770 matches
-
Road, asemenea aspecte și altele similare i se păreau mai fascinante decît tot ce i se întîmplase în anii lui de slujbă. De fapt, se vedea pe sine ca un fel de prețuitor și cumpărător al unor mărfuri abstracte. Se vînturase prin lumea întreagă ca să întîlnească un străin într-o cafenea din Glasgow, de exemplu, sau din Montreal ori Paris, să poarte cu el o discuție sau două, și apoi să ajungă la o concluzie. Elementele importante în profesiunea lui erau
Amos Oz - Să poți cunoaște o femeie by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/12765_a_14090]
-
din spaniolă, prin franceză, termenul a ajuns și la noi. Bielă „element al unui mecanism, de forma unei bare, folosit la transmiterea sau la transformarea unei mișcări“ are la originea îndepărtată lat. ventus „vânt“, al cărui derivat ventilare însemna „a vântura, a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a agita aerul“. Amândouă cuvintele latinești s-au moștenit în limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns în franceză, unde a căpătat forma bielle; denumea, inițial, un
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbile romanice: ventum (forma de acuzativ a lui ventus) s-a păstrat în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns în franceză, unde a căpătat forma bielle; denumea, inițial, un mecanism de la mașinăria numită tarare, folosită pentru a curăța semințele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în toate limbile romanice (cf. rom. vânt), iar verbul ventilare numai în unele limbi romanice (cf. rom. (a) vântura). În spaniolă, ventilare a devenit beldar, cu sensul „a vântura cerealele“; din familia sa face parte și substantivul bielda „furcă de vânturat grâul“. În secolul 18, termenul spaniol a pătruns în franceză, unde a căpătat forma bielle; denumea, inițial, un mecanism de la mașinăria numită tarare, folosită pentru a curăța semințele de cereale de impurități, prin cernere și vânturare. Ulterior a căpătat sensul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
zise renașteri, de vreme ce începură să apară tot felul de publicații asupra culturii armene. Fie că direcția expansiunii germane ar fi fost spre țările slave din răsărit sau spre Constantinopol, o mică șansă se desena la orizont. Esențialul era de a vântura propagandistic problema armeană sub auspiciile oricui. Fapt ce trebuie remarcat de la început, spre a înțelege spiritul de inocență al lui Manigomian și al consângenilor săi, este că, acceptând o asistență discretă din partea unei mari puteri străine agresoare, acești oameni credeau
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de plăcere copilărească în privire, râzând din ochi, încă ținea cotul pe masă și își arăta, în palmă, victima, apoi izbucni într-un râs lung, tăcut, care îi uimi pe toți. în sfârșit, roșie la față, scutură din cap și, vânturându-și o mână prin aer, spuse: — Tu trebuie să fii cel mai neghiob din toți! După care se răsuci, întorcându-se la oala sa. în culmea uimirii, bărbații se priviră unul pe altul. Ca amețiți, dar eliberați acum de starea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
într-un rămuriș de răchită. Din doi pași, Divicone se apropie și îl întoarse; îndreptându-se imediat, cu o expresie de adâncă tristețe, pronunță abia deslușit numele celui ucis: „Bassianus!“. Sebastianus, trăgând înapoi cu mâna brațul lui Metronius care încă vântura tăciunele prin fața lui Eucherius, îl întrebă pe acesta din urmă: — Ambarrus v-a trimis? Omul îl privi cu aerul că nu știa ce să răspundă. Divicone, apropiindu-se, răspunse în locul lui: — Asta nu se poate. Ambarrus ar fi așteptat adunarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lui cea plânsă, Cu aripa de vânturi, cu inima de ger, Înmormântat de mare și-ncununat de cer. Reci și triști petrec soții, căci iarna-n vremi eterne Văl de argint de gheață câmpiilor așterne Și din ruini de gheață reci vânture respir Ce turbur marea tristă pin lungul ei delir Ș-amestec cu-a lor cântec ghețos și amorțit Cântecul mărei dulce, senin și liniștit. Dar noaptea... când sosește a Miezenopții oră, Când cerul brun ca norul de raze se coloră
