558 matches
-
a măritat toate fetele, dar nu le-a dat nimic de zestre. Pe Catrina o dezmierda mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
o dezmierda mereu cu frânghia udă. Rarița mergea primăvara la Iași la treabă la evrei, mai ales când aceștia se pregăteau de sărbători. Pe la 1923 a văruit la niște evrei și din vorbă în vorbă cu o evreică căreia îi văruia în prăvălie (că evreul era mare negustor, deținea cea mai mare brutărie din Iași și era plecat de ceva timp după negustorii), Rarița s-a plâns că iaca a îmbătrânit și nu a făcut și ea o fată ca să o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și cu chiu cu vai l-au lecuit. Într-o bună zi, un gospodar s-a dus la comună la jandarmerie și s-a plâns că Lucache i-a furat găinile. Jandarmul l-a arestat și l-a pus să văruiască beciul, că veneau sărbătorile și, ca să fie treaba bună, i-a cerut reclamantului să-i aducă trei găini, că doar el nu-i dator să-l aresteze pe Lucache, mai ales că nu a fost prins. Și găinile le-a
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bună, i-a cerut reclamantului să-i aducă trei găini, că doar el nu-i dator să-l aresteze pe Lucache, mai ales că nu a fost prins. Și găinile le-a tăiat și le-a mâncat Lucache cât a văruit beciul. Apoi i-a dat drumul. Cociocoaia l-a anunțat pe boierul P.P. Carp, că doar era servitoare la el și Lucache era nepotul ei de la sora Agripina. Din ordinul boierului Lucache a fost trimis acasă, deoarece se apropia sărbătoarea
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
la Marea Înviere nu mai pot sta atâtea ore, așa cum ascultam odată toată slujba cea minunată, cea a înnoirii; de aceea acasă totul se vopsea, se spăla, se curăța, se uda strada și curtea plină cu flori, și gardul se văruia; ferestrele se luminau în strălucire argintie. O lumină vie ne învăluia urcând treptele suferinței. Săptămâna Luminată ne duce pașii, pentru a retrăi zi cu zi treaptă cu treaptă comemorarea. Adevărat a înviat! Îți răspunde fiecare creștin, după ce a numărat zilele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
tambuchi (se preferă Titanic), droguri, box, sex (Elle: „Te-ai gîndit vreodată că viața ta sexuală e searbădă prin comparație cu ce vezi prin filme?”), Iugoslavia, Israel două minute pe zi, violuri, Irak, copii izbiți cu tîmpla de peretele proaspăt văruit la beție, penisuri tăiate, Turnurile Gemene. Testamentul lui Ata: „Cuțitele să fie bine ascuțite ca să nu provoace dureri victimelor În drumul lor către ceruri”. Vasăzică și ăsta era milos. Adică bun. Tot un lucru bun sunt și decapitările pe Internet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fapt îi zicea ,,Ciorna”, denumire care suferise o pronunțată influență rusescă. Pe malul stâng al apei, printre sălcii umbroase, mori pentru măcinat porumbul și pive cu găvane mari din lemn, erau purtate de apă. Unele încă în stare bună, erau văruite sau vopsite în culori vii, altele stăteau să se dărâme, parcă la prima suflare mai puternică de vânt. Bocănitul lor se auzea până departe și, dacă cineva străin de sat poposea acolo, se trezea noaptea speriat de zgomotul ritmic, ca
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
hălăduise prin Iașul devenit orașul lui, mai ales când trecea pe lângă Mitropolie și Trei Ierarhi! În centrul satului, deoparte și de cealaltă a drumului pavat cu piatră de râu, casele negustorilor evrei, oameni de treabă care dădeau pe datorie, erau văruite în alb, cu aceiași clopoței deasupra ușii. Ritmul bătăilor inimii i se acceleră fără voie. Se apropia de ulița care ducea la casa părintească. Salcâmii și stejarii cu frunze dese, gardurile, unele din piatră, scânduri sau nuiele împletite (ale celor
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
frizeri. Apoi l-a numit secretar la bibliotecă pe Jean Livescu. - Domnul care ne-a citit anunțul despre desfășurarea examenului de admitere! - Exact! Dumnealui a făcut multe pentru școală. Fiindcă bântuia scarlatina, cu aprobarea Ministerului, închise școala pentru dezinfecție, a văruit dormitoarele, a înlocuit toată vesela de la bucătărie. Sufrageria, dacă ai reușit la examenul de admitere vei vedea, îți va produce o impresie bună, arată bine când este aranjată. Și o noutate, la masă noi servim elevilor și personalului intern
