1,130 matches
-
dimineața, își lăsau sacoșele la lapte. În 1980, când eram la Constanța, mă duceam la mai multe alimentare, pentru mezeluri, alergam foarte mult. Lăsam copiii mici acasă și fugeam la magazine. Nu aveam încotro, erau anumite ore când primeau mezeluri. Vânzătoarea îmi spunea la ce ore, dar nu-mi opreau. Se dădea câte jumătate de kilogram din fiecare sortiment. și, dacă unul se termina, trebuia să te duci la altă alimentară. Erau numai două alimentare. A durat însă puțin, a fost
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ce. șefii n-au nici un interes să facă vânzare mai mare, că, vând - nu vând, ei tot ăla salar îl iau, vorba aia: „Timpul trece, leafa merge, noi cu drag muncim la stat”. Sunt prost aprovizionate, iar după tejghele stau vânzătoarele și tricotează sau beau cafea, se fac că nici nu te văd, ai tot timpul impresia că le deranjezi de la o treabă importantă dacă le ceri să vezi o cămașă. Au niște fețe acre când le scoli de la făcut integrame
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ăstuia îi pasă dacă vinde sau nu... Dacă le vede că-s molâi, imediat le dă afară. ș...ț Când intri în magazinele de stat, îți amintești de comunism, doar că nu mai trebuie să umbli cu săru’ mâna la vânzătoare pentru o cutie de ness sau bomboane de pom... Nu mai sunt cucoane, ca pe vremuri... Când intri la privat, lucrurile se schimbă, parcă intri în altă lume... (S1) Adesea subiecții se referă la privilegiile și statutul gestionarilor în vechiul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
da seama acum... Mă știam și cu cei de la alimentara, și cu farmacista, și cu cei de la restaurant... Dar cu cine nu mă cunoșteam? Făceam rost orice aveam nevoie, serviciu contra serviciu, cum se spunea... (S4) Păi, înainte, ca să fii vânzătoare, trebuia să faci școală, să te pricepi cât de cât la ceea ce vinzi... Îți trebuia pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ca să fii vânzătoare, trebuia să faci școală, să te pricepi cât de cât la ceea ce vinzi... Îți trebuia pile ca să te angajezi bine, că de angajat oricum te angaja... Acum, dacă nu ai și nu ai unde lucra, te duci vânzătoare pe la vreun butic sau la un chioșc de ziare... Te duci de nevoie vânzătoare, că n-ai încotro... Înainte te dădeau părinții la școală pentru asta, să lucrezi în comerț era mare lucru, era un post sigur și te cunoștea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mic, cu mare, ca în mărețele vremi voievodale când dădeau turcii. Panică, agresivitate. Masați la coadă, aminteau furnicile adunate compact înainte de ploaie. După blocuri, lângă tomberoane de gunoi și maldăre de pământ de pe șantiere, marfa era scoasă spre vânzare de către vânzătoare, cu miliția alături, din niște încăperi înguste. Aveau geamuri ca de ghișeu CFR, baricadate împotriva furiei mulțimii. „Se dă prin spate” - o altă sintagmă caracteristică... „După blocurile gri stăm noi, majoritatea/ Sunt mai înalte la șosea, să nu se vadă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
băgau prin față, sfindându-i arogant pe cei care se agitau la coadă - ei erau „bărbații adevărați”, ce aveau grijă de populație (adică supravegheau turma). Mulți „granguri” preferau să li se trimită marfa direct acasă sau, mai bine, gestionarul, măcelarul ori vânzătoarele le-o păstrau până când trecea nebunia - ieșeau cu sarsanaua plină, ce era al lor era pus deoparte. Pe lângă fiecare dintre aceștia, mai intrau, „pe șest”, „la grămadă”, și alții, mulți, din afara cozii - profitori abili -, sperând să se infiltreze neobservați și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acum ori niciodată” - și pe lângă ei se fofilau alții. În disperare de cauză, abia apucai să întinzi o bancnotă unui vecin sau prieten binevoitor și mai bine plasat, ca să-ți cumpere el un kil de carne, portocale sau unt. Dacă vânzătoarele te simpatizau, aveai șanse să prinzi ceva mai bun. Deși solidaritatea de grup întru aprovizionare nu lipsea, promiscuitatea, porcăiala, îngălarea și hidoșenia dădeau adevărata măsură a cozii. Oameni urâți, împuțiți, diformi, abrutizați, frustrați, resentimentari, schimonosiți de invidie, unii ar fi
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor lirice aparținând unor inspirate condeie în dramaturgia interbelică. Maria Panait, vânzătoare într-un magazin de bijuterii, personaj cu o existență cenușie, banală, își vede visul împlinit în noaptea Anului Nou: ajunge să îl cunoască pe celebrul scriitor Alexandru Manea, pe care îl admiră și îl iubește în taină. Titlul piesei nu
