3,885 matches
-
ajuns instanța penală (supra, pct. 16), o acțiune civilă era, cel puțin, foarte aleatorie, dacă nu chiar sortită eșecului. ... 23. Prin urmare, este necesar să se respingă excepția ridicată de Guvern. ... 24. Constatând că prezenta cerere nu este în mod vădit nefondată și că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate în sensul art. 35 din Convenție, Curtea o declară admisibilă. ... ... B. Cu privire la fond 25. Reclamanta consideră că, având în vedere concluziile contradictorii ale diferitelor rapoarte de expertiză, avizul
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267230]
-
nu trebuie să fie prezumată prin lege, pentru ca judecătorul să o poată evalua de la caz la caz, astfel încât să poată stabili, în funcție de circumstanțele cauzei, ceea ce este echitabil. ... 6. Se mai susține că evaluarea caracterului vădit injust al executării obligației de debitor nu se raportează la situația personală a acestuia, însă, chiar și în aceste condiții, acest caracter nu se poate prezuma absolut, câtă vreme în evaluarea sa este necesar să se examineze situația contractului în
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
10-15 ani de la încheierea contractului, și care este însoțită de creșterea generală a standardului de viață, manifestată prin creșterea salariului minim pe economie, independent de situația personală a debitorului, nu poate constitui, de plano, o prezumție absolută de caracter vădit injust al executării obligației de către debitor. De aceea, efectul prezumțiilor de risc supraadăugat trebuie să fie lăsat la aprecierea instanțelor judecătorești. ... 7. În ceea ce privește neconstituționalitatea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 77/2016 se afirmă că textul
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
Impreviziunea este prezumată în favoarea consumatorului, care formulează o notificare în condițiile art. 5 sau art. 8 alin. (5). (4) Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale. ... – Art. 8 alin. (5): „(5) Dreptul de a cere instanței să constate stingerea datoriilor izvorâte din contractele de credit aparține și consumatorului care a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, indiferent de titularul creanței, de
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
extrajudiciare și 2 judiciare), iar în cadrul acestei proceduri se interpune art. 4 alin. (4) din lege, care stabilește că „Echilibrarea și continuarea contractului de credit sunt prioritare. Încetarea contractului de credit va putea fi dispusă doar în cazul imposibilității vădite a continuării sale“. Curtea a reținut că întreaga procedură reglementată de Legea nr. 77/2016 include ideea de adaptare a contractului, astfel că fiecare fază a acestei proceduri implică aplicarea cu prioritate a soluției de adaptare a contractului în raport cu
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
obligației. ... 27. În ipoteza intervenirii acordului părților pentru adaptarea contractului în cursul fazelor judiciare, instanța judecătorească va dispune adaptarea acestuia. În schimb, în măsura în care nu se întrunește un asemenea acord, va evalua dacă în cauză există o imposibilitate vădită a continuării contractului, încetarea acestuia dispunându-se doar în această situație. Stingerea obligațiilor născute din contractul de credit ipotecar și transmiterea dreptului de proprietate către creditor echivalează cu încetarea contractului, însă art. 4 alin. (4) din lege stabilește că aceasta
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
diligențele pentru menținerea utilității sociale a contractului, iar instanța judecătorească trebuie să urmărească, în mod firesc, continuarea contractului. De aceea, ca regulă, instanța trebuie să dispună adaptarea contractului de credit, cu excepția situației în care este demonstrată existența unei imposibilități vădite de continuare a acestuia. Această imposibilitate nu se analizează prin raportare la situația patrimonială a debitorului, pentru că nu există nicio relație între impreviziunea în contracte și situația financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală, și nu una personală
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
analizează prin raportare la situația patrimonială a debitorului, pentru că nu există nicio relație între impreviziunea în contracte și situația financiară a debitorului, impreviziunea exprimând o tensiune intracontractuală, și nu una personală, ce transcende cadrului strict contractual. Așadar, sintagma „imposibilitate vădită a continuării contractului de credit“ se raportează întotdeauna la drepturile și obligațiile rezultate din contractul de credit, instanța judecătorească neputând realiza un inventar al situației patrimoniale a debitorului pentru a decide adaptarea sau încetarea contractului. ... 28. În deciziile sale cu
