 mg-zi); beta-blocantele la pacienții cu angină, tahiaritmie, post-infarct miocardic; la pacienții cu insuficiență cardiacă este indicat carvediolul (2 x 6,25-12,5 mg-zi); IECA la pacienții dializați

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
schimb a membranei peritoneale, care depinde, la rândul său, de numărul de capilare funcționale, variabil de la un pacient la altul și chiar la același pacient în condiții diferite. 2) Gradientul de concentrație al solviților. Transporturile solviților depind de compoziția sângelui uremic și, respectiv, a soluției de dializă (dializat). Astfel, în timpul DP, ureea, creatinina, potasiul și fosforul sunt transportate din sânge în dializat, pe când calciul, magneziul, glucoza și lactatul trec în sens invers, din lichidul de dializă în sânge (Tabelul IV). Gradientul

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
probleme de infuzie sau de drenaj, prin declanșarea unei alarme și oprirea automată a mașinii. f. Soluțiile de DP Soluția de DP, prin compoziția sa, determină schimburile transperitoneale în cadrul DP, schimburi prin care se realizează epurarea din organism a toxinelor uremice, corectarea anomaliilor hidro-electrolitice și acido-bazice și, prin aceasta, ameliorarea unor tulburări metabolice, endocrine și hemodinamice caracteristice uremiei. Soluțiile de DP conțin electroliți, substanțe tampon și agenți osmotici. Compoziția electrolitică a soluției de DP este: Na+ 130 - 141 mmol/l; K

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
ale starvației și etanolului. Pacienții prezintă greață, vărsături și dureri abdominale. Se decelează acidoza cu GA crescută ± alcaloză metabolică prin vărsături și alcaloză respiratorie. Frecvent apar depleția de volum a fluidului extracelular, hipoglicemie, sângerări gastrointestinale sau pancreatită acută. d. Acidoza uremică Apare în IRA sau IRC avansată (Clcr < 25ml/min). în insuficiența renală incipientă și moderată, cel mai frecvent GA este normală. Acidoza cu GA normală rezultă din insuficiența eliminării renale a ionilor de H+ prin deficit de producere și excreție

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
hepatică, renală, cardiacă sau maladii inflamatorii). In insuficiența renală (IR) legătura cu proteinele plasmatice este diminuată, pentru cea mai mare parte din medicamente (atingere renală severă, sindrom nefrotic) - vezi Tabel 1. Difuziunea unui medicament în organism poate fi modificată la uremic când spațiile de difuziune au suferit modificări. Astfel, anemia joacă un rol important pentru anumite substanțe care penetrează în hematii (ex: pentru gentamicină, anumiți autori au arătat creșterea concentrației plasmatice când hematocritul scade) La fel, modificările spațiilor lichidiene în tulburările

[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]