607 matches
-
din trupul meu! Tot s-a împlinit, dară, ceea ce-a fost scris în stele și păcatul de care te-am ferit noi, tu n-ai scăpat." Tot Elena Niculiță-Voronca în povestea Alexandru consemnează că "în vremea de demult, umbla ursitoarele pe la fereastră, când se trudea femeia de copil. O femeie năștea, și ursitoarele au venit la fereastră și au spus că copilul acesta are să trăiască cu mă-sa." Reacția mamei: îl botează, apoi îl pune într-un sălășel, înfundat, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în stele și păcatul de care te-am ferit noi, tu n-ai scăpat." Tot Elena Niculiță-Voronca în povestea Alexandru consemnează că "în vremea de demult, umbla ursitoarele pe la fereastră, când se trudea femeia de copil. O femeie năștea, și ursitoarele au venit la fereastră și au spus că copilul acesta are să trăiască cu mă-sa." Reacția mamei: îl botează, apoi îl pune într-un sălășel, înfundat, să nu intre nici un fir de apă, înfigându-i un ac sub piele, la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi îl cută femeia în cap și găsește acul înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, întocmai cum "au prorocit ursitoarele". Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc ursitoarele și "nici nu e bine ca omul să-și știe înainte ursita sa, căci după cum spune un cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar păți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar păți / Nici din casă n-ar ieși"." Povestea potrivit căreia "nimănui nu-i este îngăduit să asculte ursirea ursitoarelor", este însoțită de enunțarea unor interdicții: "cel ce se uită pe ferești în cele dintâi trei nopți ale nașterii unui copil, va fi osândit" și "cel ce ascultă vitele care vorbesc în noaptea de Sf. Vasile, când ele prorocesc viitorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
despre Sf. Petru copil, care nu voia să se nască. Vrăjitoarea adusă la căpătâiul lăuzii de tatăl Sfântului Petru, care era dascăl, îi spune: "cine ascultă ursirea, moare de moarte năprasnică". Tatăl nu se poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai d-o femee-așa dă gâtu iei șî
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai de pat sau te țâneai d-o femee-așa dă gâtu iei șî moașa iera la spatele tău șî te țânea șî-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
femeea ști iinima... ț-o strângia cu brâuu șî stăteai trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî [...]." Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, în afara precauțiilor luate înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
trei zâle-acolo șî... d-aci venea moașa și te scula... după ursători c-așa să zicia atuncea te spăla moașa șî [...]." Constatăm aici atât rolul moașei, cât și importanța așteptării ursitoarelor. La naștere, moașele ursesc, adică închină pe nou născuți ursitoarelor. Acțiunea moașei, în afara precauțiilor luate înainte de venirea pe lume a copilului, cuprinde elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese în lume; să-i facă prima baie, purificându-l
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
elementele unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese în lume; să-i facă prima baie, purificându-l; să spele și să purifice lehuza; să pregătească cele necesare pentru primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La întrebarea [Cum te pune pă ursitori?], informatoarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru." Ni se prezintă aici practica "mesei ursitoarelor" cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, în Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică. "În cea de-a treia zi de la naștere, se pregătește masa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Primele trei zile după naștere reprezintă un interval critic, de trecere, în care se efectuează o serie de practici pentru influențarea benefică a existenței copilului. Actul important ce încheie perioada celor trei zile este considerat în literatura de specialitate "masa ursitoarelor", pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează între ferestre sau în colțul dinspre răsărit al încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei". Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (în Bacău, Iași, numit "pupăză"). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care se strâng darurile pentru moașă." Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală "masa ursitoarelor" se bazează pe principiul analogiei: obiectele simbolice care se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din "scrisa" sau "data" copilului, lucru care apare mai clar în basme, unde norocul și mintea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile în cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a întâmplat că undeva ursitoarele n-au aflat sare, pită și apă; de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni "până a trăsnit în acel moment numai clianțul". După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
clianțul". După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le îmblânzi, a le îmbuna); în cazul în care ele nu găsesc "sare, pită și apă" ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția, în Gospodăria în credințele și riturile magice ale femeilor din Drăguș: "Spun boresele că înainte vreme, înainte de botez, uneori chiar a treia zi [...]. Făceau seara o scaldă copilului. Apoi se punea pe masă o glajdă cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pchită. Ș-apăi zâce că dacă faci scaldă, atunci vine ursâtorile și ursăște copchilul. Lăsa masa până dimineața, ca să fie mai bune să-l ursască de bghine. Dar acum nu mai e obiceiul acesta. Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Oamenii nici nu-și prea reprezintă precis ursitorile. Ei îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește în sat întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a înecat. Femeile cred însă că ursitoarele ursesc și-acum. Dar nu mai aude nimeni. Nu mai sunt oameni buni. Atunci erau mai credincioși. Sunt astfel copii care se nasc în ceasul rău și cărora le merge rău toată viața." Desprindem câteva constatări din textul de mai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă, când va fi mire, să moară prin înecare. Mama celui născut
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]