9,714 matches
-
Potrivit art. 338 alin. (2) din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani fapta oricărei persoane de a modifica starea locului sau de a șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului. Situația premisă constă în existența unui accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului. Situația premisă constă în existența unui accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, situație premisă ce pretinde efectuarea cercetării la fața locului și demararea cercetărilor penale necesare pentru constatarea existenței faptelor prevăzute de legea penală și pentru stabilirea răspunderii penale a celor responsabili
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
art. 338 alin. (2) din Codul penal poate fi orice persoană. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii în discuție se realizează prin două acțiuni, una constând în modificarea stării locului accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane, cealaltă constând în ștergerea urmelor unui asemenea accident de circulație, în ambele cazuri lipsind acordul echipei de cercetare la fața locului. Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
avută în vedere de către autor este cu atât mai evident cu cât chiar situația premisă presupune un element a priori prin el însuși de o gravitate ridicată, respectiv existența unui accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane. Prin urmare, în lipsa acordului echipei de cercetare, orice modificare a stării locului accidentului și orice ștergere a urmelor accidentului de circulație, având urmările grave menționate, duc la consumarea infracțiunii
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
la art. 338 alin. (2) din Codul penal este evidentă și exclusivă, deoarece doar la art. 338 alin. (2) din Codul penal situația premisă expresă din textul de incriminare implică un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane. Ca atare, din prevederea de către legea penală în mod limitativ a cazurilor în care schimbarea poziției autovehiculului nu constituie infracțiune reiese că numai în aceste situații este exclus cu
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
prevadă însă în art. 338 alin. (2) din Codul penal. Se observă că art. 77 alin. (3) prevede că este interzis oricărei persoane să schimbe poziția vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, să modifice starea locului sau să șteargă urmele accidentului fără încuviințarea poliției care cercetează accidentul. Textul menționat face parte dintr-o lege nepenală, respectiv din Ordonanța de urgență a
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. În fine, realizarea tipicității infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (2) din Codul penal în concret prin schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau a mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la fața locului, reprezintă o chestiune de aplicare a legii penale, nicidecum o analogie în defavoarea persoanei acuzate. Textul art. 338 alin. (2) din
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
previzibil pentru a se înțelege exact de către orice destinatar în ce constă fapta oricărei persoane, care, fără acordul echipei de cercetare la fața locului, modifică starea locului sau șterge urmele accidentului de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrității corporale ori a sănătății uneia sau mai multor persoane. De altfel, prin Hotărârea din 22 iunie 2000, pronunțată în Cauza Coeme și alții împotriva Belgiei, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat obligația statelor membre de
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de suma neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. (6) În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească. ... 9. Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
DECIZIA nr. 25 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255992]
-
de martor în condițiile art. 114 alin. (4) din Codul de procedură penală. Prin urmare, consideră că, în speță, se impune constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei vătămări, într-o anumită perioadă de timp. ... 6. Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că, în prezent, incompatibilitatea organului de urmărire penală este sancționată cu
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
4), singura calitate a acestui organ este aceea de martor. În consecință, autorul apreciază că, într-o atare ipoteză, se impune „constatarea intervenției nulității absolute, iar nu a unei nulități relative ce generează obligația justițiabilului de a face dovada unei vătămări, într-o anumită perioadă de timp“. ... 13. În raport cu motivele de neconstituționalitate astfel formulate, Curtea reține că, potrivit art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală, „(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
constituită la nivelul Parlamentului României, nu s-au identificat aspecte problematice privind această cooperare, apreciază că o sancțiune procesuală nu poate interveni decât dacă există suspiciuni rezonabile privind încălcarea competenței funcționale a organelor de urmărire penală sau privind producerea unei vătămări concrete unei părți din dosar. Reține că, în condițiile în care atât legiuitorul, cât și Curtea Constituțională au apreciat că, în materia infracțiunilor contra siguranței naționale, Serviciul Român de Informații poate pune în executare mandate de supraveghere tehnică, se prezumă
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. “ ; ... – Art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală: „Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, care nu poate fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului. “ ... ... 11. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 1 alin. (5
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