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
MUȘINA, Alexandru (1.VII.1954, Sibiu), poet, eseist și editor. Este fiul Vioricăi Mușina (n. Flucuș), vânzătoare, și al lui Alexandru Mușina, chelner. Urmează Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1969-1973) și Facultatea de Filologie a Universității din București, secția română-franceză (1974-1978). Lucrează ca profesor la Liceul Industrial din Întorsura Buzăului (1978- 1989), cultivator și vânzător de flori
MUSINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288331_a_289660]
-
școlară nu a prezentat particularități deosebite. Ea a urmat studii secundare generale, apoi superioare cu succes. Pentru că nu a găsit de lucru în domeniul său, ea s-a prezentat la diferite oferte de locuri de muncă. A fost angajată ca vânzătoare într-un mare magazin. Doamna S. n-a avut nici o relație sentimentală până la douăzeci și opt de ani, vârstă la care l-a întâlnit pe viitorul său soț. S-a căsătorit la treizeci de ani. Soțul său este mai în vârstă, divorțat
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sau obosită” (standarde ridicate, nici un drept să greșească). Soțul meu ar fi fericit să profit de seara aceasta și preferă să plece devreme pentru a nu fi prea obosită”. Anxietate, intensitate: 8/8 ”Intr-un mare magazin, o văd pe vânzătoarea raionului de mărfuri ce pare emoționată”. Ea a fost „agresată” de către un client reclamant (inferență arbitrară). „Este ceea ce mi se va întâmpla atunci când îmi voi relua postul”. (suprageneralizare) ” Poate că a primit o veste rea din partea familiei sale”. In intervalul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
totuși speranța că lucrurile vor merge favorabil în viitor. Caseta SEQ Caseta \* ARABIC 11. Se discută în sat despre Uniunea Europeană? „Discută puțin că dacă intrăm mai bine de atât nu ne poate fi. Cred că o să ne fie mai rău...” (vânzătoare, 20 de ani). „Prea puțin vorbesc! Nici nu sunt informații așa bine. Nu sunt ieșiți la oraș. Să îi informeze de la primărie ce e UE, cum e dacă intrăm, ce facilități, avantaje, dezavantaje” (bărbat, 29 de de ani, școală profesională
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la aproximativ cinci kilometri de sat, așa încât trenul este un mijloc de transport neutilizat de săteni: „Avem gara CFR la cinci kilometri și nu se prea folosește” (primarul, 40 de ani); „Cu trenul nu prea, pentru că gara este foarte departe” (vânzătoare, 43 de ani). Trenul este folosit în special de către elevii care merg la școală în oraș și care, în majoritate, sunt cazuri sociale și au asigurat transportul gratuit. Prin Zerind trece drumul național. Străzile satului sunt pietruite și în general
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Timișoara, Radio Beiuș, Radio București, Europa FM. Sunt câteva categorii de ascultători radio: cei care ascultă toată ziua în general același post radio: „mai ales Budapesta. Reportaje interesante, muzică, știri” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani), Danubius (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani), Kossuth (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani) și cei care ascultă anumite emisiuni selective - de exemplu, numai știrile la anumite ore și de la mai multe posturi radio: „Radio Timișoara, la ora 13, și la
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
la Gaz Vest, 35 de ani); „Cei care se ocupă cu grădinărit, vând produsele la Oradea. Lactatele se vând pe piața din Zerind” (bărbat, directorul Pro Zerind, 50 de aniț. „În Zerind se organizează piață în fiecare joi și duminică” (vânzătoare, 43 de ani); „Vin negustori din alte regiuni: Zona Moților, Secuime, Maramureș, unde nu se cultivă cereale, și schimbăm cerealele pentru mere, lemne” (femeie, 52 de ani); „Vin să cumpere cerealele din Tulcea, Cluj” (pensionară, 72 de ani). Valorificarea produselor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Nădab: „Ei lucrează în trei schimburi și vine autobuzul după ei și-i aduce înapoi” (femeie, membru activ al Pro Zerind, 64 de ani); „Lucră aproximativ 60-70 de persoane” (primarul, 40 de ani); „Este singurul loc de muncă din zonă” (vânzătoare, 43 de ani); „Mai lucrează la Avram Iancu” (șomer și lucrător cu ziua, 53 de ani), la Chișineu Criș „se duc să lucreze la o fabrică de cusut pantofi” (florăreasă, navetistă la muncă în Ungaria, 16 ani), la Arad „merg
