4,445 matches
-
viseze la o viață mai bună,rabdă,si tăiesc visând,crezând în mai bine.Nimeni nu poate stopa visul acestor creduli că și mine;Trezește-te,trezește-te,idealul ,nu există ,îmi spune o voce străină:a murit,simultan cu utopia din tine,destrămând visele dintr-o copilărie nefericită !Ileana Vicic Stâncă... XXVII. DESTĂINUIRE, de Ileana Vičič Stâncă , publicat în Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016. Destăinuire "Cunosc oameni care de departe par ceva iar de aproape nimic." Ajunngând pe
ILEANA VIČIČ STANCA [Corola-blog/BlogPost/381695_a_383024]
-
două piese ce încep la aceeași oră: 21. Israelul ne provoacă la “Un basm întunecat”, la Casa de cultură a sindicatelor, ce pornește de la întrebările: cine suntem noi, spre ce ne îndreptăm și la ce visăm? În acest manifest pro utopie, șapte dansatori parcurg alternativ fragmente din realitate și din universul fantastic pe care îl creează. Înconjurați de soldați în marș, lideri religioși, politici și personaje în derivă, artiștii explorează o lume înspăimântătoare, dar frumoasă în același timp, care visează la
14 iunie la Festivalul International de Teatru de la Sibiu [Corola-blog/BlogPost/98108_a_99400]
-
atât avea atunci, nu e chiar o imagine care să inspire multă încredere. Norocul ei că a tratat bine bebelușii și copiii și atunci s-a răspândit vestea că se pricepe. Așa că, în trei luni, deși totul păruse doar o utopie, s-a trezit cu mica ei “afacere”. Între timp, a ajuns la 2200 de pacienți, iar examenul de medic primar și l-a luat, după 5 ani de practică, cu felicitări din partea comisiei de examinare. Soțul ei e chirurg la
Facem sau așteptăm să ni se facă? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20808_a_22133]
-
Este nevoie ca toti profesioniștii să fie uniți sub o singură cupola, cea a profesioniștilor din ospitalitate. Scopul final este să atragem fonduri europene, tocmai pentru a dezvolta categoria de profesioniști pe care ne-am dori-o. Nu e o utopie să ai profesioniști de la A la Z. - Cum ați vedea o școală ideală în domeniul gastronomiei? - Râdem, glumim, dar mi-aș dori să fie ca la Moscova. Suntem în discuții cu partenerii din Rusia chiar să formăm în România o
Cezar Munteanu [Corola-blog/BlogPost/99795_a_101087]
-
șuturi afară („fiindcă-i casa mea”). De fapt, piesele celor de la Țapinarii chiar sînt „de dragoste”, doar că e vorba de altfel de dragoste (chiar și după denumirea albumelor lor îți poți da seama de asta: "Sunt fericit", "Idei preconcepute", "Utopia", "Ultimul Super Erou", "Un rege fără regat", " Viața de cuplu e ca mersul pe tricicletă"... De exemplu, dragostea din piesa cu „un ungur mic și supărat, un ungur mic, chiar foarte mic”, „care vrea Transilvania” și un „transilvan”, dragoste din
“Eşti naşparlie rău”, declaraţie anti-Valetine’s Day [Corola-blog/BlogPost/96853_a_98145]
-
Dragostea lui i-a rămas o poveste, Umbra slovei din DEX mai este! Nu-l simțim și-i vrem a lui iubire Gratis s-o primim, fără trudire, Preferăm simpla amăgire Ce mintea ne-o repetă-n neștire! " -E vers, utopie , nu-l crede!"... Pandora cutia și-o deschide, Ești vinovatul fără vină, Stihului tău nu-i poți da lumină! Lumină-și primește din gânduri, mii, Ce-ți simt adevărul iubirii, Scrie-ți poemul vieții-n dragoste, Crede-l tu întâi
CREDE-N POEMUL TĂU! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383642_a_384971]
-
astfel de perspectivă devine limpede cum „Oda”, în comparație cu „Elegia” lui Goethe, trăiește în alt spațiu ideatic și oferă alte soluții pentru aceeași temă, a „dorului și renunțării”. Foame de real și dorință de eternizare a efemerului, pe de o parte, utopia titanică a geniului liber, pe de alta. Descoperim prea puține lucruri comune între „Odă” și „Elegie”. De unde și constatarea unei la fel de puțin plauzibile înrâuriri a creației scriitorului german asupra operei eminesciene. Goethe era un bun teoretician al conceptului de lectură
FENOMENUL FILONULUI FRANCEZ ȘI GERMAN ÎN LITERATURA ROMÂNĂ, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380105_a_381434]
-
de jos financiară. Aceasta, deoarece am urât feroce patima îmbogățirii. Dar, a scrie o carte de peste șase mii de pagini, dedicată unui număr de peste patru sute de artiști dintre care foarte mulți sunt aceia pentru care adunarea banilor nu e o utopie de anvergura atingerii stelelor, cum e în cazul meu, și a nu primi din parta acestora decât cel mai adesea un „mulțumesc”, iar uneori nici atât, înseamnă a-ți fi propriul vector al propriului faliment. Am investit în cărți, pe lângă timp
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
urbei, Salvatorii din nevoi Ce vor da un alt sens curbei De cei vechi trasă-napoi. Am bătut palma cu unul Promițându-i că-l susțin, De va fi precum gorunul Dacă șpăgi către el vin. Cum însă e-o utopie Ceea ce eu i-am propus, Voi vota-n contumacie Fiindcă el de găști e uns. Eu aș fi doar paravanul Exercițiului de vot, Fiindcă nu va trece anul Până-l va durea în cot Și de mine și de tine
