878 matches
-
care există azi crează uriașe probleme de parcare, pe care primăria le rezolvă dezinvolt prin interdicții și borduri înalte care nu fac decât să agraveze problema spațiilor insuficiente. Apoi, înțelegerii amiabile dintre vecini din trecut i-a luat locul obraznicia valahilor sau nesimțiților locali care, proaspăt oploșiți în zonă, cu sau fără acte trecute în cartea de imobil, calcă în picioare orice convenție de conviețuire pașnică stabilită mutual. Am vrut, ca un cetățean model, să fac contract cu primăria. Nu se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
merită soarta din moment ce l-au votat pe Voronin ceea ce îmi aducea aminte cum eu (care nu l-am votat niciodată pe Iliescu, ba, dimpotrivă!, am activat public împotriva regimului lui) a trebuit să înghit, ani la rând, comentariile nesimțite ale valahilor care, după ce că ei aduseseră în Parlament nespălați ca Dumitrașcu sau canalii precum Vadim, îi scoteau vinovați pe "moldoveni" că l-au votat pe Iliescu. Același stigmat iresponsabil a fost cultivat și împotriva basarabenilor, considerați un fel de români second hand
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acțiunea de reprezentare a României pe Altețele Lor Regale, Principesa Margareta și Principele Radu. Aceasta e realitatea și acestea sunt faptele care ar trebui să genereze analiza activității Casei Regale și nu insinuările bolnave sau bășcălia iresponsabilă și dizolvantă a valahilor. Ce caută Principele Duda în lupta pentru președinție și cum se leagă această candidatură de speranțele unor români că monarhia ar putea reveni? Un prim răspuns pe care l-aș schița aici ar fi că încearcă astfel să pună în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vizitat mediul natural. Ocupat porcește de mormane de mașini parcate sfidător, de covoare de rahat de câine și puțind aspru a pișat, trotuarul bucureștean nu mai există. Dacă îți dă cumva prin cap să mergi pe jos, printre hoardele de valahi alergând isteric, printre țipete, papornițe și șuți, trebuie să te strecori practic pe stradă, deranjând mașinile blocate, care răcnesc spasmodic din claxoane, gălăgie insuportabilă accentuată, periodic, de răgetele contondente ale șoferilor care transmit simplu, fără complicații textuale inutile, mesaje limpezi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o imagine de politician care obține ceea ce-și propune, indiferent de prețul pe care trebuie să-l plătească. Are însă și o serie de defecte: e supărător de cinstit, orgolios și nărăvaș pentru a fi un politician acceptat de valahi (care nu prețuiesc decât jaful, fățărnicia și oportunismul), astfel încât trăiește paradoxul de a fi popular, însă, înconjurat de o echipă de "prieteni" cu geometrie variabilă - cei ce-l lingușesc umili când el e la cârmă dispar rapid din peisaj sau
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de concetățeni care n-au avut curajul de a ieși în stradă alături de cei tineri, nu a reușit să mobilizeze simțul civic al unui oraș obișnuit, ca, și la 1848, să dea molcom tonul revoltei pe care să o desăvârșească valahii. Ce nu trebuie uitat, totuși, e faptul că dacă nu se schimba regimul, cei câțiva idealiști care fuseseră întemnițați rapid în beciurile din strada Triumfului ar fi fost amintiți și azi doar în șoaptă, la parastasul de douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tot așa cum ne descria el, cu o vorbă lehămesită, pe care o repeta mereu, și pe care am găsit de cuviință să o reluăm, artistic, în filigranul acestui text. "Of, neamu' nevoii!". Chiar așa! 15 iulie 2014 Verbiajul dezinhibat al valahilor a făcut ca, de mai bine de câteva decenii, să fie creat și infuzat în mentalul colectiv al restului țării un stereotip rasist împotriva moldovenilor. Nu este zi în lumea analfabetă a capitalei, lume perfect subscrisă axiomei fondatoare "legea e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nestor și Gesta Hungarorum a lui Simon de Keza și căutând să afle cine puteau fi acești vlahi prezenți concomitent în Câmpia Panoniei, în Ardeal, Moldova și Țara Românească, în momentul venirii ungurilor, Schlözer îi identifică cu dacii latinizați : “Acești valahi nu sunt nici bulgari nici wälche (celți), ci vlahi, urmași ai marei și străvechei seminții de popoare a tracilor, dacilor și geților, care și acum își au limba lor proprie și cu toate asupririle, locuiesc Valahia, Moldova, Transilvania și Ungaria
