642 matches
-
de existență, Muzicile Militare au trecut de la „însoțirea” regimentelor din „Straja Pământeană” de la 1830 la paradele muzicale, la concerte de fanfară și la show muzical. Fanfarele au adus în parcuri, în săli de bal și de concert repertoriul european - de la uverturi la arii de opere și operete - și cântece și jocuri populare naționale în aranjament pentru formații de suflători, modelând auzul armonic al românilor și gustul pentru muzica de ansamblu. În timp, fanfarele militare au devenit mesagere ale muzicii pentru toate
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
19 (Colegiul Național de Artă „Ion Vidu“). ARAD Teatrul de Stat: „O noapte furtunoasă“ de I. L. Caragiale, 16. 01, ora 18. Teatrul de Marionete: „Spărgătorul de nuci“, 11. 01, ora 11. Filarmonica de Stat: Concert de Anul Nou. În program uverturi, valsuri, polci și marșuri, 16. 01, ora 19 (Palatul Cultural). expoziții Muzeul Banatului: Trofee de vânătoare; „Bioecologia bufnițelor“; (10-17; luni, închis); Muzeul de Artă: Salonul artelor vizuale (10-17; luni, închis); „Helios“: „Mozaic“ (luni-vineri, 9-18; sâmbăta, 10-15; duminica, închis); „Pro Armia
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
tot la Palais des Beaux-Arts, a concertat orchestra Filarmonicii din Viena sub conducerea dirijorului Daniele Gatti. Un concert mult așteptat. Un concert inegal dacă apreciem statutul ansamblului. S-a cântat muzică vieneză de secol XIX, de secol XX. Nu Beethoven - Uvertura Coriolan, nu Brahms - prima Simfonie în do minor, au constituit punctele de special interes; ...ci realizarea celor Trei piese pentru orchestră de Alban Berg, momente ale unei virtuozități orchestrale ce investighează expresia oniric expresionistă a muzicii. în rest, la nivelul
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
Linia N118 va funcționa între ,,Mezeș” și ,,Complex Comercial Apusului”, pe traseul: Șos. Chitilei, Cal. Griviței, Piața Gării de Nord, Bd. Dinicu Golescu, Șos. Orhideelor, Cal. Giulești, Cart. 16 Februarie, Cal. Giulești, Bd. Constructorilor, Șos. Virtuții, Bd. Iuliu Maniu, Str. Dreptății, Bd. Uverturii, Str. Apusului. Autobuzele vor purta inscripția de traseu:”N118: Mezeș-Gara de Nord-Complex Comercial Apusului”. Linia N120 va funcționa între ,,Depoul Militari” și ,,Turnu Măgurele”, pe traseul: Bd. Preciziei, Str. Valea Cascadelor, Bd. Timișoara, Bd. Vasile Milea, Drumul Taberei, Str. Lt.
RATB: 10 linii vor fi reorganizate. Iată noile trasee by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/51587_a_52912]
-
patru Suite pentru corzi și suflători. A fost concepută și realizată o sonoritate cu totul nouă pentru acest ansamblu, o sonoritate diferențiată timbral, colorată sobru, de o manieră proprie muzicii baroce, o sonoritate ce a îmbogățit imaginea dansurilor de epocă; uverturile suitelor au dispus de tonalitatea sărbătorească, chiar grandioasă, apropiată de fastul muzicii lui Händel, spre exemplu. Soliștii înșiși au dat importanța cuvenită momentului; mă gândesc la prețiozitatea tonului în cazul oboistului Adrian Petrescu, la coeziunea grupului solistic în cazul trioului
BACH al nostru cel de toate zilele by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17112_a_18437]
-
celebră instrumentată conceptual se vor articula cu predilecție ideile lui Angelo Mitchievici. Așa încât citim multe analize memorabile. Voi aminti câteva: în Grand Hotel „Victoria Română”, toate senzațiile ce au în comun disconfortul și supralicitarea nervoasă „se amestecă componistic într-o uvertură a disperării”, rezultând un „cockteil sinestezic” toate acestea în rama unei „viziuni mecanomorfe”. În O făclie de Paște surprinde un „mecanism subreptic al violenței”; în 1 Aprilie „figurile inversiunii și ale crimei rituale în lapidarea unui rege al carnavalului indică
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
între 17 mai - 9 iunie, va fi asigurată de dirijorul timișorean Gheorghe Costin, iar în calitate de solist va evolua reputatul pianist Mihai Ungureanu. Solistul concertului programat la Barcelona va fi instrumentistul spaniol Ramón Collas. Orchestra timișoreană va interpreta simfonii, concerte și uverturi din creația compozitorilor: W. A. Mozart, J. Brahms, R. Wagner, Ludwig van Beethoven, A. Dvorak, P. I. Ceaikovski, G. Enescu, I. Sostakovici etc. Concertele vor avea loc în localitățile Salamanca, Vigo, Oviedo, Pontevedra, Burgos, Barcelona, Tarragona, Murcia, Badajoz, Albaceta, Ubeda
Agenda2003-20-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/281015_a_282344]
-
real și grația Divină e sărbătoare azi și-o să mai fie nu strângeți corturi de-ncărturiați de sub pantagruelii de dimie vin la paradă cei mai bravi soldați pe-acolo mai rânjea nomenclatura cu regizori ce-au regizat rutina și holoclausturi - ca uvertura ce s-a cântat mai ieri la Hiroșima acum sunt imnuri totul e un cântec tradiția ne este compromisă ne-au ruginit pumnalele în pântec și noi trădăm istoria nescrisă s-au congelat și vulturii-n cuibare iar Dumnezeul nostru
