551 matches
-
biserica are în prezent învelitoare din tablă. În anul 1949 a fost construită în centrul satului o biserică nouă. În imediata apropiere a bisericii, înspre sud-vest, se află un turn clopotniță construit tot din lemn. El a fost tencuit și văruit în culoarea galben-pal. Biserica de lemn din Românești este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri de culoare albă, pentru a proteja edificiul
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
un turn-clopotniță din lemn. Acesta este abandonat în prezent, în locul lui fiind construit un turn-clopotniță din zidărie la intrarea în cimitir. Biserica de lemn din Rădeni este construită în totalitate din bârne de lemn. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă vopsită în cărămiziu. În biserică se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță.
Biserica de lemn din Rădeni () [Corola-website/Science/320562_a_321891]
-
la 15 iunie (comemorarea morții poetului), de Înălțarea Domnului și la 8 noiembrie (de hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil). Biserica de lemn din Ipotești este construită din lemn și vălătuci și acoperită cu șindrilă. Pereții săi sunt tencuiți și văruiți cu alb. Lăcașul de cult are formă de cruce, cu abside laterale semicirculare. În apropierea bisericii, înspre nord-vest, se află și un turn-clopotniță de lemn.
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
existență aminteam la parterul imobilului sunt realizate din cărămidă la fel ca și bolta care acoperă încăperea de la primul nivel; - șarpanta din lemn cu învelitoare din șiță; - tâmplărie exterioară: a fost realizată din lemn de stejar; - finisaje exterioare: tencuieli simple văruite; - scările sunt din piatră și parțial cărămidă, iar parapetul este din zidărie mixtă - piatră și cărămidă. Elementele scoase la iveală de cercetări întreprinse, cât și din documentele existente, parte din ele prezentate mai sus, este lucrată în frescă în stil
Biserica Intrarea în biserică a Maicii Domnului din Mierlești () [Corola-website/Science/321584_a_322913]
-
fost folosite doar cuie din lemn-un alt element care ne indică vechimea construcției. Inițial nu a fost tencuită în exterior, fiind vizibile toate bârnele; pentru o mai bună izolare termică, oamenii satului au lipit-o cu pământ, apoi au văruit-o (zugrăvit-o); dacă facem abstracție de turnul ei, biserica are înfățișarea unei simple case țărănești. Tot din informațiile provenite de la Trică aflăm ca pe la 1865-1870 (când Trică era în floarea tinereții, dar suficient de matur pentru a reține această
Biserica de lemn din Almașu Mic de Munte () [Corola-website/Science/321637_a_322966]
-
1920-1922 și 1951-1952. În anul 1923, s-au efectuat noi reparații cu cheltuiala proprietarilor moșiei, dr. E. Rigler și soția sa, Elena. Pe lângă bani, aceștia au dăruit și diferite obiecte de cult. Atunci, s-a reparat acoperișul bisericii, s-au văruit pereții exteriori și s-au pictat parțial pereții interiori. Moșia a revenit prin căsătorie familiei Bălăceanu-Stolnici, iar în 1945 statului. În perioada 1942-1943 s-a confecționat actuala catapeteasmă, după modelul celei vechi. Biserica a fost restaurată apoi în anii 1965-1966
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
absida altarului semicirculară și decroșată față de restul construcției. La o înălțime de 1,20 m de la pământ, soclul din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
fruntarul iconostasului au fost cercuite și lipite cu tencuială într-o etapă ulterioară. Întreaga construcție de lemn stă pe un fundament zidit, de cărămidă, ridicată mai bine de o jumătate de metru de la nivelul pământului. Fundația și tencuiala proscomidiei sunt văruite în alb, în contrast puternic cu cenușiul lemnului. Lăcașul și-a păstrat ferestrele originale, trei la naos și una la altar, sub forma unei piese de lemn așezată vertical în structura pereților și deschisă la mijloc. La tindă, spre miază-zi
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
de miazănoapte, se află mormântul ctitorului. Pronaosul este despărțit de naos printr-o serie de stâlpi de stejar. Naosul este dreptunghiular, boltit, iar ferestrele laterale sunt plasate între streșinile exterioare, la o înălțime de peste 3 m. Pereții sunt tencuiți și văruiți în interior. Altarul este despărțit de naos printr-o frumoasă catapeteasmă din lemn de tei.
