778 matches
-
politic. Vica știe însă să observe și are o memorie corectă, dar procesul rememorării nu rămâne doar la ea. Toate personajele cu care își încrucișează drumul în această dimineață sunt prinse de febra amintirilor și a povestirii. Monologul batjocoritor sau ursuz al Vicăi trezește ecouri și această polifonie a naratorilor care se succedă multiplică ecourile, epocile, punctele de vedere. Ne vedem transportați și în ajunul intrării în război a României, într-un salon mic-burghez unde considerațiile pe tema conveniențelor se amestecă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am o freză hunky-punky pentru că În ultimele două luni mi-am luat la piele numai părul care ieșea de sub bonetă?...sîntem isterici și zbierăm? Conduși de un buchet verde de ofițeri, În mijlocul căruia Stancu ține să se vadă, roșu și ursuz ca un bujor, ca o mireasă din comuna Prisaca? Acum ne vezi? Iar eu strig, brusc, fluturînd mîna deasupra capului: La revedere, domnule locotenent Soare, ne-a făcut plăcere să vă cunoaștem! Început fierbinte și prăfuit de septembrie, ora douăsprezece
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
voie să neglijezi acest dar cu care te-a înzestrat natura, vocea pentru care a scris Purcell. Glasul tău trebuie să se facă auzit, muzica scrisă special pentru vocea ta trebuie să fie auzită. Nu prea e multă, răspunse Emma ursuz. Stătea așezat pe un scaun înalt lângă pian. Încă nu apucase să cânte deloc. Poate nici n-o să mai apuce. Bach, Monteverdi, Vivaldi, Scarlatti, Cavalli, ca să nu mai vorbim de Händel și de Purcell și de câțiva divini autori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
greu accentul rusesc al mamelor lor basarabence. Drept urmare, mamele lor au fost puse în situația neplăcută să-i vadă foarte mult timp plecați de-acasă, ba chiar să înceapă la un moment dat să le reproșeze că sunt închiși și ursuzi acasă, în vreme ce la școală și pe stradă pot fi văzuți plini de voie bună, râzând și glumind cu colegii și cu fetele. Dar de ce nu și acasă? Și astfel ruptura dintre ele și fiii lor (și fiicele lor7) s-a
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
vară pentru pregătirea învățătorilor suplinitori în vederea titularizării. Cursurile au ținut două luni. Erau cursanți din toată ța ra, oameni în toată firea dar și tineri sub 20 de ani. Cursuri admirabil pregătite. Directorul școlii era profesorul Ghe. Marinescu, un om ursuz, nu rău, dar foarte bun organizator. N-am să-l uit pe Ilie Patraulea, profesorul de pedagogie.Când vorbea despre copii, când ne arăta ce așteaptă ei de la noi, cât sunt de nevinovați, câtă muncă depun ei în rezolvarea temelor
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
de altădată. Cei mai mulți "locatari" îmi sunt necunoscuți. Probabil, sunt amici de-ai unor scriitori. Sau rude. Dar nici cu colegii cu care m-am nimerit în aceeași serie nu trec de schimburile, convenționale, de amabilități. Am oarecare faimă de individ ursuz, așa că nimeni nu se simte obligat să încropească o conversație cu mine dincolo de "Bună dimineața", "Cum e apa?" sau "Poftă bună". Și, la drept vorbind, chiar îmi convine să fiu lăsat în pace. La mare, eu procedez cam ca arabii
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
de dimineață. Ne cumpărăm și pentru drum ceva mâncare. Apoi, plecăm mai departe. Cerul s-a înnorat. Nu plouă, dar e o tensiune dramatică în atmosferă. Ziua în care am fost la Delfi, prima oară, arăta la fel! Același cer ursuz, greu, aceiași nori coborâți foarte jos. Nimic din faimoasa lumină greacă. În plus, zeii se țin departe de autostrăzi. Ne oprim la Levadia, să ne dezmorțim. Ca prin vis, îmi aduc aminte de cele două izvoare de aici. Unul al
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la caracuda de toată mâna. București, 18 martie [1881] 172 [VERONICA MICLE] 28 decemvrie 1881 Dragă Nicuță, Nu trebuie să te superi, ba să plângi, pentru că eu sunt supărat. N-are a face una cu alta. Dacă-ți scriu cam ursuz nu trebuie să crezi că supărarea mea se îndreaptă în contra ta, căci știu bine că în contra ta nu am nimic. Față cu tine caut să-mi port vina mea proprie. Pe domnul în chestiune l-am bruscat în societate, dar
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
