769 matches
-
lui Băsescu, apoi ca șef de partid am convorbit în piață, la hotel Europa, în sala Hidrotehnica, la hotelul Racova. E important că am luat masa împreună? Aproape mereu obosit, însoțit de "șefi de campanie" avea o poezie economică de vânturat pentru atragerea electoratului. Atrăgea prin ineditul exprimării (cu defect ușor de vorbire) prin prezența scenică și... ca legendă. 96 Umblatul așa, cu cortul, dintr-o campanie în alta, dintr-un județ în altul însemna bani și suprasolicitare. Cel care i-
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
miză a inițiativei druțiene. O inițiativă care pare că se va stinge rapid, asemenea unui foc de paie, deoarece „lista lui Druță”, în mod evident, nu are cum să adune nume importante ale literaturii locului, chiar dacă, la început, se vor vântura niște sume de bani (deși nici măcar acest lucru nu mai este la fel de sigur). Indiferent însă de consecințele inițiativei sale, în legătură cu care nu poate să-și facă mari iluzii, Druță a încercat să iasă din nou în față, recucerind un teren
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pentru că situația lui, seamănă al naibii de bine cu situația actuală a poporului român. Ca și el, poporul acesta mai răbdător chiar și decât Iov, stă, vegetează și așteaptă. Ce așteaptă? Uneori nici el nu știe precis, dar prin cap i se vântură câteva cuvinte magice: „zile mai bune". Asta așteaptă! Fără să observe că la toate ferestrele, cei interesați, au pus plase de oțel impenetrabile. O știți pe baba Vanga? încet, încet, ne-o iau bulgarii înainte la orice înseamnă activitate socială
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
scrâșnetelor prelungi, metalice, ale frânării. Cantonul pipernicit, străjuit de plopul secular, crescut asimetric spre acoperișul roșu de țiglă,, părea printre picăturile ploii parcă și mai mic și neînsemnat, ca o moviliță cenușie plantată aici aiurea și neconvingător, de mâna cine știe cărui vântură lume, la locul popasului de o clipă a marilor trenuri. Doi oameni, momâi negre înghesuite de ploaia înaltă, purtau un fel de targă prelungă cu contururi neregulate. Călcau încet și poticnit, ca și cum de fiecare dată ar fi vrut să se
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-l mai poată opri. Au, dar, cum, oarecine, l-ar mai înturna?!... C.B. RÎVNA ,,De pe creasta vreunui gheban cîntărem reliefuri chitind cam pe unde țărîna mai scapă un murmur ce iese din vechi pălămide ascunse cu grija pe care nici vînturi, nici valuri, nici...cîte prefaceri... nu fură în stare, măcar s-o mlădoaie. ... Și zvonuri destule pe cîmp se îngînă... ... Dar numai urechi anumite le pot, uneori auzi. Prea adesea - pe unde prin minte nu-ți tună - dai ochii cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
o probă de netăgăduit (mai ales dacă o vom compara cu destinul unor linii masculine masacrate aproape în totalitate de cuceritori 96). Desigur nu putem spune că moștenirea noastră genetică, adunată încă din paleolitic și a neolitic, nu a fost vânturată de stihiile care s-au abătut asupra gliei. A fost împrăștiată, uneori, sub impactul războaielor care au implicat-o într-o mai mare sau mai mică măsură. Să nu uităm că odată cu apariția națiunilor și, mai ales, sub impactul Revoluției
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
identitate culturală și lingvistică originea romană. Acest proces produce efecte importante care definesc națiunea română și în prezent. Putem pretinde că de abia acum devine adevărată povestea descendenței din Decebal și Traian, deși, așa cum spuneam, moștenirea geto dacă a fost vânturată de războaie, iar picături de sânge roman nu au curs aproape deloc prin venele strămoșilor noștri. În Evul Mediu, urmând o filieră bisericească, s-a depus adstratul lingvistic medio bulgar. Asumarea credinței ortodoxe a adus după sine răspândirea, pe plaiurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