Biserica de lemn din Hilișeu-Crișan () [Corola-website/Science/321396_a_322725]
-
Spălarea picioarelor și pe al treilea rând se aflau icoane ale heruvimilor. Pe bolta altarului era reprezentată Maica Domnului pe tron înconjurată de îngeri. Pictura murală exterioară a fost distrusă cu prilejul reparațiilor din 1790, când pereții exteriori au fost văruiți. La începutul secolului al XX-lea, Władysław Podlacha mai distingea unele urme de pictură pe peretele sudic, el remarcând doar fresca Arborele lui Iesei, aflată la dreapta portalului de intrare în biserică. Analizând fotografiile vechi, cercetătoarei Tereza Sinigalia i se
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
Micului au trebuit să parcurgă distanțe între 1 și 5 km până la biserică, drumul durând între 15 și 60 de minute. Biserica "Preasfânta Inimă a lui Isus" din Poiana Micului a fost renovată în iunie-iulie 2008. Pereții exteriori au fost văruiți în culoarea albă, s-a înlocuit acoperișul din tablă zincată cu unul nou din țiglă. O parte din fonduri au fost alocate de Ministerul Culturii și Cultelor, la intervenția deputatului Ghervazen Longher. Cu acest prilej, pe peretele exterior, în stânga intrării
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
sunt similare centrelor scientologice hollywoodiene: "Centrul Tranformaționalist din Los Angeles se afla instalat într-un fost hotel din Hollywood, imediat după Sunset Boulevard și la vest de Cahuenga, nu prea departe de studiouri. O clădire cu opt etaje, cu fațada văruită într-un bej decolorat și cu un acoperiș din țigle prăfuite, genul de hotel ieftin, obișnuit în zonă."
Jocul minții () [Corola-website/Science/323802_a_325131]
-
slujeau pe atunci doi preoți și doi dascăli. Conform unei inscripții de deasupra ușii bisericii, răzeșii localnici au reparat biserica în 1884. Noi lucrări de reparații au fost făcute în anul 1892; atunci s-au lărgit ferestrele și s-a văruit lăcașul de cult. Istoricul Gheorghe Ghibănescu preciza că biserica veche de la Buciumeni era ruinată în 1908. Din cauza stării avansate de degradare, lăcașul de cult a stat închis în perioada 1912-1930. După Primul Război Mondial, cu sprijinul financiar al Comisiei Monumentelor
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
acoperite cu învelitoare din tablă de inox, „bombardată cu particule de aur”. A fost acoperită cu această tablă acoperișul, crucile de pe turlele bisericii și ale clopotniței, dar și burlanele pentru scurgerea apei de ploaie. De asemenea, pereții exteriori au fost văruiți în culoarea galbenă (anterior erau de culoare albă). Biserica "Sf. Nicolae" din Pârteștii de Jos are formă de cruce, cu abside laterale și absida altarului de formă pentagonală și cu o turlă octogonală de dimensiuni mici deasupra naosului. Acoperișul edificului
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
foarte bună, a fost zugrăvită în anul 1757, din grija părintelui stareț Dionisie Bălăcescu. Arhitectura acesteia este una deosebit de simplă, asemănându-se cu alte biserici din județul Vâlcea (Bolnița din Bistrița, Bolnița de la Arhiepiscopia din Vâlcea, Biserica Bălănești). Biserica este văruită în alb, un singur brâu colorat încingându-i silueta robustă. Pridvorul bisericii închinate Sfinților Îngeri din Hurezi este unul unic în arhitectura românească. Privită de sus, biserica este unitară, acoperișul acesteia fiind de formă perfect ovală. La nivelul solului însă
Biserica Sfinții Îngeri din Romanii de Jos () [Corola-website/Science/325253_a_326582]
-
5,85 metri iar lățimea este aproape la fel ca cea din pronaos, 5,66 metri. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică, distanța dintre podea și mijlocul bolții fiind de aproximativ 4,36 metri. Întreaga încăpere este tencuită și văruită în culoarea albă. Pereții nu sunt decorați cu picturi dar ici colo întâlnim icoane de factură recentă. Pe latura de sud a naosului, spre altar regăsim strana cantorului încadrată de doi prapori. Un candelabru de metal are sarcina de a
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]
-
construită de polcovnicul Panca și atestată documentar în 1833. Nicolae Iorga cumpără casa de la urmașii polcovnicului in 1908, asistă și supraveghează renovarea ei. De la intrare, vizitatorul este întâmpinat de o poartă masivă din lemn, străjuită de doi stâlpi din cărămidă, văruiți în alb. Imediat, o curte largă se deschide și calci pe pietre de râu. Un spațiu verde, ca o gradină, înconjoară casa prevăzută cu prispa înaltă și cu intrare laterală. Câteva trepte duc către calea de acces. Stâlpii din lemn
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
