2,562 matches
-
Comitetul de redacție este alcătuit din Tudor Șoimaru, Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu și Pompiliu Constantinescu. Publicație de elită, revista propune și promovează intelectualismul ca formulă ideologică și estetică: „Obiectul preocupărilor noastre îl formează o problematică a cunoașterii autonomă de finalități utilitare”; „zodia severă sub care apărem este intelectualistă”(1/1928). Este menționată „categoria intelectului”, opusă transcendentului divin, care definește demersul întreprins aici: „«Kalende» speră într-o reacțiune lucidă, abstrasă rezolut insondabilului, iar noi credem că din această poziție ni se revelă
KALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287699_a_289028]
-
burghezului și ale intelectualului: primul, client de negăsit, solicitat și disprețuit în același timp, al doilea, prinț al spiritului făcând negoț, vrând-nevrând, cu intimitatea sa cea mai secretă 122. De simpatia lui se bucurau toți cei care refuzau servituțile vieții utilitare: săracii și mai ales declasații, cei pe care prejudecata burgheză îi excludea (boemul, pictorul, prostituata, actorul, nobilul ruinat) și care urmau, analogic, destinul liber cugetătorului nefericit 123. Muncitorul era, așadar, un alter-ego al lui Marx. Teoriile lui Marx sunt autoreferențiale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exilul politic mobilizat. O teza consacrată exilului literar, Întemeiata pe analiza mărturiilor mai multor scriitori provenind de pe toate continentele, al cărei autor, el Însuși exilat, remarcă această dublă tăietura caracteristică exilului: „Exilul literar se demarca În mod deliberat de exilul utilitar caracteristic acelei categorii a exilaților care vor cu orice preț să facă să triumfe cauza lor politică făcând cunoscută dramă cărora le-au fost victime pentru a putea beneficia de solidaritatea internațională. În cazul scriitorului, voința de demistificare, de desacralizare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anume opoziții față de pulsiunile inconștientului amenințând cu instalarea haosului existențial. Creația restabilește o ordine, un echilibru, după cum tensiunea lăuntrică generatoare poate fi mai bine sau mai puțin bine stăpânită și transfigurată în operă. Creația este ostilă oricărei instinctualități sau manipulări utilitare, urmărind doar reconstituirea unității ființei și relevarea unui sens al existenței, printr-o viziune a lumii. R. depășește psihologismul, care i-ar putea fi eventual reproșat într-o primă interpretare, și tinde către elaborarea unei concepții în care forma devine
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În zilele noastre. Franklin a luat În serios afirmația revoluționară a lui Thomas Jefferson, conținută În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modernă. În primul rând, natura a fost demistificată și desacralizată, după cum cineva adera la școala de gândire rațională sau romantică. Însăși ideea de natură ca o realitate separată, un regat primar sau un Eden decăzut, a fost Înlocuită cu ideea utilitară modernă care vedea natura ca pe o magazie plină de resurse, care așteaptă să fie făcute productive de știință și folosite pe piață. Este interesant că artiștii Renașterii au fost, fără să știe, agenții care au ajutat să-l gonească
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
toate fenomenele sunt reduse la nivelul valorilor comune: cost pe unitate, preț pe libră, dolari pe oră, salariu pe săptămână, chirie pe lună, profituri pe trimestru și interes compus semianual. Desacralizarea timpului Transformarea spațiului, dintr-un domeniu sacru Într-unul utilitar și din creația lui Dumnezeu Într-un rezervor de resurse, a fost acompaniată de o desacralizare similară a timpului. De-a-lungul a numai câteva secole, timpul a fost transformat pentru a se conforma acelorași criterii științifice folosite pentru a expropria spațiul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
marginalizat, iar timpul liniar, Împărțit În ore, minute și secunde, este cel care măsoară viața. Relațiile personale nu se mai bazează pe Încredere, ci pe contracte. Lucrările bune s-au transformat În etica muncii. Sacrul a pierdut teren În față utilitarului. Mitologia a fost redusă la amuzament, În timp ce contextul istoric a câștigat teren. Prețul pieței a Înlocuit prețul just. Mântuirea a devenit mai puțin importantă decât destinul. Înțelepciunea a fost Înlocuită de cunoaștere. Iubirea de Hristos a fost pusă sub semnul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
proprietății prin muncă a lui Locke, În stabilirea noțiunii de proprietate privată În lumea modernă. Hegel a dovedit că proprietatea joacă un rol mult mai important decât au fost capabili să admită mulți filosofi Înaintea sa. Dincolo de valoarea materială și utilitară, a spus Hegel, proprietatea are o funcție mai profundă. După cum afirmă Hegel, „proprietatea Îl face pe un individ capabil să-și pună voința Într-un lucru”17. O persoană Își exprimă personalitatea imprimând-o În lucruri. Prin această manierp de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În special, au ajuns să privească piața ca pe instituția cea mai importantă În domeniul relațiilor umane. După cum argumentau atât teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În trecutul pre-iluminist
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
guvernează Însuși comportamentul uman. Legitimitatea lor nu se bazează pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al conștiinței umane. Ele fac apel la empatia umană și nu la calcule raționale. Sunt interesate de valori intrinseci, nu de preocupări utilitare. Țelul lor este mai puțin materialist și mai idealist. Efortul lor se concentrează nu atât pe creșterea economică, cât pe Îmbunătățirea calității vieții. Pentru ele, transformarea personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unii oameni care cred În drepturile universale ale omului, el nu penetrează suficient de adânc În interiorul ființei noastre ca empatia și, prin urmare, este o forță emoțională prea slabă pentru a conduce la o transformare a conștiinței umane. Dacă rațiunea utilitară ne-a condus la o lume a lui „al meu versus al tău”, incifrată În drepturile de proprietate, atunci empatia ne conduce spre o nouă lume a lui „noi”, implantată În drepturile universale ale omului. Empatia este noul liant social
