2,433 matches
-
maidanezi), le-am pisat în pisălog și le-am introdus frumos în carnea tocata pentru chiftele cumpărată de maica-mea (noaptea, pe la 1.00). I-am dat apoi javrei să mănânce și m-am culcat liniștit. A doua zi, bocete, urlete, în fața blocului: “Aoleeeu a omorât-o pe Leși, criminaliiiii” Numai că Leși nu murise. A dormit vreo două zile naintoarsa și pe urmă și-a reluat frumos locul pe preșul din fața blocului, odihnita și mai cu chef de arțag. Alină
Selecţiuni din programul de poveşti cu maidanezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18975_a_20300]
-
Poezie > Vremuri > SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iată-vă azi, nemernici, așa cum vă e firea... V-a năpârlit doar părul, năravul... v-a rămas Și urletul sinistru v-a revenit în glas. Abia ajunși în scaun v-ați și schimbat menirea. Minciuna adunată de-atâta vreme, pute. Cu fiecare zi vă dezveliți tradarea. Peste lumina țării ați așezat uitarea. Hoția, pentru voi... e astăzi o virtute
SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373763_a_375092]
-
cade pe cortina delăsării, Furându-mi timp din clipele de ieri. Un foileton de lacrimi s-a sfârșit, Începe unul nou - singurătatea. Mă strâng în brațe umbre din cetatea Aceluiași scenariu obosit. Adorm discret cu chipul tău în gând, Simt urletul cu glas de neființă Din mintea-mi răvășită de dorință, Sub lujerul iubirii tremurând. Și molipsită de făptura ta, Mă zbat absurd sub nori de neputință, Sfârșesc damnată, fără de voință, Să mă sfărâme-a patimii ghiulea. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - Amintiri nevolnice de Nelu
PARODIE DUPĂ ”AMINTIRI STATORNICE” DE CAMELIA ARDELEAN de NELU PREDA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384798_a_386127]
-
Autorului SINISTRĂ de Nicolaie DINCĂ Poate noaptea n-ar fi sumbră, Și nici teamă nu ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când
SINISTRA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384818_a_386147]
-
lume Și te temi să n-o pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici ascunse, anume De ți-e frig, dar nădușești... Eu îți spun că toate acestea Se petrec în mintea ta; Noaptea n-are nici-o vină, Nici urletele de sub stea... Pe toate le vei uita, Când ieși-vei la lumină. Referință Bibliografică: SINISTRA / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2247, Anul VII, 24 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SINISTRA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384818_a_386147]
-
fanfaronul de Tom Jones își are loc în sufletul lor cu ale lui grandomanii: This Is Tom Jones acu doi ani, alt disc pe nume Tom și acu, anul ăsta, She’ A Lady. Acu se uită Pol la colonel. Ascultă urletele lui de colonel despre periclitarea funcției: - Ce anume zic colegii mei cînd te-or vedea? Ce zic vecinii cînd te văd cu poneava aia, strigă. Chiar așa îi zice colonelul poncho-ului său în graiul de acasă de la mama sa
Jimi Hendrix se vede într-un colț, întors din profil by Daniel Vighi () [Corola-journal/Imaginative/13141_a_14466]
-
în . Stârniți de îngrijitori sau după inițiative proprii, maidanezii își manifestară încântarea pe mai multe voci, în mijlocul cărora până și hingherii cei mai versați și-ar fi pierdut pofta să-i aresteze. Când toate pregătirile se apropiau de sfârșit, un urlet intens, prelung și lugubru tăie respirația multor participanți, temători în semne. Rămasă în planul secund al manifestării, fiindcă ea era doar omul negru al Gildei, Salma Simona Malinovschi se aplecă înspre Alida Durbacă și așteptă oracolul. - Nimic nu mi-e
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
celor trei tinere care, pe trei pernițe, aduceau foarfece triumviratului. Împreună cu Globescu și Cervina, Gilda urma să taie panglica inaugurală a Azilului canin: ceea ce se și întâmplă imediat. În acest moment nu mai lătrară câinii și nu se mai auzi urletul intens, prelung și lugubru al dulăului. Nici aplauzele nu mai veniră în ropot, participanții fiind marcați de semnele lansate în urmă cu puțină vreme. Indispoziția Gildei fu pusă tot în seama acestora. Când șefa , supranumită B.B.-ul de pe malurile Dâmboviței
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