Burada în 1925, biroul la care a scris, canapeaua și fotoliile, o masă joasă, rotundă cu picioarele de mahon. Salonul mare de primire are aceeași notă populară marcată de mobilier și tapițerie cu elemente de artă populară românească. Pe pereții văruiți în alb sunt etalate tablouri de Nicolae Grigorescu, “Pe Valea Câmpiniței” și “Flori de măr” și Elena Popeea- “Flori roșii”. In continuarea casei, un hol lung, cu geamlâc, duce spre fostele dormitoare ale copiilor. Aici se pot vedea vitrine cu
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
a fost permis și laicilor. În timpul Reformei Suedia a rupt legăturile cu Roma și cu papalitatea în anul 1527, adoptând luteranismul. Prima slujbă evanghelică-luterană din catedrala din Uppsala a avut loc în anul 1530. Multe dintre vechile fresce au fost văruite, iar unele statui au fost distruse. Între anii 1885-1893 au avut loc mai multe lucrări de restaurare sub conducerea arhitectului Helgo Zettervall. Atunci, au fost înălțate turnurile la dimensiunea lor actuală (118 m) și au fost reînoite ferestrele și zidurile
Catedrala din Uppsala () [Corola-website/Science/332068_a_333397]
-
și fasonată ca și cum ar fi fost veche de mai multe zeci de ani. De‑a lungul mesei, pe părțile ei laterale, tronau două bănci, dar și scaune sculptate tot în lemn de meșteri din mediul țărănesc. Atrăgeau atenția și pereții văruiți în alb cu multe denivelări ca să se creeze impresia că fuseseră tencuiți cu mâna", scrie Marius Marinescu. Goală în timpul lui Ceaușescu, locuită din 2006 de Băsescu După ce a murit Gheorghe Gheorghiu-Dej, familiei sale i s-a cerut repetat să părăsească
Vila Lac 3, informații din interior de la Dej până la Băsescu și Iohannis by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/103289_a_104581]
-
Mare, gospodinele se ocupă de-ale casei. Acum se face curățenie generală în gospodărie, se mătură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se face curățenie și în grajdul animalelor. În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobila, se spală geamurile și perdelele. Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi bărbații rămân pe lângă casă, ajutându-și nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a
SĂPTĂMÂNA MARE 2017. TRADIȚII și OBICEIURI: Ce este INTERZIS în Săptămâna Patimilor () [Corola-website/Journalistic/101762_a_103054]
-
aproape de Sf Gheorghe, iar în jur de 15 aprilie, am primit vacanța. A fost o primăvară frumoasă, mai frumoasă decât alte primăveri, cu zile calde și luminoase, așa cum mi-au rămas imprimate în memorie. Satul fierbea în febra pregătirilor. Se văruiau casele și pomii, se săpau grădinile, se curățau șanțurile și toată lumea se pregătea să întâmpine cum se cuvine cea mai mare sărbătoare a creștinătății. În sat, erau așezate două regimente de soldați pentru apărarea frontierei de vest. Tata a făcut
Paștele în familia lui Corneliu Coposu. Cum sărbătoreau Învierea Domnului membrii familiei Seniorului? () [Corola-website/Journalistic/102136_a_103428]
-
catedrala în centru și patru biserici mici în cele patru colțuri. Înălțimea clădirii este de 93,7 metri. Construită într-un somptuos stil baroc din epoca împărătesei Elisabeta, ea include, de asemenea, elemente arhitecturale precum lucarne, un fronton sculptat, ziduri văruite în culoarea albastru deschis și cupola gri. Această catedrală cu 5 cupole este realizată într-un mod neobișnuit. Rastrelli planificase inițial construirea unei catedrale cu o singură cupolă precum catedralele europene, dar împărăteasa Elisabeta a cerut ca planul să fie
Catedrala Învierea Domnului (Smolnîi) () [Corola-website/Science/337596_a_338925]
-
obiceiuri populare. Acum se face curățenie generală în gospodărie, se matură curțile, se repară gardurile, se curăță șurile, se scoate nămolul din șanțuri, se face curățenie și în grajdul animalelor. În ziua de luni se scot lucrurile la aerisit, se văruiesc casele, se spală sau se repară mobilă, se spală geamurile și perdelele. Muncile la câmp sunt permise doar până miercuri, de joi bărbații rămân pe lângă casa, ajutându-și nevestele la treburile casnice. Casele trebuie să strălucească de curățenie, pentru a
Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Ce trebuie să facă credincioșii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101199_a_102491]
-
create cu puțină vreme mai înainte de François Mansart la Castelul Maisons-Laffitte). El a construit de asemenea și palatul Buquoy din Praga, ce găzduiește în prezent Ambasada Franței. Elementele arhitectonice ale palatului Troja sunt pictate în culoarea roșie, în timp ce pereții sunt văruiți în alb. Conceptul original a fost schimbat, iar clădirea are un hol central ce se întinde pe înălțimea a două etaje și domină întreaga suprafață a clădirii. Din hol pornesc două coridoare cu saloane adiacente. Scara exterioară dublă monumentală între
Palatul Troja () [Corola-website/Science/336176_a_337505]