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
tradiției și călătorilor acești „abid al rum” sunt vlahi. Un călător englez, Thomas Herbert, informa la 1626 că „sunt așezări valahe în Asia”, informație pe care o dă Marcu Beza, care, vorbind la Londra despre legături culturale românoengleze, află despre valahii din Sinai de la un ascultător . Se pare că Marcu Beza este primul român care, ocupându-se în lucrarea sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și astăzi și folosite cu mai puțină intensitate decât într-un trecut mai îndepărtat, suplinesc, într-o măsură satisfăcă toare, lipsa documentelor scrise, atât de des invocată. Expresia apelativă „măi române” cu care românca își chema bărbatul ei (niciodată „măi valahule” sau „măi moldovene”), sau „măi române, tu ești turc?”, cu sens de reproș despre o neînțelegere; cu sens aprobativ-admirativ „ia, românul ista a meu”, pentru ceva lucrat temeinic, sau, dimpotrivă, cu alt ton, implicând ciuda, obida, reproșul în cazul în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
O asemenea optică este modernă. Arta trebuie să scoată dintr-un eveniment, prin distanțare În spațiu și timp, o idee generală. Mahomed este privit de sus, ca și epoca lui (a Renașterii sec. al XV-lea), asupra secretelor rădăcini ale valahilor, care fac zid „din te miri ce ierburi... și credințe nestrămutate”. Acesta este modul firesc de a privi relația literatură și istorie. De altfel, așa va proceda și cu cealaltă piesă istorică. 3. Construcția dramatică: Dacă „Iona” are o structură
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
aceea ilustrată acolo. Și-n literatură, de exemplu, e mai greu de suportat Kafka decât Orwell sau Lovecraft, din motive ce nu-și au loc explicativ aci. Youthanasia este un cuvânt-container, din cele care fac deliciul postmoderniștilor, fie americani, fie valahi de pe Milcov. Preferința lui Mustaine pentru astfel de cuvinte îl plasează într-o categorie artistică selectă. Dar lumea nu se duce la concertele Megadeth să guste bucurii ludice. Dacă nu sună tendențios, aș zice că vrea să trăiască timp de-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
patriotice lui Mumuleanu și vibrantului Vasile Cârlova 5 (a se vedea frumosul și celebrul său poem O noapte pe ruinele Târgoviștii*). Marseilleza românească s-a născut în Transilvania, înălțată de Mureșanu. Poezia ți, mai general, literatura română îi datorează mult valahului Heliade Rădulescu 6, care a scris în toate genurile (poezie, filosofie, istorie, artă, drept, morală), ca reacție împotriva predilecțiilor grecești ala fanarioților (greci din Constantinopol stabiliți în România). Dimitrie Bolintineanu 7 și-a acordat lăuta după cea a lui Lamartine
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
câtuși de puțin nostalgiile rurale (mama poseda un splendid costum național, dar n-am văzut-o niciodată purtându-l) și dintr-o societate cu respect față de toate meseriile și originile, în ciuda tensiunilor șovine: știam că ungurii aveau vorba büdös oláh „valah puturos“, însă ea constituia ceva vulgar, de neluat în seamă, după cum cuvântul „jidan“ mi se părea pitoresc, mai mult literar și neactual, neuzual. Tata n-a manifestat niciodată măcar simțul naturii, iar bunicul meu părea să fi uitat cu desăvârșire
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de an, acum în Cluj. Spre deosebire de școală, pentru publicul mai mult sau mai puțin perciunat de acasă îmi sacrificam cu generozitate corzile vocale, scoțând răgete conforme emfazei pustiitoare;a sultanului, dar implicându-l și pe demnul moșneag ce domnea peste valahi într-o urlătoare similară. Dintre acești spectatori, din familiile lor, n-am mai revăzut pe nimeni după Auschwitz, așa cum dintre chiriașii ce ne-au precedat în actuala locuință doar băiatul s-a întors, zărindu-l câteodată pe stradă, în anii
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
