1,102 matches
-
particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului lichid vâscos negelificat, nezaharificat ; -se admite o ușoară gelificare la dulceața de afine, căpșuni, coacăze, gutui, zmeura ; Culoarea siropului Uniformă apropiată de cea a fructelor fierte, fără caramelizare; La dulceața de nuci verzi se admite o nuanță până la galben-roșcat. Miros și gust
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
borcan din sticlă, curat 320g eticheta conține toate informațiile, bine lipită capacul, închis ermetic, prezintă pete de rugina, nr. lot, data expirări Produs aspect - gelificat neomogen culoare - caracteristică produsului, galben maroniu în masă de produs există semințe de gutui consistentă - vâscoasa aroma - specific, gust - dulce aromat III. Trecerea cantitativa și v omogenizare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă baghetă pipeta cilindru gradat IV. Dizolvarea componenților Solubili refrigerent cu reflux baie de apă V. Răcire la 20°C și trecere cantitativa la balon
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
se cântărește. Se usucă din nou timp de 30 minute și se răcește în exicator, repetându-se această operație până la masa constantă (masa se consideră constantă când diferența dintre două cântăriri succesive nu depășește 0.1%). În cazul produselor mai vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă peste proba cântărită în fiolă 10 cm3 apă, se amestecă, se evaporă pe o baie de apă, după care se usucă în etuvă. Metoda prin uscare în vid Determinara umidității
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
vid Determinara umidității prin uscare în vid este indicată pentru produsele care conțin levuloză sau alte substanțe destructibile.Uscarea se face la o presiune de max. 20 mm Hg și o temperatură de max. 70°C. În cazul produselor mai vâscoase, proba se diluează cu o cantitate de apă astfel încât să conțină 20...30% substanță uscată. Din proba diluată, în fiola pregătită se cântărește, cu precizie de 0,0002 g, o cantitate care să conțină circa 1 g substanță uscată. După ce
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
uscare, fiola se închide cu capacul, se ține în exsicator timp de 30 minute și se cântăresc. Pentru unele produse zaharoase, în special cele făinoase, uscarea se face fără nisip, luându-se pentru analiză circa 5 g. În cazul produselor vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă 0,5...0,7cm3 apă, se amestecă cu bagheta, fiola fiind așezată pe o baie de apă, până ce produsul capătă un aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
un aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându-se mai departe ca mai sus. în care: m - masa produsului luat pentru determinare, în g. m1 - masa produsului după uscare, în g. OBSERVAȚIE - În cazul folosirii metodei la produsele vâscoase, trebuie să se țină seama de cantitatea de apă folosită pentru diluție. Diferența între rezultatele a două determinări paralele trebuie să fie de max. 0,1% la un conținut de umiditate până la 5% și max. 0,2% la un conținut
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
În cazul folosirii refractometrului universal se citește în tabelul 1 (anexă) procentul de substanță uscată corespunzător indicelui de refracție determinat. Pentru valorile intermediare ale indicelui de refracție se calculează procentual de substanță uscată prin interpolare. În cazul când pregătirii soluțiilor vâscoase se folosește formula: în care: m1 - masa soluției cu proba, în g. m2 - masa soluției pure de zaharoză, în g. S substanța uscată a amestecului de soluții (refractometric), în %, S1 substanța uscată a soluției pure de zaharoză (refractometric), în %, m
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
se cântărește. Se usucă din nou timp de 30 minute și se răcește în exicator, repetându-se această operație până la masa constantă (masa se consideră constantă când diferența dintre două cântăriri succesive nu depășește 0.1%). În cazul produselor mai vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă peste proba cântărită în fiolă 10 cm3 apă, se amestecă, se evaporă pe o baie de apă, după care se usucă în etuvă. Metoda prin uscare în vid Determinara umidității
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
vid Determinara umidității prin uscare în vid este indicată pentru produsele care conțin levuloză sau alte substanțe destructibile.Uscarea se face la o presiune de max. 20 mm Hg și o temperatură de max. 70°C. În cazul produselor mai vâscoase, proba se diluează cu o cantitate de apă astfel încât să conțină 20...30% substanță uscată. Din proba diluată, în fiola pregătită se cântărește, cu precizie de 0,0002 g, o cantitate care să conțină circa 1 g substanță uscată. După ce