asemenea, prin Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, Curtea, reținând că reglementarea competențelor organelor judiciare reprezintă un element esențial ce decurge din principiul legalității, principiu ce se constituie într-o componentă a statului de drept, și că dovedirea unei vătămări a drepturilor unei persoane exclusiv prin nerespectarea de către organul de urmărire penală a dispozițiilor referitoare la competența după materie și după persoană se transformă într-o probă greu de realizat de către cel interesat, ce echivalează, în fapt, cu
DECIZIA nr. 100 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256125]
-
etapele procesuale anterioare, în cazurile în care cauzele de nulitate fie nu au fost examinate, fie au fost respinse în mod nelegal, constituie o încălcare a principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil în acele situații în care vătămarea drepturilor procesuale nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului nul, iar refacerea acestuia este necesară și posibilă. ... 17. Autorul excepției de neconstituționalitate Ciprian Gheorghe Maftei susține că a fost pus în situația schimbării încadrării juridice date faptelor sale direct
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori, precum și la dosarul cu același număr al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală, conform prevederilor art. 344 alin. (4) din Codul de procedură penală, neputând invoca vreo vătămare a drepturilor sale sub acest aspect. ... 42. În realitate, ceea ce pretinde autorul excepției este ca deciziile Curții Constituționale să producă efecte și pentru trecut, nu doar pentru viitor. Însă, în cauza în care s-a ridicat această excepție nu
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
Zero". Prin aprobarea Declarației de la Valleta, la obiectivul pe termen lung al UE - de apropiere de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 - s-a adăugat faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
faptul că același obiectiv ar trebui atins pentru vătămările grave. De asemenea, comunicarea a propus noi ținte intermediare de reducere a numărului de decese cauzate de accidente rutiere cu 50 % în perioada 2020-2030, precum și de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur". Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
de reducere a numărului de vătămări grave cu 50 % în aceeași perioadă. Pentru atingerea acestor obiective, Comisia Europeană stabilește o nouă abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur". Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
abordare privind siguranța rutieră pentru deceniul 2021-2030, respectiv cea reprezentată de "sistemul sigur". Potrivit abordării "sistemului sigur", "decesele și vătămările grave cauzate de accidentele rutiere nu reprezintă un preț inevitabil al mobilității. Accidente se vor produce mereu, dar decesele și vătămările grave pot fi prevenite în mare măsură. Abordarea "sistemului sigur" vizează un sistem rutier mai puțin punitiv, implică conștientizarea faptului că oamenii fac greșeli și propune măsuri complexe pe mai multe niveluri pentru a preveni decesul persoanelor, luând în considerare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
urmare, obiectivul pe termen lung trebuie să rămână acela de a ne apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 și același obiectiv ar trebui vizat și în ceea ce privește vătămările grave. Scopul "sistemului sigur" pe termen lung este prevenirea deceselor și a rănirilor grave produse pe rețeaua rutieră. Sistemul sigur este adoptat de un număr din ce în ce mai mare de țări și reprezintă baza Deceniului de acțiune al
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
pe termen lung al UE va rămâne acela de a se apropia cât mai mult de un nivel zero al deceselor cauzate de accidente rutiere până în 2050 ("viziunea zero"). Același obiectiv ar trebui îndeplinit și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
și în ceea ce privește vătămările grave. De asemenea, Uniunea Europeană va urmări noi obiective intermediare de reducere cu 50 % a numărului de decese cauzate de accidente rutiere până în anul 2030 și de reducere cu 50 % a numărului de vătămări grave în aceeași perioadă, comparativ cu anul de referință 2019. În calitate de stat membru, și fiind preocupat de a asigura o mobilitate sigură pentru toți participanții la trafic, România se alătură efortului european și preia obiectivul european de reducere
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
intensificarea cercetării în domeniul siguranței rutiere (studii, cercetare, analize etc.), în colaborare cu parteneri din sistemul public, privat și/sau societăți civile. ... 8. Indicatori Pentru a măsura progresele înregistrate în domeniul siguranței rutiere, indicatorii de referință rămân cei privind decesele și vătămările grave, care vor fi în continuare monitorizați atent. Ținând însă cont de faptul că abordarea "sistemului sigur" se bazează pe înțelegerea mult mai clară a aspectelor care influențează în ansamblu performanța siguranței rutiere, Comisia Europeană a elaborat, în strânsă cooperare
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]
-
unui prag prestabilit*) 7 Infrastructura Distanța, în procente, parcursă pe drumuri cu un rating de siguranță superior unui prag convenit*) 8 Îngrijire post-coliziune Timpul scurs în minute și secunde între apelul de urgență efectuat în urma unei coliziuni soldate cu vătămarea persoanelor și sosirea serviciilor de urgență la locul accidentului *) Pentru acest indicator-cheie de performanță sunt prevăzute definiții complementare. Acești opt indicatori-cheie de performanță, alături de indicatorii privind decesele și vătămările grave, reprezintă baza pentru monitorizarea progreselor. În paralel, activitățile de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256029]