CONCERT DIN MUZICA DE BACH (1927) Acest roman s-a citit pe măsură ce a fost scris, și a fost lucrat pe măsură ce s-a citit în ședințele literare ale cercului "Sburătorul" din anii! 1923- Se auzi soneria ia ușa din față. Ursuză ca de obicei, Sia se întoarse greoi pe scaun spre Lina Rim, care, cu ochelarii pe nas, cârpea pledul agățat cine știe cum. - Tanti! Sună! zise leneș Sia. Lina, care băga în ac, nu răspunse îndată. Sia se uită la profesor. Doctorul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dintre un domiciliu și locatarii lui noi, mai ales când e chiar vorba de o casă proprie, unde și locuința și locatarii își dezvoltă reciproc toate defectele posesiei. Agitația lui Mini nu sp liniști când se găsi în fața unei necunoscute ursuze, cu un șorț mare, alb, de școală sau de spital, și care o întrebă fără bunăvoință: - Ce poftiți? Noroc că buna Lina, precedată de un mosor mare ce se rostogolea, sosea, mai astmatică ca totdeauna și, ca totdeauna, primitoare: - Dumneaei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
parcă râzând alteori, râsul i se păru straniu. 136 - Lina e o cloșcă! zise Rim, îngăduitor pentru întîia oară cu slăbiciunile bunei Lina. O cloșcă! Strânge sub aripi toți puii altora ... Cum, de exemplu, și pe domnișoara Sia. Reamintirea fetei ursuze rupse iar lui Mini firul bunei înțelegeri. Și de ce oare Rim o tot chema cu gura plină: "domnișoara!". - Cât despre Drăgănești - trecu Lina mai departe - sunt veșnic ocupați cu îmbunătățiri la țară, la oraș, cu fabricile lor! Elena e cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
putea suferi "liftele". Prin toată apucătura lui - bună ca si rea - era un indigen. Cam fiămînd, strâmtorat, își ascuiea dinții fără să cuteze să muște. Sia se dezvoltase acum ca o femeie. Era tot așa de amorțită însă și de ursuză. Când se lega vreunul de ea, nu se alegea cu nimic. Fata nici nu se speria, nici nu cocheta. Era tembelă și se temea de Lică - asta îi era toată virtutea și apărarea. Din mîjnile unui intendent grobian scăpase în
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
primirea necioplită. - Cine . Da, sunt! - Cu atât mai bine! răspusese Lică uluind-o și mai mult. El, de fapt, venise ca totdeauna să pălăvrească cu Sia, dar pnea să fie văzut și de boierii Rim; Sia însă, cu mutra ei ursuză și cu vorba ei mojică, de care se dezvățase, îi stricase cheful și-1 jignise în ceva proaspăt lustruit și subțiat din persoana și manierele lui. Intră deci la Rimi primit de Lina cu ovații ca fiul risipitor. "Biata Lina
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sângelui. O luase copilărește într-un moment de necaz și o păstrase așa cum știuse el, pentru că lucrul se arătase a nu fi prea greu și pentru că era băiat bun și nepăsător. De câte ori nu plecase și altă dată, lăsînd-o speriată și ursuză. Drumul lui însă atunci se întorcea mereu pe același circuit. Acum apucase înainte pe un câmp de alergare cu obstacole, cu șanțuri, cu garduri duble, cu handicap și potou de sosire. Poate că hainele domnului Paul îi travestise firea ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
regență. Doctorul Rim, muzicant și colecționar, era răsplătit de pasiunea lui pentru artă. O aventură amoroasă, urmată de încercare de sinucidere, dusese pe Mika-Le într-un spital. Acolo descoperise că infirmiera Sia era vara ei bună și profitase de împrejurare. Ursuza de Sia se arătase bucuroasă de verișoara lingușitoare care vorbea de "frumosul nenea Lică"! Sia rugase pe Lică să ajute pe nepoata nevoiașă, și Lică, din cine știe ce toane bune, intervenise la doctorița Lina, biroul lui obișnuit de binefacere. - Spune soră
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
totuși om serios. Nu avea altă informație decât un telefon mai demult al Linei, anunțînci că Rim studiază pe Bach. Nory zdruncinase și ea întîi de câteva ori telefonul pentru a se informa și primise, la toate orele, numai răspunsul ursuz al domnișoarei de companie, că domnul doctor lipsește și doamna doctoriță lipsește. Bănuise că Sia din ursuzlue minte și se hotărâse să pice într-o zi la ora dejunului. Sosirea el făcuse efect. De multă surprindere, probabil, nimeni nu-și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Lina îi plăcea nespus de mult pacea și concordia. Nory își răsuflă indignarea: - De ce nu dai pe ușă afară pe fata asta acum când s-a făcut Rim sănătos? N-am să mai viu pe la tine dacă îmi iese mereu ursuza asta înainte. - Sssst! îi făcu Lina semn și o duse la ea în odaie. Acolo scoase din șifonier caseta misterioasă și-i arătă conținutul: cărți poștale cu Vergissemeinnicht de la Rim, o șuviță de păr 'fgatî