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a populației tinere: „În anii ’70-’80 au plecat foarte mulți” (studentă, 23 de ani); „Nu sunt locuri de muncă, oamenii pleacă la oraș” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Mulți pleacă la orașe, la Oradea și în străinătate, în Ungaria” (vânzătoare, 43 de ani). Aproximativ 50 de gospodării practică administrarea unui buget comun cu membrii familiei care s-au stabilit în orașele apropiate (Arad, Oradea, Chișineu Criș și Salonta). Produsele agricole din Zerind sunt vândute la oraș prin copiii familiilor respective
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
început asfaltarea drumului principal dintre Zerind și Iermata Neagră” (preotul reformat, 49 de ani); „S-a reparat drumul Zerind-Iermata la inițierea primăriei” (vânzătoare, studii gimnaziale, 17 ani); „Un proiect pentru întărirea digului și reabilitarea drumului dintre Zerind și Iermata Neagră” (vânzătoare, 43 de ani). Un alt proiect în desfășurare este cel care vizează distribuția gazului în comună inițiat de asemenea de primăria Zerind: „Primarul trecut a început lucrările la instalarea gazului” (pensionară, 72 de ani); „Avem rețeaua de gaz care... este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
chemați” (femeie, 52 de ani). Întrajutorarea apare ca modalitate de soluționare a crizelor comunitare: „Oamenii ajută mult la arat” (pensionară, 72 de ani); „Oamenii se ajută dacă e ceva necaz: dacă are un mort cineva, groapa se sapă cu ajutorul neamurilor” (vânzătoare, 43 de ani); „În timpul modern oamenii se individualizează, dar se mai ajută între ei câteodată, dacă cineva are o problemă foarte mare” (farmacist, 65 de ani); „De exemplu, s-a dărâmat un perete, au venit vecinii la reconstrucție” (medic, 41
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
prea puțin, alții că frecvența discuțiilor este prea mare: „Discuții despre Uniunea Europeană au loc frecvent” (femeie, secretara primăriei, 35 ani); „Nu prea se vorbește. Se vorbește despre speranța de a avea mai multe posibilități” (tânără, Zerind); „Oamenii vorbesc despre UE” (vânzătoare la alimentară, Zerind); „Sunt care discută: cam jumătate” (bărbat, 30 de ani). Subiectele de discuție de prim interes și cu frecvența cea mai mare vizează cotele în agricultură, normele de creștere și sacrificare a animalelor și problematica locurilor de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani); „În legătură cu infrastructura, eu zic că suntem pe calea bună: gaz avem în comună, oamenii se branșează, apă curentă este (...)” (femeie, secretara primăriei, 36 de ani); „Cred că există totuși și asemănări, dacă oamenii de aici ar avea posibilități...” (vânzătoare, 44 de ani). Asemănări de mentalitate: „Nu sunt în modul de gândire diferențe așa de mari” (studentă, 23 de ani); „Ca mentalitate sunt deja lucruri comune” (vânzătoare, 44 de ani). Unde este mai bine: la noi sau în satele Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Cred că există totuși și asemănări, dacă oamenii de aici ar avea posibilități...” (vânzătoare, 44 de ani). Asemănări de mentalitate: „Nu sunt în modul de gândire diferențe așa de mari” (studentă, 23 de ani); „Ca mentalitate sunt deja lucruri comune” (vânzătoare, 44 de ani). Unde este mai bine: la noi sau în satele Uniunii Europene? Țările europene sunt mai dezvoltate, însă „acolo unde te-ai născut este cel mai bine”; „Acolo e altfel, nu e acasă” (femeie, 40 ani, trăiește din
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
făcut ordine în sat ca să schimbăm imaginea satului. Nu mai sunt animale, nici tractoare, nici mașini agricole pe străzi. Oamenii tund iarba, mai pun flori în fața casei” șdirectorul Pro Zerind, 50 de ani); „Aici, că aici am crescut, aici trăiesc” (vânzătoare la alimentară); „În occident sunt mai dezvoltați din punct de vedere economic, dar sunt anumite lucruri ce nu trebuie sacrificate globalizării, cum ar fi tradițiile” (farmacist, 65 ani). Cum va fi după integrare? Aspecte pozitive: „Va fi mai avantajos pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunității se poate „ridică comuna” la nivel european și se poate îmbunătăți imaginea ei, chiar dacă acum Zerindul nu este asemenea satelor europene: „Poate să fie șeuropeanț. Deocamdată nu cred că este. Nu suntem noi la nivelul ăla, ca să putem intra” (vânzătoare, 43 de ani); „Zerindul este în Europa, dar cât este de occidental? Începem să fim mai aproape, reparăm străzile...” (femeie, membru activ Pro Zerind, 64 de ani). Concluzii și discuție: perspective de dezvoltare ale Zerindului După tipologia culturală a satelor
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]