era o veche judecată, de principiu, ci faptul cel mai natural din lume - legat sau nu de conștiința profesională. Nu îl interesa "reademenirea" minorităților naționale. A fost inginer și militar. Pe locuitorii majoritari ai Transilvaniei obișnuia să-i numească "olahi" (valahi), în cazul cel mai bun "rumuni", respectiv "rumeni", iar epitetul cel mai blajin în legătură cu politica Bucureștiului era "hiena răpitoare de teritorii". Țelul suprem pentru el a fost reașezarea lumii trecute și înapoierea sa în iubitul sat Iscroni, într-o lume
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de favorizarea elitei politice ungare dualiste, scria în revista Nyugat (Apusul), în 1915: "Bau-bau-ul valah poate fi suportat, domolit, așa că României nu i-aș putea dori ceva mai rău decât Transilvania. Menționez numai Clujul, Brașovul, Târgu-Mureș și alte câteva orașe. Valahul s-ar prăpădi dacă s-ar putea așeza în asemenea locuri cultivate. Din fericire nu o poate face, pentru că noi vrem Transilvania, o ținem și o vom păstra. Bau-bau-ul valah nu e bau-bau; îmi aduc aminte de un avocat român
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Transilvania. Menționez numai Clujul, Brașovul, Târgu-Mureș și alte câteva orașe. Valahul s-ar prăpădi dacă s-ar putea așeza în asemenea locuri cultivate. Din fericire nu o poate face, pentru că noi vrem Transilvania, o ținem și o vom păstra. Bau-bau-ul valah nu e bau-bau; îmi aduc aminte de un avocat român care îmi spunea: "Să mă ferească Dumnezeu ca, în loc de Budapesta, să trebuiască să mă deplasez pentru vreun proces la București"5. Asemenea auto-încurajări s-au dovedit tragice iluzii în toamna
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
arătată cea mai mare dragoste și politețe", iar comportamentul ostașilor armatei ungare față de români și față de alții trebuia "să fie echilibrat și corect, caracterizat printr-un umanism demn de un militar ungur". Pentru români era interzisă folosirea termenului de "oláh" (valah). În interesul evitării conflictelor, contactul cu populația românească trebuia restrâns la minim, orice opoziție trebuia reprimată cu cea mai mare severitate, în special dacă ea venea din partea românilor sau a comuniștilor 20. Comandanții de districte și județe nu aveau voie
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la istoria și etnogeneza moldovenească erau fundamentale. Manualul plasa momentul formării națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
națiunii moldovenești în secolul al XIX-lea, în faza istorică a „națiunii burgheze”, și pornea de la presupunerea că limba moldovenească este o limbă slavă sau romano-slavică. Se presupunea că valahii - geto-daci romanizați, s-au contopit cu populația slavă indigenă. Unirea valahilor cu slavii de sud a dus la etnogeneza românească, iar unirea cu slavii de răsărit a produs etnogeneza moldovenească. Influența slavă asupra națiunii moldovenești era fundamentală. Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba română, pornind de la teza unei „deosebiri inițiale în destinul istoric și lingvistic al moldovenilor și valahilor”, în sensul că moldovenii au fost influențați de slavii de est, iar valahii n-au cunoscut o asemenea influență. Deși el nu neagă unicitatea limbii literare folosite de locuitorii întregului spațiu carpato-danubian, consideră că specificitatea limbii moldovenești se păstra, la acea vreme, în limbajul popular. Serghievski nu nega, așadar, caracterul romanic al limbii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
neagă, totodată, însăși existența poporului român. După părerea domniei sale, în cele două spații cuprinse între Carpații Orientali și Nistru și, respectiv, între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova, unde trăiau moldoveni și vorbeau limba moldovenească; exista Valahia (Muntenia) unde trăiau valahii (muntenii) și vorbeau limba valahă (muntenească). De aceea moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului au continuat să vorbească și să-și numească limba lor - moldovenească”. Materialul prezintă, așadar, și o contradicție logică: dacă o națiune apare odată cu statul, iar apariția
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]