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mi-au fost recunoscute de Onor. Minister al Educației Naționale, am onoare a veni cu următoarele precizări și completări: După terminarea studiilor la Conservatorul din București, și scrisesem, între altele: prima sonată în mi minor, pentru vioară și pian (1906), uvertura Nitokris, pentru orchestră (1907), am plecat la Paris unde, în decurs de 7 (șapte ani), dela 1907 până la 1914, am compus următoarele, mai de seamă: Lied-Scherzo, p. Piano, fuga vocală, Menuet Scherzo pentru quartet de coarde (1908), prima Sonată, în
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
text și muzică de acelaș (un laborator de truvaliuri armonice și modale) recenzată entuziast de Stan Golestan „L’Independance Roumaine” (1911), a doua Sonată în mi bemol, p. pian, Scherzo p. Orchestră (1912, premiul I Enescu în 1913, atunci înființat), Uvertura p. Orchestră (1913) p. quartet de coarde, Trois Sonets anciens p. voce și pian, Poeme p. voce și orchestră, text și muzică de acelaș (1914). Patru din acești șapte ani mi s’a făcut onoarea unui ajutor din partea Onor. Minister
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și sudare structurală<footnote În acest context merită amintită prima parte din Simfonia nr. 15, op. 141, în La major (1971, p.a.a. - 1972) de Dmitrii Șostakovici, în care totalmente surprinzător și, evident, într-o notă umoristica, apare citatul din Uvertura la operă Wilhelm (Guillaume) Tell de Gioachino Rossini (partea I) sau , spre sfârșitul părții a patra - un motiv din opera Tristan și Isolda de Richard Wagner. Amândouă citatele, pe lângă altele utilizate în această simfonie, dețin atât o functie expresiva propriu-zisă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
din 1985 devenind, fără text, și al Uniunii europene. În formă uzuală de azi, a 4-a mișcare a Simfoniei a 9-a de Beethoven (1823) se cântă în aranjamentul muzical aparținând lui Herbert von Karajan. Orchestră a mai interpretat uvertura operetei “Liliacul” de Johann Strauss-fiul, valsul “Valurile Dunării” de Iosif Ivanovici (câți mai știu că a fost imnul oficial al expoziției universale de la Paris din 1889, când s-a inaugurat Turnul Eiffel, sau că a fost cântat de Frank Sinatra
Prim?vara clasic? european? by Octavian URSULESCU [Corola-journal/Journalistic/83737_a_85062]
-
și eseul despre comic, cu un titlu mai atrăgător, mai seducător, Morți de rîs. Ele se anunță deja ca o referință bibliografică a domeniului abordat. La acestea se adaugă două eseuri de mai mici dimensiuni, dar nu mai puțin incitante, Uvertura metacritică și Arta în cauză. Temele sunt variate, critica imanentă, genul și opera, comicul și aprecierea subiectivă pe care i-o face receptorul, ficțiunea și dicțiunea la Chateaubriand, Poetica lui Aristotel, Estetica lui Hegel, catedrala ideală a lui Viollet-le-Duc, dar
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
o nevoie de limpezire față de propria dumneavoastră poziție din epocă? G.G.: Nu, nu aș zice că sunt ironic, sunt ironic în general, dar aici nu în mod deosebit; nu aș califica scriitura din această secvență pe care am numit-o Uvertura metacritică drept ironică, ea este pe alocuri chiar elogioasă, dar aș vrea să mă abțin aici de la orice judecată de valoare. încerc doar să demonstrez că această critică numită timp de decenii imanentă, nu este chiar atît de imanentă pe
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
acestui termen, cel puțin de la Opera artei încoace, și anume critica nu este atît de închisă în singularitatea operelor, pentru că a vorbi înseamnă a conceptualiza, și a conceptualiza înseamnă cu necesitate a generaliza. Cam asta am vrut să spun în Uvertura metacritică referitor la așa-zisa critică imanentă, care nu este nici ea ferită de transcendență. În căutarea timpului pierdut este pentru mine, dintre toate operele literare, cea care poate cel mai bine să țină oarecum loc de o experiență de
Cu Gérard Genette despre Figuri V by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15280_a_16605]
-
sticluțe din alea minuscule, obscen de scumpe. Pentru unele creaturi, plăcerea de a învârti, cu un păcănit sec, căpăcelul de tablă al unei sticluțe de J&B, rupând apoi cu dinții plasticul tare al pachețelului de alune liofilizate, e deja uvertură orgasmică. Când îmi voi deschide un cabinet de sexologie și tarot, le voi ex plica amărâților lepădați că dacă vreodată au insistat să aducă de băut din afară în cameră, în loc să golească frigiderul împreună cu ea, au comis o greșeală fatală
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