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
felioara de pîine, ci burta? Conștiința era mai puțin costisitoare. În ce mă privește, exemplul cel mai șocant de "încorporare a monstrului" a fost ordinul dat de nu'ș care primar de sector din București, în anul 2002, să se văruiască zidurile din Piața Universității: "Istoria nu să scrie pă pereți!" Ordinul ăsta ar fi sunat, în timpul evenimentelor de la sfîrșit de an '89, altfel: "NU MÎNJIȚI ZIDURILE CU SÎNGE, TOVARĂȘI!". În faza Șoitu, "organele" se mai mulțumeau cu adeziuni formale. Pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că o să mă duc la istorie (chiar așa și credeam că voi face!). Atunci ea m-a chemat Înăuntru, În casa lor (era un interior foarte sobru, cu mobile indispensabile și cu covoare populare peste tot și pereții erau albi, văruiți curat, fără nici o zugrăveală mai intimă, astfel că am simțit adiind o răceală de mănăstire, ca la călugărițe; ea și mama lor duceau o viață de autoclaustrare, izolate de confortul celorlalți, parcă voind să sfideze simțul comun și să dovedească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fata. Fiindcă avea locul acesta, lângă conac, la uliță, și-a durat aici o căsuță dintr-un coșar de porumb, adus pe roate, cu doisprezece boi. Ea singură l-a lipit cu lut pe dinafară și pe dinăuntru, l-a văruit. Un om i-a cârpit coperișul și i-a făcut o vatră cu o închipuire de horn, un coteț pentru galițe și altul pentru purcel. Un vecin i-a dăruit două ferestruici care nu-i mai trebuiau. Numai trei ochiuri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Și banul ce spune ? — Când așa, când așa... Efrem clătină din cap. — Atunci așa o fi... Îi făcu fetei semn să se apropie : Te uiți la peretele ăsta ? Vinișoarelor din perete le spunem crăpă turi. Peste o săptămână vin să văruiască. Gata cu vinișoarele. Altă dată, așteptăm cu anii. Așa și la om. Uneori fisurile se acoperă cu o tencuială nouă, alteori nu. Sau văruim, dar dedesubt rămâne tot coșcovit. Cosmina continuă să privească radiografia. Apoi, dintr-odată, se întoarse spre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
uiți la peretele ăsta ? Vinișoarelor din perete le spunem crăpă turi. Peste o săptămână vin să văruiască. Gata cu vinișoarele. Altă dată, așteptăm cu anii. Așa și la om. Uneori fisurile se acoperă cu o tencuială nouă, alteori nu. Sau văruim, dar dedesubt rămâne tot coșcovit. Cosmina continuă să privească radiografia. Apoi, dintr-odată, se întoarse spre el. Efrem își făcu de lucru printre fotografii. — E adevărat ce mi-a spus Papi ? — Tot ce spune Papi e adevărat. Nici chiar atunci când
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-n spate,/ Să vadă cine-i mai înalt/ Și noaptea gingașă se-apleacă/ Spre a părea/ Egale și surori./ Nu te-apropia,/ Până te cheamă/ Sânge stângaci,/ ca să cobori./ Tu vino numai când răsare/ Înlăcrimatul soare de octombrie,/ din oul văruit cu nouri,/ Clocit în calde veșnicii,/ Pândește cumpăna din care/ Se lasă-n jos cuminte-/ Atunci/ Poți, chip de om purtând,/ Să vii!" (Așteaptă să vină octombrie). Erosul profund este redat în Cuplu, unde nunta apare ca laitmotiv al reîntregirii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în firul ierbii). Pământul, lemnul și piatra creează în poem un univers propice morții. Adevărul pe care-l caută prin lunga meditație încorporează idei semnificative, apropiate de suferința generată de resimțirea limitării libertății, a închistării și a destinului: "E lumea văruită în somn/ mari păsări se lasă/ pe un fir de păianjen/ cât steaua de subțire/ se întunecă și nu știu dacă tu mai semeni cu tine." În "Cartea de nisip", N. Ioana încearcă un alt portret, după ce în volumul "Monologul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pietre și acesta se întinde, se zvârcolește/ Se rupe într-o destrămare de clinchet." Trecerea spre lumea reală se face pe nesimțite, poetul descoperă în cuptorul de var zidit de țărani, dintr-o știință obscură, materia cu care țăranca va vărui zidurile și pietrele, trunchiurile copacilor, semințele, dar și "Sexul erupției, ce aruncă lapții/ smulși de căderea zodiei rutului/ la care sorii-și rup culorile unii din alții". Poetul încearcă un calendar al muncilor specifice satului, pe care le îmbracă într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ce