importante. Problema mare e că statul se delegitimează pe zi ce trece, clasa politică e o mizerie, în timp ce guvernul privat, din umbră, oferă în vînt soluții mult mai pertinente. Păcat că vîntul nu suflă și pe la guvernanți, să-i mai vînture. Orice veste, bună sau rea, poate schimba radical perspectivele, scăpînd puterii de decizie sau de control din țară. România de astăzi nu are forța de a genera evoluții, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. Ce trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință; ură; urcă; urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9); îndesa (9); de seamă (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință; ură; urcă; urlă; în ușă; vărguță; viclenie; violențe; vîndut; vîntui; vîntur; a vîntura; voios; zbate (1); 786/257/92/165/0 băga: introduce (89); scoate (86); bani (37); mîna (33); pune (26); în seamă (15); a introduce (14); buzunar (11); introducere (10); vîrî (10); intra (9); îndesa (9); de seamă (9); a scoate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sufleur; sufleuri; șoptit; șoșotea; șterge; teatru; test; testare; toamna; trage; trăia; trăim; trecut; a trișa; în trombon; țipa; umfla; urcare; usturime; ușurare; ușurință; viață fizică; în ureche; viață în nări; a viețui; vifor; vin; vine; viscolește; vițel; vîntul în cap; vîntura; vorbăreț; vorbe; vorbește; zbor; a zbura; a zice (1); 782/236/77/160/2 suflet: inimă (113); bun (67); mare (37); bunătate (36); curat (32); viață (28); pereche (25); om (22); iubire (21); spirit (18); cald (16); dragoste (14); sentimente
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Și nu se lasă de mine. Am vrut să-l azvârl în foc, / Da el , câne cu noroc, / O scăpat din acel loc; / Ș-am vrut să-l înec în apă, / Da el și de-acolo scapă; / Și l-am vânturat în vânt, / De-o umblat pe sub pământ / Și tot la mine-o venit.../ Și-o venit și mai greu / Și amu stă-n sufletul meu; Și oricâte-aș vrea să fac, / Eu de dor tot n-am să scap."177
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vie primăvara mai curînd. Măgar Dracu’ nu poate să facă nici un rău cuiva dacă, deși s-ar afla într-un loc primejdios, [omul] are însă un măgar lîngă dînsul. Mălură Cînd vînturi orzul, ovăzul etc., să nu stai nici la vîn turat, nici la primitit* sub lopată cu capul gol, că face pînea mălură*. Mămăligă Cînd iese omul cu sacul cu mălai de la moară, dracu’ îi ia gustul. Cînd faci mămăliga în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în privința danturii nici nu poate fi luată în calcul, i-ar fisura lui Radu imaginea deja formată. Ăsta care vorbise era ăla care de obicei provoca conflicte, care deșuruba siguranța din panou, care arunca constatări brutale fetelor ce li se vînturau prin față și alte chestii din astea. Nu trebuia să se îngrijoreze de ăsta, cîtă vreme era și șeful prin preajmă. Doar latră. Și din cînd în cînd mai scuipă coaje de semințe. Nu-i asta. Vreau să stau cu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că toate numele patronimice terminate în -eanu derivă de la nume de localități, Venturianu își păstrează aspectul artificial. În mod particular, la Rică, numele propriu nu sugerează neseriozitatea unui fante de mahala - deoarece el întemeiază o familie -, ci simplitatea minții care vântură vorbe goale, fără conținut. Cine asistă întâia oară la reprezentația comediei sau o citește prima dată nu are cum să știe că acest filfizon este una și aceeași persoană cu autorul editorialului din jurnalul „Vocea patriotului naționale“, articol pe care
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
importante. Problema mare e că statul se delegitimează pe zi ce trece, clasa politică e o mizerie, în timp ce guvernul privat, din umbră, oferă în vînt soluții mult mai pertinente. Păcat că vîntul nu suflă și pe la guvernanți, să-i mai vînture. Orice veste, bună sau rea, poate schimba radical perspectivele, scăpînd puterii de decizie sau de control din țară. România de astăzi nu are forța de a genera evoluții, ci doar de a le prelua de la economiile mai puternice. Ce trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Am devenit un taliban al evacuării tuturor planurilor inutile. Numai planuri fixe, dacă se poate. La una dintre vizionări am constatat că există un plan, unul singur, în care nu apare nici unul din personaje. În bazar e un băiețel care vântură niște semințe. Mi-a fost rușine. De ce l-am pus acolo? Ce aduce el? Așa că l-aș scoate. La urma urmei, poți să tot scoți și să scoți. Spuneați la o întânire cu publicul, în București, că personajele principale din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
