1,700 matches
-
8465. Zisu Alexandru, 3 apartamente, București, str. Biserică Amzei 27. 8466. Zukerman Jacques, 36 apartamente, București, str. Banu Mărăcine, 55, spl. Unirii 97, str. Cantemir 76, str. Negru Vodă 18, Cauzași 26. 8467. Zosima C. Zoie, 53 apartamente, București, calea Văcărești 12. 8468. Zamfir Gheorghe, 6 apartamente, București, str. Salvator 25, calea Rahovei 137, str. Lămâiței 30. 8469. Zervantian Avedis, 6 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 100, str. Traian 181. X. 8470. Xantopol Cristofor, 17 apartamente, București, str. Episcopu Radu 38
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Petrescu, str. Popa Nicolae 32 67. Elinescu M., str. Rădulescu Eliade 33 68. Danescu Soare, sos. Pantelimon 125 69. Costache Șerban Sos. Pantelimon 128 70. Vasile Enache sos. Pantelimon 151 71. Atanian Tacnor, str. Stupinei 13 72. Tomescu Constantin, Calea Văcărești 15 73. I.C. Pilide, Calea Văcărești 133 74. Dinulescu Ivan, str. Vlaicu Vodă 62 75. Lingu Floarea, str. Vulpeni 14 76. Ocland Ferno Jaquelin, str. Cuza Vodă 53 77. Voiculescu Ilie, str. Cuza Vodă 84 78. Aricescu Elizei, str. Concordiei
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Elinescu M., str. Rădulescu Eliade 33 68. Danescu Soare, sos. Pantelimon 125 69. Costache Șerban Sos. Pantelimon 128 70. Vasile Enache sos. Pantelimon 151 71. Atanian Tacnor, str. Stupinei 13 72. Tomescu Constantin, Calea Văcărești 15 73. I.C. Pilide, Calea Văcărești 133 74. Dinulescu Ivan, str. Vlaicu Vodă 62 75. Lingu Floarea, str. Vulpeni 14 76. Ocland Ferno Jaquelin, str. Cuza Vodă 53 77. Voiculescu Ilie, str. Cuza Vodă 84 78. Aricescu Elizei, str. Concordiei 21 79. Marin Ion, str. Fâț
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Popa 62 147. Pitesteanu Elenă, str. Soldat Candea 3 148. Stoica Alexandru, str. Soldat Croitoru 27 149. Tancu Ion, str. Soldat Croitoru 27 150. Anghelescu Constantin, str. Slt. Popa 64 151. Niculescu Gheorghe, str. Tismana 4 152. Ion Mârtan, Calea Văcărești 215 153. Ion Mârtan, Calea Văcărești 288 154. Stroe Dumitru, Calea Văcărești 354 155. Gh. Petrescu, Calea Văcărești 273 156. Gh. Petrescu, str. Brezoianu 62 157. Dumitru Teodor, sos. Berceni 3 158. Dumitru Teodor, str. Banat 16 159. Dumitru Teodor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Soldat Candea 3 148. Stoica Alexandru, str. Soldat Croitoru 27 149. Tancu Ion, str. Soldat Croitoru 27 150. Anghelescu Constantin, str. Slt. Popa 64 151. Niculescu Gheorghe, str. Tismana 4 152. Ion Mârtan, Calea Văcărești 215 153. Ion Mârtan, Calea Văcărești 288 154. Stroe Dumitru, Calea Văcărești 354 155. Gh. Petrescu, Calea Văcărești 273 156. Gh. Petrescu, str. Brezoianu 62 157. Dumitru Teodor, sos. Berceni 3 158. Dumitru Teodor, str. Banat 16 159. Dumitru Teodor, str. Bihor 28 160. Paulina Altman
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
str. Soldat Croitoru 27 149. Tancu Ion, str. Soldat Croitoru 27 150. Anghelescu Constantin, str. Slt. Popa 64 151. Niculescu Gheorghe, str. Tismana 4 152. Ion Mârtan, Calea Văcărești 215 153. Ion Mârtan, Calea Văcărești 288 154. Stroe Dumitru, Calea Văcărești 354 155. Gh. Petrescu, Calea Văcărești 273 156. Gh. Petrescu, str. Brezoianu 62 157. Dumitru Teodor, sos. Berceni 3 158. Dumitru Teodor, str. Banat 16 159. Dumitru Teodor, str. Bihor 28 160. Paulina Altman, str. Barbu Moleanu 2 161. Vintilă
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Ion, str. Soldat Croitoru 27 150. Anghelescu Constantin, str. Slt. Popa 64 151. Niculescu Gheorghe, str. Tismana 4 152. Ion Mârtan, Calea Văcărești 215 153. Ion Mârtan, Calea Văcărești 288 154. Stroe Dumitru, Calea Văcărești 354 155. Gh. Petrescu, Calea Văcărești 273 156. Gh. Petrescu, str. Brezoianu 62 157. Dumitru Teodor, sos. Berceni 3 158. Dumitru Teodor, str. Banat 16 159. Dumitru Teodor, str. Bihor 28 160. Paulina Altman, str. Barbu Moleanu 2 161. Vintilă Dumitru, str. Cretescu Ion 2 162