i se potrivește. Textul 1: O candelă lumina acum camera pătrată, cu două ferestre și trei paturi. Mai erau acolo un dulap, o masă, două scaune de lemn de nuc bătrîn, a căror culoare fumurie contrasta puternic cu pereții văruiți în galben deschis. Și nimic altceva, cîteva boarfe agățate în cui, un urcior pus jos, pe podea, lîngă un castron întins, din lut, ce servea drept chiuvetă. Textul 2: Era o cămăruță strîmtă, la mansardă, cu fereastră rabatabilă ce dădea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu fereastră rabatabilă ce dădea pe acoperiș. Era mobilată cu un pat îngust, un dulap din lemn de nuc, o măsuță de toaletă și două scaune. Douăzeci de camere asemenea acesteia se aliniau de-a lungul unui coridor de pensiune, văruit în galben. Textul 3: Simplitatea și frumusețea pot caracteriza această cameră. DULAP. Structură decor furnir imitație de nuc aplicat pe plăci aglomerate. Fațadă din panouri cu muluri, din lemn exotic. Lac celulozic, patru uși, două oglinzi pe mijloc. Amenajare interioară
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
e un imagism originar al naufragiului („izbânda apelor materne ce-și trag trufașe victima-n adânc”) și senzoriumul înecului („clopote la gâtul meu însângerat”). Făptura e un „delfin fulgerat”, o epavă în derivă ori eșuată pe „faleze de sare, arse, văruite” sau în „fiorduri imaginare”, terase, țărmuri virgine, plaje, dune de nisipuri fluide - clepsidre gigantice în care „generații caste” de oșteni anonimi ai idealului s-au stratificat în osuare marmoreene. Poemele sunt construite muzical, demarcând obsesiile prin refrene și laitmotive, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
nopții).75 Viața satului arhaic se măsoară cu ajutorul unui calendar lunar-solar; astfel, pe lună nouă se seamănă plantele care cresc deasupra de pământ, iar pe lună veche se răsădeau plantele care rodesc în pământ, se intră în casă nouă, se văruiește sau se spală rufe. Dacă luna e "cu coarnele în jos" e "a ploaie", iar dacă este "cu coarnele în sus", prevestește secetă. Dacă soarele asfințește în nouri roșii sau dacă răsare în ceață înseamnă că va fi vreme rea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și morții luna fiind considerată "primul mort" și destinul uman, drămuit de hotare biologice, construiește un adevărat ritual al primenirii umanului, în funcție de fazele lunii. Astfel, înainte de Paști, când era Lună Veche (Lună Plină), se dereticau gospodăriile, se spălau rufe, se văruia, dat fiind faptul că Luna Veche simboliza rostuiala, sporul casei, "să meargă toate din plin". De altefel, sărbătoarea Paștelui se calculează în raport cu echinocțiul de primăvară și cu faza Lunii Pline. Când ese Lună Nouă, înaintea Paștilor, fetele din Macedonia, adună
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din plasa Baia, că numitul aflăndu-se căpitan În vremea răsvrătiri (i) muscalilor și că după vreme ne pusasăm și noi panduri supt a lui căpitănie, eu cu altul un văr al meu Stănomir Godescu. Într- acea vreme avănd necaz pă văru mieu, s-au spus de au Învățat pe unu dintre ai săi de l-au omorăt și că el ce mult-puțin avea s-au lo (a) t tot de numitul căpitan. Apoi, avănd acel văr al mieu niște locuri și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Zegujani, după ce a fost numit titular preotul Gheorghe Buciu. Din cauza cutremurului din 1941 s-a avariat clopotnița. Aceasta a fost demolată, cu cărămizile de aici reparîndu-se biserica din Valea MÎnăstirii. S-a vopsit tabla de pe acoperișul bisericii Lupoaia, s-a văruit biserica. Din tezaurul bisericii, sînt unele cărți de ritual, valoroase prin vechimea lor. Între cărțile de ritual se găsesc 2 trioade. Unul vechi de 250 de ani. Celălalt triod, este adus din Ploștina, fiind tipărit la Buda În 1816. De
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
el este decisiv, trebuie să vedem dacă i aspectul preferat în perechea pe care el este decisiv este preferat și în perechea pe care celălalt este decisiv. Să luăm, spre exemplu, următoarele alternative: x: i mănâncă o pară și j văruiește casa; y: i văruiește casa și j mănâncă o pară, z: i văruiește casa și j văruiește casa. (x,z) și sunt i variante și (y,z) sunt j variante . Notăm cu 0 a mânca o pară și cu 1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]