SECRETELE VOTULUI de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378160_a_379489]
-
de acolo vine mântuirea! Nu poți, decât dacă te smerești. Adică ți-a dat o palmă, iar tu, din smerenie, dai și obrazul celălalt. Acum nu-i ușor să dai și obrazul celălalt, dar este posibil. Pentru că nu e o utopie, nimic nu este neîmplinibil din ce a spus Hristos. A spus un lucru care se poate face. Dar nu a biruit cel care a lovit, ci cel care a primit cu plăcere, cu bucurie. Pentru că ar fi suferit, dacă se
DOAMNE, DĂ-MI SMERENIA TA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378167_a_379496]
-
detalii. Romanul se poate încadra în specia celor ce oscilează între realismul autentic și science fiction. Medic de profesie, Mircea Pavel Morariu abordează în mod psihologic acțiunile personajelor sale, fiind ispitit de jocul ficțiunii erudite, fiind un constructor ingenios de utopii și ucronii, sedus de artificiul inteligenței. Ucroniile autorului sunt abordate ca teorie în filozofia culturii potrivit căreia evenimentele și faptele de civilizație din istoria omenirii s- au produs ca o consecință inevitabilă, dar nu previzibilă, a progresului continuu. Elementele științifice
MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378236_a_379565]
-
că, în libertate fiind, toți la un loc și fiecare în parte se întâlneau cu un singur Destin. Desfășurările și turnura pe care o căpătau evenimentele și situațiile din țară impuneau și acțiuni susținute în vederea demantelării falacioaselor proiecții pe care utopia comunistă le răspândea în lume. Și asumarea acestei sarcini se va vădi deosebit de dificilă dat fiind - pe de-o parte - tinerețea majorității intelectualilor exilați, cât și contextul, cu totul special, în interiorul căruia se impunea să-și instrumenteze demersurile. Era limpede
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
România și în Statele Unite ale Americii. Între 1997-2002 a fost director de programe la Institutul Cultural Român din New York. Este co-editor al antologiilor de poezie americană contemporană Locul Nimănui (Cartea Românească) și de poezie română modernă și contemporană Născut în Utopia (Talisman Publishers) SUA, 2006 și Străin acasă. Poezie contemporană cu accent (Numina Press, Los Angeles, 2008). Opera sa apare în traducere în reviste, antologii sau volume în Franța, Anglia, Irlanda, Polonia, Israel, Canada, Germania, Suedia. Susține conferințe și lecturi la
„ Sertarul cu albine ” la Librăria Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/93638_a_94930]
-
un stat întreg ar putea − prin aceasta simbioză − deveni creștin s-a dovedit a fi fără suport și s-a constituit in final în marea tragedie a Bizanțului ( ). S-a dovedit ca "simfonia" gândită de Împăratul Iustinian a fost o utopie, Bizanțul nereușind să devină un imperiu creștin universal așa cum s-a dorit de aceea, dacă în planul ideatic cel puțin, Biserica și societatea se puteau identifica, în plan real ele au fost și au rămas realități separate între care s-
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
Francez ca angajare politică, fapte care ar crea grave incompatibilități între Ion Vlad și puterea de atunci, extrem de hibridă; pe trei sferturi emanată din cenușa încă fierbinte a ceaușismului decapitat, iar pe un sfert plină de elanuri romantice și de utopii juvenile. În aceste circumstanțe, marele nostru artist a rămas mai departe acolo, la Paris, unde se stabilise definitiv cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă, adică în 1965, și unde a și murit la puțin timp după ce s-a constatat
Întoarcerea lui Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8296_a_9621]
-
altele. Le-a scos din regimul lor diurn, din sedentarismul lor previzibil și mortifiant și le-a croit un nou destin. Sustrase prin efracție proprietarului, scufundate în tenebra unei indelungi existențe ilicite, împinse pe drumuri oculte și constrînse, prin subteranele utopiilor financiare, la o viață anaerobă, cele patru lucrări și-au schimbat sensibil și regimul lor cultural. Agresiunea, ca și în viață, le-a reconstruit fizionomia morală, a accentuat experiența de grup și a atenuat semnificativ diferențele specifice. Pradă aceleiași situații-limită
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
mai bună calitate, făcînd abstracție de trama SFistică cu extratereștrii debarcați în lanul de porumb al fermierilor și invadînd planeta, așa cum am făcut abstracție în Satul de povestea necreditabilă, în favoarea meditației asupra civilizației și răului, meditație trecută prin filtrul unei utopii fourieriste, cu un falanster undeva într-un colț uitat de lume. În schimb, povestea din Indestructibilul și felul în care a fost moderată de regizor mi-a plăcut, în ciuda amenințărilor de tip Die Hard prin prezența incasabilului Bruce Willis, acompaniat