cea mai cuvenită unui artist: aceea de a-l asculta în număr mai mare decât în rândul trecut, spre a fi răpit de farmecul puternic al producțiunilor sale. 59 {EminescuOpXIII 60} Programa concetului al doilea e următoarea: Partea I: 1) Uvertură; 2) Concert pentru vioară (de Wienawski ) cu acompaniament de orchestră - a) Allegro b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
I: 1) Uvertură; 2) Concert pentru vioară (de Wienawski ) cu acompaniament de orchestră - a) Allegro b) Romanță c) Finale a la Zingara; 3) Retraite anglaise, executat de orchestră; 4) Fantasia apassionata pentru vioară (de Vieuxtemps ) cu orchestră. Partea II: 5) Uvertură; 6) Suite espagnole pe tema din opera Carmen, pentru vioară (de Sarasate); 7) Melodii țigane (de Sarasate) cu acompaniament de piano. Biletele credem că s-or mai aflând încă la magazinul d-lui Gebauer. [19 februarie 1882] ["NEVOIND A FI
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
jos, legat de gât și mâini cu lanțuri, escortat de 2 călărași. Călărașii au avut ordin să-l poarte prin toate comunele unde aveau hârtii de dat pe la primării, astfel că percursul a fost de peste 5 poștii. Aceasta e chiar uvertura operei Pahod na Sibir!! Pretinde-vor niște Adunări alese în asemenea condițiuni că sunt espresiunea adevărată a țării? Constatăm că suntem în plină revoluție de sus. Condiția de existență a unei societăți omenești este paza legii pozitive. Când în alte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
treia persoană”, deloc livrescă de data asta, deși fără nume și Înfățișare, Își trimisese deja umbra sau fantoma... Asigurarea pe care și-o oferă soția („nu era ceva concret”) funcționează Însă și ca avertisment, un fel de motiv introductiv al uverturii care va reveni, ulterior, căpătând Înfățișare, nu Însă și nume (nici soțul nu are un nume, În scurta scenă de Început). După această Întârziată mărturisire, când soțul află motivația (nemotivată) a plânsului subit al soției În recenta lor noapte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
o aduc. Băgați fisele În aparate, doamnelor și domnilor, e ceva ce nu trebuie să ratați! Se poate, vă rog, puțin răpăit de tobe? De fapt, dacă mă gândesc mai bine, aș prefera niște ropote de aplauze. Începu muzica Zorei. Uvertura ei. ― Doamnelor și domnilor, din timpuri imemoriale marinarii au spus povești despre făpturi incredibile văzute de ei, jumătate femeie, jumătate pește, ce Înotau În mare. Noi aici, la Club 69, n-am dat crezare unor asemenea povești. Dar un pescar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
mega-odă a bucuriei, printr-un spectacol al Filarmonicii Banatul care ne-a lăsat paf. Deși despre vajnica instituție timișoreană a mai fost vorba în Secretul... (anul trecut, toamna, când orchestra, corul, tunurile, puștile, clopotele ne-au amuțit în fața catedralei cu Uvertura solemnă 1812 de Ceaikovski), nici nu vă puteți imagina ce i-a trecut din nou prin cap directorului Coriolan Gârboni. Un spectacol grandios, un show de care ar fi fost mândru orice oraș prin care curge un râu sau fluviu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Cum se știe, ele au început în 1924, cu prilejul celei de-a doua vizite a lui Enescu în Statele Unite. Înregistrările acustice, făcute pentru Columbia, acompaniat de pianistul Edward C. Harris, includ aranjamentul lui Leopold Aeur la Corul dervișilor din uvertura lui Beethoven, Ruinele Atenei, Aubade provençale a lui Kreisler, zisă „în stilul lui Couperin“ și Serenada lui D’Ambrosio, Op. 4. Probabil din același an datează și prima înregistrare în sistemul nou, „electric“, un disc test tot la Columbia, cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
sale. Cucerirea libertății, înfăptuirea înfrățirii oamenilor pe întreg cuprinsul pământului, iată țelul vieții acestui erou. Ideea eroică determină nu numai profilul simfoniilor marelui compozitor, în special a III-a, a V-a, a IX-a, ci e prezentă și în uverturile sale ,,Coriolan”, ,,Egmont”, ,,Leonora 3”, în opera sa ,,Fidelio”, în concertul pentru pian nr.5 și altele. Dar creația genialului artist nu e străbătută numai de respirație eroică; simfo nismul său reflectă și sentimentul poetic de liniște, de împrospătare, de
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
acel limbaj muzical lapidar, puternic. Din intonațiile cele mai simple, ce fluturau pe buzele tuturor, el a plăsmuit grandioasele sale teme din partea I-a a simfoniei a III-a, din prima și ultima parte a simfomiei a V-a, din uvertura ,,Leonora 3”, din partea I-a și din Scherzo-ul simfoniei a IX-a. În creația simfonică a lui Beethoven, ritmurile de dans și de marș, de victorie, funebru, de imn, sau de chemare, au o însemnătate uriașă. El a generalizat
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]