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vera Florescu, 7 apartamente, București, str. calea Victoriei 155 163. Stănescu C-tin și Vili, 3 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 123 164. Schmidt Râul, 1 apartament, București, b-dul Ardealului 37 165. Solomon și Francisca Stain, 14 apartamente, București, str. Văcărești 160, 162 166. Smukler Aron, 5 apartamente, București calea Rahovei 8 167. Savinescu Eugen, 6 apartamente, București, str. Horei 19 168. Stoian Eugen, 2 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 6 169. Al. Alexandrini, București, str. Paris 47, imobil complet 170
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
imobil complet 170. Ciulei Al., Ludovic Bender și alții, clădirea bloc din b-dul G-ral Magheru 20 171. Bărbulescu Al, 2 apartamente, București, str. Herăstrău 13 172. Ion Lazeanu, 3 apartamente, București, str. Porumbaru 50 173. Scheld Isidor, 9 apartamente, București, Văcărești 20, calea Moșilor 103, strada Berzei 2, Aleea Socec 2-4, 4A str. Romei 31, str. Batiștei 35, str. Herăstrău 41, str. Sft. Gheorghe 20, strada. N. Ionescu 17. 174. Simionica Aurel, 1 apartament, București, str. I.G. Ducă 45 175. Șeicaru
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de a scoate la lumină texte vechi românești. În Mișcarea literară din Țara Românească în secolul al XVIII-lea reînvie figuri de cărturari demne să stea alături de Samuil Micu, Gh. Șincai și Petru Maior, după cum mai înainte, în monografia Poeții Văcărești, afla meritele unei familii de literați în tendința „nobilă și demnă” de a modela limba română, edificând „o cultură începândă”. Din aceeași prețuire pentru înaintași publică în „Revista română” postume ale lui Alecu Russo, republică din poeziile lui V. Cârlova
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
se acutizează, devenind oglinda „părților întunecate ale existenței” (Al. Andriescu). Textelor de o încărcătură negativistă severă li se opun mai multe Însemnări în proză, care oferă autorului prilejul de a-și exersa discursul parodic: „Eram, din pricini cunoscute, închis la Văcărești. Mă gândii să profit de acest lucru și să-mi diversific registrul poetic. De aceea, din confortul chiliei, mi-am închipuit că-mi scriu versurile pe un perete de firidă goală, în singurătate, pe întuneric, cu unghia”. N. aplică aceeași
NIMIGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288460_a_289789]
-
1944, și le termină abia în 1965, la secția fără frecvență a Liceului „I. L. Caragiale”. În 1952, pe când era elevă în clasa a X-a, e arestată sub acuzația de complot împotriva statului și până în 1954 trece prin închisorile de la Văcărești, Jilava, Târgșor, Mislea ș.a. După eliberarea din detenție, fără dreptul de a-și continua studiile, e pe rând sudoriță pe șantier (1955-1956), taxatoare la Întreprinderea Regională a Transporturilor Auto (1959-1960), șamponeuză într-un salon de coafură (1962-1965). În 1980 se
ORLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
o lucrare încă utilă - Din trecutul tiparului românesc (1940) - sau spre rosturile educative ale cărții. Excesiva preocupare didactic-analitică subminează sinteza, necesară în astfel de incursiuni. Uneori criticate de confrați, textele lasă de dorit și la nivel formal. În cazul poeților Văcărești, P. aduce, totuși, o situare istorică mai precisă, alături de o caracterizare pertinentă a scrierilor. Având opțiuni neosămănătoriste și un cult exagerat pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
pentru tradiție, ajunge la o atitudine lipsită de receptivitate față de deschiderile moderniste. Activitatea lui, poate necesară în epocă, este marcată de un eclectism critic structural. P. a îngrijit ediții accesibile, dar fără rigoare, din operele lui Anton Pann, ale poeților Văcărești, ale lui Ion Creangă, Petre Ispirescu, Vasile Cârlova, Vasile Alecsandri, George Coșbuc, St. O. Iosif. SCRIERI: Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif, București, 1930; Gheorghe Lazăr și opera sa, București, 1937; Limba și literatura națională, București, 1938; Bogdan