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
existe, iar o astfel de interpretare ar fi dat impresia că fapta, încadrată de lege drept infracțiune, era mai puțin periculoasă. Nu se putea susține că reprezenta o atingere minimă adusă valorilor apărate de lege și era lipsit în mod vădit de importanță faptul că pe drumurile publice circula un autoturism condus de o persoană care nu poseda permis de conducere. Nici atitudinea sinceră a reclamantului nu era de natură a caracteriza favorabil persoana suspectului, întrucât aceasta nu a reprezentat expresia
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
pietonală. ... 13. Având în vedere acțiunile reclamantului, procurorul ierarhic superior în mod legal a concluzionat că nu se putea reține că ar fi reprezentat o atingere minimă adusă valorilor apărate de lege și că ar fi fost lipsit în mod vădit de importanță faptul că pe drumurile publice circula un autoturism condus de o persoană care nu poseda permis de conducere. ... 14. La 3 și, respectiv, 4 decembrie 2014, procurorul ierarhic superior a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
de motive. ... 72. Din jurisprudența Curții reiese că o hotărâre judecătorească internă poate fi caracterizată ca fiind „arbitrară“ într-o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procesului numai dacă este lipsită de motivare sau dacă motivarea se bazează pe o vădită eroare de fapt sau de drept săvârșită de instanța națională, având ca rezultat o „denegare de dreptate“ [a se vedea Moreira Ferreira împotriva Portugaliei (nr. 2) (MC), nr. 19.867/12, pct. 85, 11 iulie 2017]. ... 73. Având în vedere probele de
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
dispozițiile interne relevante aplicabile în speță și constatările sale de mai sus (a se vedea supra, pct. 57-67), Curtea nu poate identifica niciun element în motivarea hotărârilor instanțelor de judecată care să indice că acestea s-au bazat pe erori vădite, care ar face ca ordonanțele în cauză să fie arbitrare într-o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procedurii în cauza reclamantului. ... 74. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit nefondat și trebuie să fie respins în conformitate cu
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
să indice că acestea s-au bazat pe erori vădite, care ar face ca ordonanțele în cauză să fie arbitrare într-o măsură care prejudiciază caracterul echitabil al procedurii în cauza reclamantului. ... 74. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit nefondat și trebuie să fie respins în conformitate cu art. 35 § 3 și § 4 din Convenție. ... ... ... ... ... II. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 13 din Convenție 75. Reclamantul s-a plâns că procedura judiciară, inclusiv cererea de revizuire a
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
avut posibilitatea să formuleze, în fața instanțelor naționale, excepții cu privire la caracterul echitabil al procedurii și la principiul ne bis in idem, Curtea consideră că respectivul capăt de cerere formulat de reclamant în temeiul art. 13 este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție și trebuie să fie respins în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. ... ... ... III. Cu privire la pretinsa încălcare a art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenție 81. Reclamantul
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
a statului respectiv, dacă fapte noi ori recent descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de natură să afecteze hotărârea pronunțată. [...] ... ... A. Cu privire la admisibilitate 82. Curtea observă că acest capăt de cerere nu este nici vădit nefondat, nici inadmisibil pentru alte motive enumerate la art. 35 din Convenție. Prin urmare, trebuie să fie declarat admisibil. ... ... B. Cu privire la fond 1. Argumentele părților (a) Reclamantul 83. Reclamantul a susținut că, deși nu a plătit efectiv amenda
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
o apărare eficientă nu a fost afectată (a se vedea punctele 28-29 din hotărâre), nu există niciun element în analiza efectuată de instanțele naționale cu care să nu fiu de acord. Prin urmare, acest capăt de cerere este în mod vădit nefondat și inadmisibil pentru acest motiv. ------
HOTĂRÂREA din 1 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266609]
-