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
vechii lui camarazi (unii trăind chiar în Vest) vor fi tot atît de necruțători ca cei din prima tabără, cu deosebirea că acum nu i se vor mai scoate ochii pe motiv că nu s-a lepădat cu adevărat de utopia comunistă, ci tocmai pentru că a făcut-o prea temeinic. Potrivit acestei logici, Tismăneanu nu numai că a trădat idealurile stîngii internaționaliste, dar în plus dezertorul acesta jupuit de viu a devenit un luptător împotriva cauzei pe care în tinerețe o
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Incidența micului animal mai tare ca moartea (lăcomia - păcat letal) este de data asta epică. Aici, actele lăcomiei chiar contribuie la deriva catastrofică, mondială (susținând astfel titlul acestui episod). Iar inocentul, galeșul mit al Atlantidei, adică al oricărui paradis sau utopie socială (nu doar un mit reprezentativ - dacă nu chiar fondator - al gândirii sociale și filosofice europene, dar inclusiv o permanență a culturii reflexive și sociopolitice a ultimelor două milenii europene), este demantelat aici tocmai de numirea lăcomiei ca sursă apocaliptică
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
și ilustrat prin creații literare (poezie, îndeosebi balade) în "Revista Cercului Literar" în 1945 și euphorionismul postcerchist, niciodată concretizat, rămas în stadiul de proiect, așa cum apare în scrisorile dintre Radu Stanca și I. Negoițescu din anii 1946-1947, ca o pură utopie morală (prietenia totală, pusă în slujba creației), filosofică și estetică (resuscitarea idealului clasic goethean, combinat cu spiritul romantic, într-o sinteză germanică). Principalele temeri ale fazei cerchiste sunt cantonarea în tradiționalismul naționalist, în blagianism și regionalism, de aceea le vor
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
ei - în special Georgică Scarlat și Dan, cărora li se alătură, fără voie, Adrian Marina, îndrăgostit de Lena - sunt blazați în exces și, sartrieni declarați, propun teorii absconse ale neantului. În plus, se droghează cu alcool și morfină și țes utopii abracadabrante. Georgică, care și-a pierdut părinții într-un bombardament, se simte "pierdut, definitiv pierdut", "isprăvit", "mort" și e terorizat de gândul că "pe cadavrul meu, domnii comuniști construiesc socialismul". În numeroase rânduri vehiculează teoriile heideggeriene sau sartriene: "universul e
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
domnii comuniști construiesc socialismul". În numeroase rânduri vehiculează teoriile heideggeriene sau sartriene: "universul e absurd", iar "societatea și natura sunt niște jucării absurde, niște mașini de tortură"4. Visează o "realizare practică a neantului" prin care să fie "deșurubat totul". Utopia sa ar fi posibilă printr-o "revoluție adevărată", adică totală, nu doar limitată la lupta de clasă a comuniștilor. Aceștia sunt "dușmanii, cu optimismul lor infam, cu constructivismul lor grosolan și naiv"5. Adrian, acolit din greșeală, poet vag suprarealist
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
adică ideologia de clasă; mai mult, acesta respinge fățiș filosofia marxistă și consecințele ei în plan politic, pe care le asociază celei existențialiste a lui Heidegger și nazismului și, în genere, mișcărilor de extremă dreaptă - două fațete opuse ale aceleiași utopii plăsmuite prin abateri nepermise de la logică. (Scriitorul va reveni asupra acestei opinii în Au Dieu inconnu). Șerban Romano este o adaptare a "omului cu ochi verzi" din nuvela omonimă din Euridice, victimă a nehotărârii sale. Cronica devine tendențioasă de-abia
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
unei civilizații rurale idealizate. Dar acuzația de "idealizare" îmi pare nedreaptă, de vreme ce am fost avertizați, încă din prima strofă, că ne aflăm într-o durată de basm. "E lung pământul, ba e lat", versul de deschidere, anulează situarea geografică, instalează utopia. Iar "Nici astăzi domn pe lume nu-i" anulează temporalitatea spre un trecut egal cu uchronia. Cititorul recunoaște spațiul și durata umană, ușor decalată, dar esențialul a fost realizat chiar fără rostirea formulei "a fost odată ca-n povești". Am
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
tratează asemenea subiecte. Cu toate acestea, niciodată nu ne-am ocupat cu previziunile. Am scris fie despre lumi în care ne-ar fi plăcut să trăim, fie despre universuri în care sub nici un chip n-am fi dorit să nimerim. Utopii și antiutopii. Dar, înainte de orice, ne-a interesat, și repet acest lucru, prezentul: utopiile și antiutopiile nu erau decât decoruri ale realității care ne înconjoară. Conducerea ne-a considerat "mânjitori cu noroi" (mai exact, "mânjitori cu dohot" - n. trad. L.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]