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
culturii românești, București, 1939; O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; Din trecutul tiparului românesc. Câțiva tipografi mânuitori de condei, București, 1940; Cartea. Foloasele și neajunsurile ei, București, 1940; Ciprian Porumbescu ca om, ca român, ca artist, București, 1940; Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, București, 1940; Un fericit înaintaș: Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton Pann, București, 1941. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IV, 274-276; Leca Morariu, Pentru bibliografia lui St. O. Iosif (Superficialitatea bibliografului Paul I.
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
bibliografului Paul I. Papadopol), „Junimea literară”, 1927, 11-12; M. Popescu, „Un sol al biruinței: poetul St. O. Iosif”, CL, 1930, iunie; Ionescu, Război, I, 127; Al. Iordan, „Criticul” Paul I. Papadopol, CL, 1937, 8-10; Predescu, Encicl., 632; D. Popovici, „Poeții Văcărești”, SL, 1942, 246; Cultura, știința și arta în județul Galați. Dicționar biobibliografic, Galați, 1973, 207; Ioan Brezeanu, Ghorghe S. Ștefănescu, Școala gălățeană (1765-1948), Galați, 1996, 362. A.V.
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
bețivilor (1832). Cu o compoziție eteroclită, culegerea Spitalul Amorului sau Cântătorul dorului (I-II, 1850) pune la dispoziția cititorului texte diverse, fără vreo grijă specială cu privire la paternitatea și valoarea acestora: poezii populare, versiuni ale liricii neoanacreontice românești (C. Conachi, poeții Văcărești, B.P. Mumuleanu), versuri ale lui I. Heliade- Rădulescu, V. Cârlova, Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu ș.a., cuplete din Baba Hârca de Matei Millo, versuri scrise de P. însuși, însoțite de melodii. Le apropie zugrăvirea, aproximativ identică, a iubirii ca sursă de
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
și N. Carandino la „Facla”), la „Mișcarea”, „Adevărul”, „Cuvântul” „Curentul”, „Dimineața”, „Zorile”, „Lumea românească”, „Azi”, „România” ș.a. La 8 mai 1951 este arestat și „reținut administrativ”, fără a fi judecat și condamnat, timp de patru ani, la Jilava, Ghencea și Văcărești. La 30 decembrie 1960 e arestat din nou, iar în luna septembrie a anului următor este judecat și condamnat la opt ani de închisoare, pentru că ar fi deținut și vândut cărți socotite dăunătoare statului socialist. Din pedeapsă execută patru ani
KALUSTIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287700_a_289029]
-
ieșeană. Deși mai puțin atras de teatrul istoric, în preajma Unirii dă la iveală câteva texte cu flamură patriotică (Ștefan cel Mare și, cu actorul Ion Anestin, Jianul căpitan de hoți). Va reveni la piesa de divertisment („comedia vodevilă” Apele de la Văcărești, 1872), amabilă și frivolă la început, scoțând apoi din când în când un ghimpe satiric. Farsele și comediile lui din această perioadă (cum ar fi, de pildă, Millo mort, Millo viu) nu sunt chiar inocente. Haine vechi sau Zdrențele politice
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
firesc și spontaneitate, pe M. îl interesează nu realizarea literară, ci argumentele spectaculare ale textelor asupra cărora se oprește. SCRIERI: Un poet romantic, Iași, 1850; Baba Hârca, București, 1851; Masca pe obraz sau Hai să râdem, București, 1862; Apele de la Văcărești, București, [1872]; Chirița la expoziția de la Viena, București, [1874]. Repere bibliografice: Ioan Massoff, Matei Millo și timpul său, București, [1939]; Nicoale Barbu, Matei Millo, București, 1963; Mihai Florea, Matei Millo, București, 1966; Mihai Vasiliu, Matei Millo, București, 1967; Ist. lit.