privind lipsa de precizie a dispozițiilor art. 324 alin. (3) din Codul de procedură penală în sensul determinării exacte a actelor de urmărire care pot fi obiect al ordonanței procurorului de delegare a organelor de cercetare penală este în mod vădit eronată, deoarece alin. (4) al aceluiași articol, de asemenea criticat, menționează expres actele de urmărire care nu pot forma obiectul delegării, astfel că, printr-o simplă interpretare per a contrario, coroborată, a celor două alineate criticate, rezultă că celelalte acte
DECIZIA nr. 592 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267312]
-
poate constata că cercetările efectuate de Inspecția Judiciară sunt insuficiente și, în consecință, poate dispune completarea acestora, admițând contestația împotriva rezoluției de clasare. Totuși, în situația în care verificările sunt complete, însă soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară este vădit netemeinică, instanța, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluție. Astfel, art. 45^1 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prevede în mod limitativ soluțiile care pot fi dispuse în soluționarea contestației, iar admiterea acesteia este posibilă doar în situația în care
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
unul efectiv, căci ar fi absurd ca judecătorul să constate că există probe din care ar rezulta comiterea faptei penale, dar să nu poată desființa soluția de clasare decât dacă materialul probator ar prezenta deficiențe sub aspectul suficienței. În mod vădit, aceasta este situația care reiese din dispozițiile legale criticate, raportat la rezoluția Inspecției Judiciare. Instanța nu poate desființa soluția de clasare decât când verificările sunt incomplete, nu și când acestea sunt complete, dar soluția Inspecției Judiciare este netemeinică ori posibil
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
dosarului pentru completarea verificărilor. ... 24. Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 din Constituție și la art. 6 din Convenție - conform căreia, în situația în care verificările sunt complete, însă soluția de clasare dispusă de Inspecția Judiciară este vădit netemeinică, iar instanța, potrivit legii, nu poate dispune nicio soluție -, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, pentru argumentele prezentate în continuare. ... 25. Rezoluția de clasare este emisă de inspectorul judiciar în etapa efectuării verificărilor prealabile și este supusă confirmării inspectorului
DECIZIA nr. 659 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267242]
-
procurorilor cu statut și atribuții diferite, ceea ce contravine însă reglementărilor constituționale ale art. 133 și 134 referitoare la CSM. Se conchide că procedura de numire a procurorului-șef și a celor 14 procurori care alcătuiesc SIIJ are un caracter vădit personal, conjunctural și normele criticate nu îndeplinesc criteriile de aplicabilitate generală specifice actelor cu caracter normativ, încălcându-se art. 1 alin. (5) din Constituție și jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012 și Decizia
DECIZIA nr. 594 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267377]
-
fapta săvârșită imputată. Astfel, dispozițiile legale criticate permit instanței să aplice în mod părtinitor, arbitrar și subiectiv amenzi judiciare printr-o hotărâre nemotivată. ... 11. Se mai arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale și sub aspectul folosirii sintagmelor „rea-credință“ și „vădit netemeinice“ care sunt noțiuni generice, incerte și care pot avea interpretări diverse, dat fiind faptul că sintagmele respective nu sunt definite. Dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale și în ceea ce privește sintagma care arată și stabilește că instanța „va putea
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel: 1. cu amendă judiciară de la 100 lei la 1.000 lei: a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri principale, accesorii, adiționale sau incidentale, precum și pentru exercitarea unei căi de atac, vădit netemeinice;. ... ... ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 - Statul român, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin.
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
Pentru valorificarea drepturilor și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
și intereselor legitime, părțile trebuie să acționeze cu bună-credință, iar nu în spirit abuziv, șicanator, vexator pentru magistrați ori pentru instanță. În condițiile în care dispozițiile legale criticate se referă la introducerea cu „rea-credință“ a unei cereri vădit netemeinice, sintagma „vădit netemeinice“ sugerează faptul că cererea nu are niciun fel de fundament, aspect pe care autorul acesteia îl cunoaște. Evident că, după modul în care a fost formulată cererea, motivele invocate, eventualele cereri repetate de chemare în judecată, instanța își poate
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]