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și rece ea poseda o steauă Cu razele curate, cu razele de neauă, O stea ca diamantul - ce din nălțimi polare Însenina a mărei unde reci și amare Și mângâia în iarna-i pe asprul rege Nord Și îndulcea în vânturi sălbaticul acord. Acel luceafăr dulce, acel diamant de foc Pieri din ceru-i rece, zbură din naltu-i loc. De-atunci pe cer n-apare o altă stea polară, De-atunci mai tristă-i marea, se plânge mai amară, De-atunci
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ce-ați scăpat, zise Roja. Dacă începi iar să vorbești în dodii, să știi că eu n-am de gînd să ascult, zise Curistul. — Ar fi trebuit să rămîi pe budă, zise Roja. Acolo puteai cel puțin să tragi liniștit vînturi de cîte ori ai fi simțit nevoia. — Așadar mai e ceva? întrebă Părințelul. Ceva despre care ar trebui să știm și noi? Nici vorbă, zise Roja trăgînd cu ochiul în direcția Pieței Lahovari, simțind că dintr-o clipă în alta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
să nu-mi scape nici cel mai mic gest care ar fi putut să dea de bănuit, observ că sînt cu glonț pe țeavă, cu atît mai bine, înseamnă că zona e fierbinte, că merită să-ți încerci norocul, să vînturi nenorocita aia de parolă în stînga și-n dreapta pînă se obișnuiește toată lumea cu tine și te lasă intri peste tot după pofta inimii, să le sufli în ceafă cameramanilor, să-ți bagi nasul în ciornele aruncate la gunoi, să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
am în casă. Așa am putut să aflu și să-mi dau seama că apele se tulbură peste măsură cu fiecare zi ce trece. Acest Hitler, cu acordul tacit al Franței și al Angliei, și-a înarmat țara și își vântură cu vehemență ideile scrise în cartea lui, pe care a numit-o „Mein Kampf”. Individul a împărțit lumea în rase superioare - dominante - în care intră negreșit cea ariană, adică germană, și rase inferioare, care cuprind, printre alții, pe evrei și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Amu o mai apărut și legionarii iștia. Legea mamei lor! Cine mai știe ce-i în capul lor.” De data asta, te rog să mă ierți, Măriucă. Cât despre ce spunea tata, cam are dreptate... În vara aceea s-au vânturat prin primărie tot felul de marțafoi, fără nici o treabă. Dacă erau oameni mai mulți, se băgau printre ei și începeau să vorbească vrute și nevrute. Ba că făncialul îi prea mare și sigur o parte din bani intră în buzunarele primarului și
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
își mușca zăbala cu nerăbdare. Costăchel și-a rotit privirea prin ogradă, să vadă dacă toate sunt la locul lor. Deprinsese asta de la bătrânul lui... Pleca la târg să vadă ce și cum îi cu actele. În mintea lui se vânturau tot felul de gânduri... Dar nici unul nu era încurajator... Drumul era greu, pentru că porniseră ploile de toamnă. Simțea cu strășnicie lipsa unui interlocutor. Să mai schimbe o vorbă acolo... Ar fi luat în căruță pe oricine. Tot drumul însă n-
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
decurge din prezența reală a sufletului: sensibilitatea. Printre cărțile de proză din anii aceștia, a Dumneavoastră e vie prin sensibilitatea ei. Vă numărați printre puținii prozatori În stare să scrie o frază ca „Mina maura cocoțată pe taburetul Înalt rotitor vântura piciorușele mentolate privind fix În ochelarii nesiguri ai lui Braun, zâmbindu-i, fără ca rotofeiul Robert să observe”. Am subliniat În exemplarul meu cuvântul „mentolate”. Admirabil! Prezența și traiectoria În carte a Verei sunt, am impresia, triumful artei Dumneavoastră. August se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