cu o panglică într-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în ziua aceea baba era iar cu toane, de aceea Elena 0 găsise singură. De un timp baba era de nesuferit. Vrea chiar să plece, și până la urmă mai bine să se lipsească de ea decât să o vadă așa ursuză. Chiar din pricina ei și căzuse; ca să o lase in pace coborâse singură după vin . . . Dacă Elena știa vreo femeie bună, să i-o trimită. Elena, firește, se puse la dispoziția Linei. Credea că face foai'te bine să ia femeie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în mînuși: "Așadar, era conformată anume pentru dublu emploi . . . nu pentru trei". Se uită spre Rim . S-a isprăvit rău!" Sia nu-i inspira nici o compătimire, fie chiar postumă. Grozav de singură, de altfel, acolo, în acea biserică de gală, ursuza de Sia, și fără nici o afecțiune aproape de ea. Deși era în totul decență și reculegere, lipsea tristeța. Lina avea o figură congestionată de gânduri, ce păreau însă absente de la ceremonie, iar Rim, pe măsură ce serviciul devenea mai lugubru, căpăta o expresie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
m-am sculat și am aprins lumina, nu se mai auzeau decât rafalele vântului. 4. Nimeni, probabil, nu mă cunoaște așa cum sunt, de fapt. Par sau, oricum, am părut un ardelean sobru, cu picioarele bine înfipte în pământ, serios și ursuz. Din toate aceste trăsături, e adevărată numai ultima. Sunt posac, morocănos, am moștenit-o pe mama. În rest, n-am nimic din calitățile unui ardelean. Ardelenii sunt, în genere, buni gospodari, realiști, pragmatici. Eu sunt tot ce poate fi mai
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
l-am înlocuit definitiv pe "noi". Acum, nu mai puteam conta decât pe mine. Trebuia la fiecare pas să mă uit în jur, bănuitor, și pe urmă să merg mai departe. Am devenit și din necesitate egoist, închistat în mine, ursuz. Egoismul a jucat rolul "zidului" de care a trebuit să mă sprijin. 48. O adiere răscolește frunzele oțetarilor. Un nor pătează cerul decolorat de secetă. Va ploua? Pendulele Monseniorului și monologurile doctorului Luca sunt, la fel ca amintirile, tot un
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
lua de la Început, cu aceleași riscuri și aceleași avantaje. Cu Fernandito Însă treaba era fără doar și poate mult mai complicată. Au mai trecut cîteva săptămîni și Fernandito rămăsese mai departe foarte liniștit și furios. Era din ce În ce mai matur, sau mai ursuz, sau mai prost dispus. PÎnă și Morales Îi știa de frică. Profesoara de spaniolă, care era o fandosită și o văzuseră cu iubitul ei pe bulevardul Wilson, a spus că Fernandito era un caz excepțional de trufie, ceea ce făcu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a știut nimeni, niciodată, dacă moașa suferise vreun șoc, sau tăcerea ei avusese alte cauze. Viața părea, încetul cu-ncetul, că-și reia cursul normal. Coana moașă devenea, sau voia să ne facă să credem că s-a făcut din ce în ce mai ursuză, mai închisă, mai tăcută, poate, câteodată, mai acră. Dar continua să-și facă datoria corect, prompt, cu sfințenie. Nimeni nu era refuzat, toată lumea satului era tratată și îngrijită atent și fiecare plătea cât avea, când avea. După un timp, foleștenii
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
dar pe măsură ce începea să fie la fel de diversă ca întreaga populație americană și-a pierdut și trăsăturile care o defineau ca o comunitate morală puternică". Iată un mod de abordare specific autoritarist și restrictiv care s-ar putea să înlocuiască anticomunismul ursuz și suspicios din anii 50 cu unul antiterorist, cu semn schimbat și cu consecințe asemănătoare. Prin urmare nu este așa de clar că libertățile americane ar putea supravețui intacte după ceea ce s-a întâmplat. Și asta chiar dacă președintele crede altfel
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
corpului didactic, dacă or mai fi așa ceva. Pe vremuri dascălii erau aduși vara pe torporile caniculare în caminele studențești, devastate după plecarea studenților, și supuși unui chin împărtășit și de susținătorii cursurilor și de beneficiarii lor. Adevărul este că învățământul ursuz, de cazarmă, de felul recompensă și pedeapsă docimologică, nu a fost regândit în fundamentele lui. Niciunde nu am găsit idei cu adevărat noi în care perfecționarea să fie remotivată (și) prin plăcerea învățării (acest "obiectiv didactic" îmi pare a fi
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]