srilanchezi, veniți să se ghiftuiască la praznicul comunitar. - Dragă Alida, ceva nu-i în regulă aici! Ați dat vreun comunicat de presă, fără să mă consultați în prealabil? - La pomeni și la parastase, vine cine poftește! După ce-i stricase cheful urletul intens, prelung și lugubru al dulăului, venea și această precizare. Nu mai suporta. - Mă tem că tu confunzi ritualurile. Despre parastasul cui vorbești? Alida vru să-și împingă în altă parte căruciorul, dar, amintindu-și că noua ei slujbă depindea
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
societatea noastră civilizată. Îngrijitorii loviră și întărâtară câinii, ca pledoaria Gildei să primească aplauzele binevenite. Indiferenți la discursul ei, cei mai mulți oameni continuau să se ghiftuiască și să-și umple sarsanalele, gândindu-se numai la ziua următoare. Mărit pe măsură ce trecea timpul, urletul intens, prelung și lugubru reveni. Îl urmă un val alb și înspumat, ieșit vijelios din lacul de acumulare, amenințând să măture totul în cale. Participanții la sărbătoare intrată în panică, urlară, țipară, împletindu-și glasurile cu schelălăielile și lătrăturile câinilor
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
similară nu mai fusese vreodată. Plasată între cele două tabere, fiindcă și a curioșilor înaintase, dotată acum cu ocheane - de unde apăruseră și cine le adusese? - făcu primele pregătiri să riposteze namilei. Sunetele ei fură însă acoperite de scâncetele, lătrăturile și urletele câinilor, în ele strecurându-se și acela intens, prelung și lugubru. Pe chipul lui Cervina spori încântarea, pe a lui Globescu, întunecarea. Când, în sfârșit, Gilda găsi tonul potrivit să se adreseze, deopotrivă, fronturilor rivale, zăgazurile se sparseră în altă
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
Dacă acolo întunericul pândea mereu fără să se arate vreodată, aici universul există sub semnul maladivului: "În fiecare zi vizităm bolnava./ Camera o cunoaștem pe dinafară: Încă trei pacienți/ sunt acolo, iar aerul este acru de tânguială" (Între șoaptă și urlet - pag. 31). Moartea e doar o prelungire a bolii până la punctul unde nu se observă nici o fractură între cele două: "Bărbații mănâncă, mănâncă și râd./ Pe pereți se cațără gândacii./ N-am să uit scena asta. Gândacii îmi mănâncă din
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
există nicăieri pe net, îl republic eu aici. Te-ai chinuit două minute lungi ca să-ți lași soția însărcinată? Ai avut răbdare s-o vezi cum îi crește burta nouă luni apoi, alte luni nesfîrșite, ai ațipit cu greu în urletele celui mic care voia să sugă la țița nevesti-tii și nu te lăsa nici să pui și tu gura, nici să adormi deși știa că a două zi ai de încheiat niște contracte importante în urma cărora voiai să-i asiguri
Scrisoare deschisă către părinţii copiilor de bani gata by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19154_a_20479]
-
Simona Tache Puștiul de 3 ani al unor prieteni e îmbrăcat, într-o dimineață, de maică-sa, pentru grădiniță. Într-un pantalon-salopetă. Crize. Nu voia cu salopeta, iar maică-sa nu mai avea timp să-l schimbe. Urlete. Se enervează și maică-sa. Ăla mic - nu și nu. Plânsete. Intervine taică-său să modereze conflictul. Și rezolvă. N-o să ghiciți niciodată cum, așa că vă zic: i-a pus un pulover peste, să nu mai vadă că e salopetă
Cum păcăleşti un copil să se-mbrace cum vrei tu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19385_a_20710]
-
cel în care Mark, din nevoia de a extinde rețeaua, își angajează primul programator. Pune trei candidați la o masă și le cere să spargă niște coduri de securitate, în timp ce dau pe gât, unul după altul, shot-uri de tequila, în urletele unei săli pline de suporteri. Primului care reușește, îi întinde mâna și-i spune “Bine ai venit la Facebook”. De ce le-a cerut să facă treaba beți? Pentru că așa a început și el, practic, ceea ce urma să devină Facebook. Beat
Facebook, reţeaua socială by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19408_a_20733]
-
pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându-și ruga în tăcere. /Călăii ne străpung cu suliți coasta /și ne adapă cu oțet și fiere. / În urletele crâncenei gheene, /din zvârcolirea cărnii sfâșiate, /sclipește-n diamantul de pe gene /lumina jertfei noastre ne-ntinate. Pe creasta de văpaie a credinței, /noi știm, în greaua zbatere-a durerii, /că încolțește-n miezul suferinței /grăuntele de foc al Învierii. Ni-i
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