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
uscare, fiola se închide cu capacul, se ține în exsicator timp de 30 minute și se cântăresc. Pentru unele produse zaharoase, în special cele făinoase, uscarea se face fără nisip, luându-se pentru analiză circa 5 g. În cazul produselor vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă 0,5...0,7cm3 apă, se amestecă cu bagheta, fiola fiind așezată pe o baie de apă, până ce produsul capătă un aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându-se mai departe ca mai sus. % Umiditate = în care: m - masa produsului luat pentru determinare, în g. m1 - masa produsului după uscare, în g. OBSERVAȚIE - În cazul folosirii metodei la produsele vâscoase, trebuie să se țină seama de cantitatea de apă folosită pentru diluție. Diferența între rezultatele a două determinări paralele trebuie să fie de max. 0,1% la un conținut de umiditate până la 5% și max. 0,2% la un conținut
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
în cilindrul cu simplă acțiune se exprimă prin relația: . Forța aplicată pistonului este echilibrată de forța de inerție a fluidului deplasat, de forța de frecare din garniturile de etanșare, de forța elastică a arcului de revenire, de forța de frecare vâscoasă și de forța utilă. Particularitatea cilindrului cu simplă acțiune montat în circuitul hidraulic de testare este aceea că, dacă în mod obișnuit, un cilindru hidraulic transformă energia hidraulică în energie mecanică (de translație), în acest caz, cilindrul hidraulic transfomă energia
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
simulare a forțelor ce acționează asupra sa. Ținând cont de relația care modelează funcționarea cilindrului hidraulic, la porturile blocului Single-Acting Hydraulic Cylinder s-au conectat elemente funcționale care să simuleze forța de inerție, forța de frecare uscată, forța de frecare vâscoasa și compresibilitatea fluidului. Pentru simularea acestor forțe, la crearea subsistemului s-au utilizat următoarele elemente funcționale: Mechanical Translational Reference, Mass, Translational Spring și Translational Damping. * Elementul funcțional Mechanical Translational Reference. Acest element face parte din biblioteca Simscape/Foundation/Mechanical Translational
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
masă ideală in mișcare de translație și este descrisă de următoarea ecuație: . Acest element funcțional are un singur port de conectare, iar parametrii de control sunt masa și viteza inițială. * Elementul funcțional Translational Damper Acest element simulează forța de frecare vâscoasă într-un sistem mecanic de translație. Ecuația care guvernează acest element are forma relației: . Elementul funcțional Translational Damper are un singur parametru de control și anume coeficientul de frecare vâscoasă și prezintă două porturi de conexiune. *Elementul funcțional Translational Spring
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
Elementul funcțional Translational Damper Acest element simulează forța de frecare vâscoasă într-un sistem mecanic de translație. Ecuația care guvernează acest element are forma relației: . Elementul funcțional Translational Damper are un singur parametru de control și anume coeficientul de frecare vâscoasă și prezintă două porturi de conexiune. *Elementul funcțional Translational Spring Acest element funcțional simulează o forță elastică ideală într un sistem mecanic de translație. Ecuațiile care definesc acest element sunt următoarele: Elementul funcțional Translational Spring are doi parametri de control
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
cel de comprimare. * Elementul funcțional Translational Friction Acest bloc simulează forța de frecare ce apare între părțile aflate în mișcare. Această forță este simulată ca o funcție a vitezei relative și este alcătuită din componenta Stribeck, componenta Coulomb și componenta vâscoasă. Eliminarea discontinuității care se înregistrează pentru v = 0, care creează cele mai multe probleme computaționale, a fost rezolvată, în cazul acestui bloc, prin introducerea unei regiuni foarte mici dar finite, în vecinătatea zonei unde v = 0, regiune unde se presupune că forțele
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
atunci când x crește se înregistrează o scădere a presiunii osmotice. Pentru a afla forța ce acționează asupra unei particule, va trebui să împărțim la numărul particulelor aflate în unitatea de volum (c∙NA). (2) Particula se depleasează într-un mediu vâscos, forței de divuzie i se opune forța rezistenței vâscoase a lui Stokes, definită de egalitatea: (3) în care: * coeficientul de vâscozitate al mediului r raza particulei sferice v viteza particulei La echilibru, când particula se deplasează cu o mișcare uniformă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