ai Armatei române să devină foarte vigilenți, în perspectiva evenimentelor care vor urma. Apoi, să nu uităm că întreaga țară sărbătorea Reîntregirea Neamului, prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu patria - mamă. Cei 600 de muncitori tipografi care, pe lângă revendicările sociale normale, vânturau și sloganuri de genul: „Jos armata”, „Jos regele” sau „Trăiască republica”, au determinat autoritățile guvernamentale să le opună puternice forțe de ordine compuse din militari ai Regimentului 9 Vânători de Munte, Poliția și Jandarmeria. Ajunși în Piața Teatrului Național, protestatarii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la pungă ("Nu am cheltuit scrie Maricăi din San Remo nici jumătate din suma destinată reușitei planului meu"), ține evidența bacșișurilor (pe grădinarul cimitirului unde era înmormîntată soacră-sa "l-am bacșișuit") și receptează cu lăcomie luxul orașului peninsular: "...se vîntură aici un lux a cărui vedere mă a făcut să renasc și să mă optimizez." Își chivernisește gospodăria cu atenții amintitoare de Hagi Tudose: "Ai să vezi, cînd ai să vii, ceapa. Poate n-are să fie nevoie să mai cumpărăm
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
-i este rușine de trecut sau de prezent căci el crede că doar străinii și "dușmanii națiunii" sînt vinovați. Se desfată în glorie și umple memoria națională cu povești despre strămoși nobili, eroism și vitejie în înfrîngeri. Se simte invincibil, vîntură drapelul și, dacă este necesar, se umple pe mîini de sîngele dușmanilor săi. Esența naționalismului și printre cele mai specifice caracteristici ale "gramaticii sale" este tratarea simultană a Celuilalt ca totul și nimic. Naționaliștii avertizează că modul lor de viață
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și stremțuroasă, dar prin puterea ce-mi este dată, știu dinainte ce au de gând să izvodească puternicii pământului și adeseori râd cu hohot de nepriceperea și slăbiciunea lor. [...] Of! Crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, uite așa, pe degete și toate ar fi după gândul tău. Bătrâna de la Moara cu noroc nu are conștiința unei astfel de investiri. Ea e doar "Bătrâna" (gr. Gherondissa) ceea ce înseamnă cumpătare, responsabilitate, înțelepciune, smerenie și, mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
încă își caută locul ? Inoportun și stângaci pribeag, pendulând încă pe acel prag de erori și victorii, înainte de-a se defini și a deveni. Treapta 22 pe scara Lavater, frumusețea neostentativă, șansa perfecțiunii, spirit, demnitate și adevăr ? Crispat, bolborosind, vânturând în aer brațele lungi cu care lovește, ba cu dreapta, ba cu stânga, marginea patului și peretele. ...Ar fi de ascultat, venind de nu se știe unde, prin golurile visului care găzduiește tânărul captiv, vocea liniștită a bătrânului pastor, portretist
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
validarea unei îndelungi și intime colaborări : brevetarea turnului de răcire. Lotomanul își suflecase mânecile deasupra planșetei, cu creionul mult ascuțit, vârf lung în aer, gata să înțepe foaia de calc în chiar punctul vulnerabil, Mina maura, cocoțată pe taburetul înalt, vântura piciorușele mentolate privind fix în ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe. Filatelistul abia se întorsese din concediu, gata de treabă. Revenise din concediu și tovarășul Manole, se pregătește tovarășul Caropol, Șeful, cu turturica geloasă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!" 24. Cel ce nu primise decît un talant, a venit și el, și a zis: "Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, și strîngi de unde n-ai vînturat: 25. mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată ce este al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată ce este al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și că strîng de unde n-am vînturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! 28. Luați-i dar talantul, și dați-l celui ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]