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Europeană (iar America a devenit sprijinitorul ei cel mai entuziast) pune mare preț pe dominarea naturii. În general, americanii privesc natura ca pe un tezaur de resurse folositoare, care așteaptă să fie utilizate În scopuri productive. Dacă europenii Împărtășesc perspectiva utilitară americană, ei au de asemenea o alta sensibilitate care nu este atât de Împortanță aici În America - și anume, respect pentru valoarea intrinsecă a naturii. Îl putem vedea În considerația pe care europenii o au pentru zonele rurale și hotărârea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și În Parlamentul European. În comparație, nu există nici măcar un singur legislator la nivel federal În Statele Unite ale Americii care să fie membru al unui partid ecologist. Hotărârea europenilor de a menține un cât de mic echilibru Între o abordare utilitară și una intrinsecă a naturii Îi face să privească mai cu seriozitate responsabilitatea lor pentru dezvoltare durabilă și management de mediu global. Principiul precauției este văzut, În parte, ca o modalitate de a echilibra balanța, dacă vreți, Între dezvoltarea comercială
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viziune, pentru care natura este o comunitate care trebuie Îngrijită. Dreptul de a exploata, utiliza și poseda natura sub formă de proprietate este temperat de obligația de a administra natura și de a o trata cu demnitate și respect. Valoarea utilitară a naturii este Înlocuită gradual cu valoarea intrinsecă a naturii. Al doilea Iluminism științific a Început acum aproape un secol. Noile domenii ale termodinamicii și biologiei organismelor, la Începutul secolului al XIX-lea și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transfrontaliere chestionează Încă una dintre premisele fundamentale ale erei moderne - sanctitatea proprietății private. Cu parcurile păcii, mai vechiului „al meu versus al tău” este Înlocuit cu „al nostru”. Proprietatea asupra naturii devine mai puțin importantă decât accesul la ea. Valoarea utilitară a naturii nu mai este singura măsură a importanței ei. Mai degrabă, valoarea intrinsecă trece pe primul plan și are o importanță egală. Cu reintroducerea valorii intrinseci, umanitatea validează ideea potrivit căreia și natura are un drept să existe și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
diferit în atenție, memorie, accesibilitate și gândire în general. Funcția instrumentală presupune că noi suntem sau nu suntem de acord cu anumite obiecte, persoane, grupuri, instituții, situații, idei și evenimente pe baza intereselor noastre personale. Distingem aici două laturi: funcția utilitară propriu-zisă, atunci când prin afișarea, concretizarea unei atitudini în opinie sau comportament obțin recompense sau evit pedepse, respectiv funcția de adaptare socială și identitate socială, unde beneficiile nu sunt neapărat materiale și directe, ci și simbolice, și mai difuze. Funcția expresiv-valorică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dezavantaje atât direct, prin conținut (norma reciprocității și a echității), cât și indirect, prin costurile și beneficiile (psihologice, dar și de altă natură) datorate respectării sau încălcării acestor norme. Paradigma costuri-beneficii în sens mai strict însă mizează exclusiv pe calculul utilitar al actorului social. Ca o prelungire a abordării microeconomice în câmpul mai larg al umanului, reprezentanții respectivei orientări (cei mai mulți economiști) au o satisfacție deosebită să explice comportamentele numite altruiste prin calculul rațional ce slujește intereselor pur egoiste. Altruismul și, cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de autoapărare; 3) reacția expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obiectivele cadru care derivă din obiectivele finale și constau în: întreținerea și îmbunătățire stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare; influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea aptitudinilor psihomotrice de bază; însușirea deprinderilor motrice de bază, utilitar aplicative și sportive elementare; formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice; educarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. 2. obiectivele de referință stabilite pentru fiecare obiectiv cadru în parte și în funcție de aceste exemple
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
profesorilor de educație fizică. Obiective cadru 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare. 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază. 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ utilitare și sportive elementare. 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice. 5. Dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. A. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Întreținerea și îmbunătățirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ utilitare și sportive elementare 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice 5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate Obiective de referință Exemple de activități de învățare B. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Capacitatea de organizare
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ utilitare și sportive elementare 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice 5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate B. CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII 1. Capacitatea de organizare Formații de adunare în linie pe un rând
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
învățării la finele învățământului primar. Obiective cadru 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igienico-sanitare; Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază; 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ utilitare și sportive elementare; 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice; 5. Dezvoltarea spiritului de echipă și a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate. A. OBIECTIVE DE REFERINȚĂ ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Întreținerea și îmbunătățirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ȘI EXEMPLE DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE 1. Întreținerea și îmbunătățirea stării de sănătate a copiilor și formarea deprinderilor igenico-sanitare 2. Influențarea evoluției corecte și armonioase a organismului și dezvoltarea calităților motrice de bază. 3. Dezvoltarea deprinderilor motrice de bază, aplicativ utilitare și sportive elementare 4. Formarea obișnuinței de efectuare independentă a exercițiilor fizice 5. Dezvoltarea spiritului de echipă, a colaborării, în funcție de un sistem de reguli acceptate B. CONȚINUTURlLE ÎNVĂȚĂRII 1. Capacitatea de organizare Formații de adunare în linie pe două rânduri
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]