osmotice. Pentru a afla forța ce acționează asupra unei particule, va trebui să împărțim la numărul particulelor aflate în unitatea de volum (c∙NA). (2) Particula se depleasează într-un mediu vâscos, forței de divuzie i se opune forța rezistenței vâscoase a lui Stokes, definită de egalitatea: (3) în care: * coeficientul de vâscozitate al mediului r raza particulei sferice v viteza particulei La echilibru, când particula se deplasează cu o mișcare uniformă cele 2 forțe sunt egale: (4) respectiv, (5) de unde
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sistemelor monodisperse Pentru deducerea unei legități a sedimentării în câmp gravitațional, se consideră un sistem monodispers cu particule sferice de rază r. Se admite că particulele nu interacționează între ele în procesul de sedimentare, acționând forțe gravitaționale (fg) și rezistența vâscoasă (fS). Acțiunea fiind în sens opus. La început forța gravitațională este mai mare decât cea vâscoasă. Dar cea din urmă fiind funcție de viteză, va crește odată cu aceasta. Astfel că la un moment dat cele două forțe devin egale și particula
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cu particule sferice de rază r. Se admite că particulele nu interacționează între ele în procesul de sedimentare, acționând forțe gravitaționale (fg) și rezistența vâscoasă (fS). Acțiunea fiind în sens opus. La început forța gravitațională este mai mare decât cea vâscoasă. Dar cea din urmă fiind funcție de viteză, va crește odată cu aceasta. Astfel că la un moment dat cele două forțe devin egale și particula se va deplasa cu o viteză constantă. Notând masa aparentă a particulei cu m, forța gravitațională
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
masa aparentă a particulei cu m, forța gravitațională va fi dată de expresia: f=mg (1) Pentru particulele sferice, masa aparentă sau eficace, care reprezintă diferența între masa proprie și cea a mediului dispersant dezlocuit, este: (2) și (3) Forța vâscoasă a mediului, în conformitate cu relația dedusă de Stokes, este de forma: (4) Deci Stokes a dedus forma acestei funcții, pentru cazul deplasării unei bile într-un mediu vâscos, prin integrarea ecuațiilor hidrodinamice. După Stokes, (5) Pentru a ajunge la forma coeficientului
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
masa proprie și cea a mediului dispersant dezlocuit, este: (2) și (3) Forța vâscoasă a mediului, în conformitate cu relația dedusă de Stokes, este de forma: (4) Deci Stokes a dedus forma acestei funcții, pentru cazul deplasării unei bile într-un mediu vâscos, prin integrarea ecuațiilor hidrodinamice. După Stokes, (5) Pentru a ajunge la forma coeficientului K, se vor analiza dimensiunile sale: 112S LTMTMLTf (6) sau (7) dar (8) unde η este coeficientul de vâscozitate al mediului în care se deplasează bila, iar
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
forța centriufugală (19) în care V - volumul de lichid deslocuit iar d - densitatea. Dacă se notează cu VS volumul specific al fazei disperse atunci volumul și făcând această substituție rezultă (20) respectiv, (21) Aceste forțe i se opune forța rezistenței vâscoase dt (22) Sub această formă, corespunde pentru un mol de particule. Introducând coeficientul de difuzie, care este dat de relația: (23) rezultă: (24) Punând condiția fc=fS, se obține egalitatea: (25) care prin integrare conduce la: (26) Expresia (26) permite
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
zinc ZnCl2 și, respectiv, clorură ferică FeCl3, se adaugă câte 1 ÷ 2 cm3 soluție de acid tartric C4H6O6. În urma reacțiilor redate în continuare: incolor incolor galben-intens se obțin compuși chelați solubili: tris[tartrato (-1)]aluminiu [Al(C4H5O6)3] (soluție incoloră vâscoasă), bis[tartrato (-1)]zinc [Zn(C4H5O6)2] (soluție incoloră vâscoasă) și tris[tartrato (-1)]fer (III) [Fe(C4H5O6)3] (soluție galbenă-intens). Ca urmare a formării acestor combinații, ionii metalici respectivi sunt „mascați”, fiind incapabili să participe la reacții de schimb
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
1 ÷ 2 cm3 soluție de acid tartric C4H6O6. În urma reacțiilor redate în continuare: incolor incolor galben-intens se obțin compuși chelați solubili: tris[tartrato (-1)]aluminiu [Al(C4H5O6)3] (soluție incoloră vâscoasă), bis[tartrato (-1)]zinc [Zn(C4H5O6)2] (soluție incoloră vâscoasă) și tris[tartrato (-1)]fer (III) [Fe(C4H5O6)3] (soluție galbenă-intens). Ca urmare a formării acestor combinații, ionii metalici respectivi sunt „mascați”, fiind incapabili să participe la reacții de schimb cu alți compuși; de exemplu, la tratare cu soluție de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]