și o varsă peste vrăjitoare. Satan suflă foc și din apa clocotită ies aburi. Buha urlă de durere și usturime, iar pieile i se jupoaie de pe față, picioare și mâini. Un altul aruncă pe ea un pumn de sare și urlete îngrozitoare răzbat până la alaiul din curtea lui Valdescu, unde se ține procesiunea de exorcizare a locului. Deodată, din pricina aglomerației și învălmășelii, acoperișul sare în flăcări, pereții se huruie, iar mulțimea drăcească împreună cu baba sunt aruncați în curte. Prin flăcări dracii
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
auzit-o pe mama tipînd și pe tăticu lovind în covor cu papucii, mi-am amintit de gândaci. Nici o herghelie de cai, nu ar fi alergat mai repede decât alergau ei prin cameră, încurajați de înjurăturile lui tata și de urletele mamei. La miezul nopții mama plângea așezată pe un scaun în mijlocul curții, tata pompa cu “dedete”, iar tanti Oala, impresionată de necazul nostru, încerca să afle adevărul. -I-a pus cineva expre, i-a spus mamei parcă luminată de întrebarea ei
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
2017. SINISTRĂ de Nicolaie DINCĂ Poate noaptea n-ar fi sumbră, Și nici teamă nu ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
Citește mai mult SINISTRĂde Nicolaie DINCĂPoate noaptea n-ar fi sumbră,Și nici teamă nu ți-ar face,Chiar de fulgeră sau tună,De n-ar colporta din umbră,Cu mintea să ți se joace,Câinii ce urlă la lună.Urletele lor în noapte-Rugăciuni la zeități,Lungi lugubre și fierbinți-Parcă sunt din Hades șoapte,Trimise prin vietățiCa să te scoată din minți.Te gândești că te găsirăToate relele din lumeși te temi să n-o pățești,Când pe loc te năpădirăNiște
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
dai din piatră seacă, Dragostea să n-o înmoaie, Gândurile să n-o doară, Nici să ardă în văpaie. Să nu tremure-n suspinuri, De iubire să nu știe, Iar de supărare neagră Niciodată să nu fie. Chinul, dorul, suferința, Urletul de dor și jale De-or lovi-o și-or vor sparge Voi zvârli-o în cărare. Referință Bibliografică: POEZIE FĂRĂ NUME / Angela Mihai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright
POEZIE FĂRĂ NUME de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385156_a_386485]
-
turbat îmi dă năvală peste chip cu îndoială, mă aruncă în vâltoare și mă împinge în depărtare. Bat la porți fără stăpân, destinul le-a fost hapsân, cerul le-a trimis îndemn și-au rămas doar cruci de lemn. Ascult urletul de lup, rădăcini din trup se rup, veghez sufletul rănit, din cuvânt de ”dor” zidit... Referință Bibliografică: MARTURISIRI / Mariana Petrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2032, Anul VI, 24 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Petrache : Toate
MARTURISIRI de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385190_a_386519]
-
ce dădeau peisajului o măreție de plumb, din cauza negurilor agățate parcă de ramuri precum niște lințolii ale morții . Călăreții fantomatici scrutau cu încordare cărarea, încercând zadarnic să străbată cu privirile dincolo de vălul de negură, unde se auzeau când și când urlete lugubre de fiare sau croncănit de corbi, ce sfâșiau tăcerile din spatele lințoliilor de ceață și nelinișteau caii. Pentru a nu se pierde în întunecimile de cerneală ale Văii Întunericului, grupul se aținea mereu în apropierea malurilor Râulului Negru, ale cărui
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
cerul negru în furtună, Dorințe-n val din mine ies Cătându-te nebună. În noapte când amar jelesc Printre suspinuri grele, Și îngerii din cer bocesc Pe dorurile mele. Aș vrea să fii cu mine-acum Când te doresc în noapte, Căci urletul din dorul greu În patimă mă zbate. Din zbuciumul ființei mele Și de sub gândul minții Îmi curgi prin chinuri ne-ncetat, Tu, patima dorinței. Un dor nebun și arzător Ai fost mereu în mine, Dar calea pentru-a te găsi Mi-
NU POT SA DORM FĂRĂ TINE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384389_a_385718]
-
În fiecare noapte urcau în turnul cel mare și de acolo scrutau zările la lumina rece a lunii sau admirau visători sclipirile miilor de steluțe presărate pe bolta cerului. Alteori se amuzau la auzul țipetelor păsărilor de noapte și al urletelor fiarelor sălbatice ce răzbăteau din văile adânci până la palat. Dar cel mai mult le plăcea să colinde zonele deluroase și să asculte cântecul privighetorii în noapte, când parcă întreaga natură rămânea neclintită ca nu cumva să-i întrerupă cu freamătul
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]