MILLO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
Succesul și voga literară pe care o declanșează fac din M. un promotor al simbolismului, un catalizator al liricii moderne, încă timid reprezentată în epocă. Rețeta succesului minulescian constă în alegerea romanței - specie cu tradiție în literatura română (de la poeții Văcărești, prin C.A. Rosetti sau Al. Depărățeanu, la Eminescu, ca și la minorii Mihail Zamphirescu sau G. Crețeanu) - pentru muzicalitatea ei, ușor de adaptat la tehnicile și clișeele simboliste. Mai ales procedeele muzicale, refrenul și repetiția, proprii romanței, au fost
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
pe viață), iar ceilalți au luat pedepse de 25 de ani de muncă silnică. Despre anchetele pentru acest proces a vorbit și Traian Popescu, unul dintre martorii implicați în proces. Popescu a fost anchetat la Ministerul de Interne și la Văcărești câteva luni de zile, din ianuarie 1955, încercând să i se inculce ideea că acțiunea de la Pitești și Gherla a fost o încercare de fortificare a Mișcării Legionare. Abia după ce a fost confruntat cu Octavian Voinea a înțeles ce dorea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Interne și a fost anchetat pe Calea Rahovei, unde a ajuns în noiembrie 1948. A colaborat cu anchetatorul, care obținuse deja toate informațiile despre el de la colegii săi arestați înaintea sa, astfel că nu a fost torturat. A fost încarcerat la Văcărești de la terminarea anchetei (pe la începutul lui ianuarie 1949) până la proces, care a avut loc pe 9 aprilie 1949. A fost condamnat la 2 ani de detenție pentru omisiune de denunț și încadrat în lotul legionar din cadrul facultății sale (condus de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
era student la Facultatea de Litere și Filozofie în momentul arestării sale, în mai 1949. A fost membru în grupul „Rugul Aprins” al ieroschimonahului Daniil. Condamnat la 8 ani de închisoare, a trecut prin penitenciarele Rahova, Jilava, Uranus, Gherla și Văcărești 3. A fost torturat la Gherla în camera 104, prin noiembrie 1950, unul dintre agresorii săi, Cornel Popovici, descriind în anchetă supliciile la care a fost supus: lovituri cu coada de mătură la palmă, palme peste față, lovituri cu piciorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Medicină în momentul arestării și a fost implicat în grupul generalului Carlaonț 2. Arestat în septembrie 1948, a fost condamnat în iunie 1949 la 15 ani de închisoare. A trecut prin închisorile de la Craiova, Pitești, Jilava, Târgșor, Gherla, Aiud și Văcărești 3. Torturat în primul mare lot de victime din Pitești, a fost unul dintre cei care au încercat să riposteze la atacul lui Țurcanu asupra lui Ion Angelescu, motiv pentru care a fost repede anihilat. Se pare că prin ianuarie
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]