rece a fontei. Cartea este o broșură și ea vine ca un ajutor practic peste tot unde este nevoie de sudura fontei. Se pune jar În fierul de călcat, un vapor greu de fontă, se apucă de mâner și se vântură puternic În dreapta și În stânga de mai multe ori până se Încing cărbunii bine. Sar scântei și te miri cum nu sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În dreapta și În stânga de mai multe ori până se Încing cărbunii bine. Sar scântei și te miri cum nu sare capacul fierului de călcat În vârful căruia stă un cocoș de fier gata să te ciupească de mână. După ce se vântură bine fierul se bagă un deget În gură și cu el se atinge repede fundul și vezi dacă sfârâie. Dacă sfârâie fierul e numai bun de călcat cămășile apretate pe care ai să ți le iei cu tine la țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de horă. Se răstește: Mă bitancule, cum se joacă pe la voi pe la București? Tu Îl privești cu spaimă și, Într-un timp, te sfârșești În fața lui prin mișcări rapide și automate care par a fi un fel de twist. Te vânturi așa, fără muzică, icnind până la epuizare, În timp ce țăranii Își văd de ale lor Învârtind Învârtita. Copiii din sat sorb din priviri liniștea contorsionării tale. Căldura a pus stăpânire pe tine, aceeași căldură a după-amiezii care a uscat ierburile Înalte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
În care Neil Armstrong coboară din modul pe solul lunar, adormi, și clipa aceea urmărită de milioane de oameni ție nu-ți dezvirginează retina căci dormi, moțăi, ești plecat din lume, și tresari, dar americanii sunt deja pe lună, se vântură pe acolo cu steagul ăla care pare a fi făcut din fier și pierzi momentul istoric și vorbele acelea minunate, un pas Înainte, doi pași Înapoi, ptiu! drace, un pas mic pentru om, un pas mare pentru umanitate, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cumva o fac pentru a se apropia de arenă? În care n-au voie să lupte... TOREADORUL: Nu cred că-și doresc să lupte. EMMA: Ce știți dumneavoastră? Poate femeia e un toreador mai bun. (Îndoaie spada la perete, o vîntură prin aer.) Dacă femeia, în arenă, ar vedea în taur principiul masculin? L-ar vedea pe opresorul ei? Ce credeți? Nu l-ar înjunghia mai bine? Așa, de la bărbat la bărbat, lupta e fără patimă... TOREADORUL: Mde, deocamdată n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
că tu știai destul de bine. Câte și mai câte vorbe îi zburau pe la urechi, măcar că nu-i dădea mâna să creadă că numaidecât Roșioara, Vasilica sau Geta, pentru că și fără ele erau destule leșinate să scornească mizerii care să se vânture din gură-n gură și să molipsească lumea și tot cartierul ca de o boală, și până la urmă bine a făcut că n-a mai atârnat la ele cu copilul, cum ar fi fost la una ca Roșioara, unde stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
se ostenească? Și până la urmă, cine ar fi în drept? De când se știe Rafael, pomii și parcul, balta asta puturoasă a Văcăreștilor, toate au fost ale nimănui și ale tuturor, și tocmai că de vara trecută a început să se vânture zvonul că s-ar fi privatizat. Un patron cică ar fi cumpărat sau închiriat ca să curețe, să dreneze, să amenajeze, mă rog, n-or fi departe vremurile când n-o să mai umbli pe-aici ca-n grădina raiului, întinzând mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
cincisprezece cărți scrise în cei douăzeci de ani de când am debutat. Aș vrea să am curajul să redevin un nimeni, dar curajul acesta nu-i este dat oricui. Ce vei găsi în aceste cincisprezece cărți? Dacă ai răbdare să le vânturi - câteva pagini bune. Dar nu cele pe care critica le-a scos în evidență. Căci aceste pagini norocoase sânt cum se întîmplă mereu, înecate în foarte multă literatură. Și cu cât literatura e mai bună, cu atât sânt mai puține
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Ierusalimul, cînd ai zis: Veți avea pace!" Și totuși sabia le amenință viața." 11. În vremea aceea, se va zice poporului acestuia și Ierusalimului: Un vînt arzător suflă din locurile înalte ale pustiei pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vînture, nici ca să curețe rîul. 12. Ci un vînt năpraznic vine de acolo pînă la Mine! Acum le voi rosti hotărîrea!" 13. "Iată, nimicitorul înaintează ca norii, carăle lui sunt ca un vîrtej, caii lui sunt mai ușori decît vulturii." "Vai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]