1,700 matches
-
următoarele concluzii: dincolo de imaginea de sine, și exclusiv psihologică, există și o valoare de sine, și exclusiv morală, care o dublează pe prima și care este actualizată de către conștiința morală a persoanei În cazul alteralității, când aceasta suferă, conștiința morală valorizează imaginea de sine a persoanei, făcând-o să se simtă responsabilă de actele sale, În cazul alteralității, care o devalorizează, ca o datorie față de sine, neîndeplinită sau violată; nerespectarea datoriei față de actele sale, Îndreptată fie către sine, fie către alții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a reprezentărilor violenței urmărind aprecierea: 1. contextului violenței televizate; 2. nivelului de gratuitate al scenelor violente; 3. modului de integrare narativă în trama discursivă; 4. formelor de reprezentare a violenței inacceptabile pentru americani, inclusiv cele incluse în desene animate care valorizează excesiv violența (Batman, X-men, Power Rangers) sau în seriale difuzate internațional, ca Texas Walker Ranger, X-files etc. Studiile constată și o tendință de reducere a violenței în programele difuzate în prima parte a serii (protecția minorilor), dar pe de altă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
oră. Prin oferirea unor programe în care violența este prezentă, televiziunea desensibilizează copiii relativ la comportamentele violente și îi determină pe unii dintre ei să creadă că violența face parte din viata obișnuită, că este ceva normal (19%), chiar să o valorizeze uneori. Efectul emisiunilor ce prezintă acte violențe, fie că sunt la știri sau în programe ficționale, este clar perceput de către adulți. O parte a părinților consideră că violența din programele de televiziune este responsabilă de anumite comportamente și atitudini ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
facultate, au plecat pentru că nu și-a putut găsi un loc de muncă în țară, iar în străinătate aceștia muncesc fie în construcții, fie ca menajere sau muncitori necalificați. Având aceste exemple, copiii nu mai văd utilitatea continuării studiilor și valorizează foarte scăzut școala și rolul ei în asigurarea unui loc de muncă corespunzător pregătirii școlare și profesionale. Alături de motivația foarte scăzută a elevilor față de școală, părinții consideră că situația socioeconomică a familiilor influențează direct șansele școlare și profesionale ale elevilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
Apelor și structura cosmogoniilor și a apocalipselor acvatice nu s-ar putea dezvălui în întregime decât prin simbolismul acvatic, singurul "sistem" capabil să articuleze toate înfățișările deosebite ale nenumăratelor hierofanii.13 Aceasta este de fapt legea oricărui simbolism: ansamblul simbolic valorizează diferitele semnificații ale hierofaniilor. "Apele Morții", de pildă, nu-și dezvăluie sensul profund decât în măsura în care structura simbolismului acvatic este cunoscută. Istoria exemplară a botezului Părinții Bisericii n-au pregetat să folosească anumite valori precreștine și universale ale simbolismului acvatic, pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru apologeții creștini, încărcate de mesaje; ele arătau sacrul cu ajutorul ritmurilor cosmice. Revelația adusă de credință nu ștergea semnificațiile precreștine ale simbolurilor, ci le adăuga o valoare nouă. Pentru credincioși, aceasta le eclipsa fără îndoială pe celelalte: era singura care valoriza simbolul, făcând din el o revelație. Importantă era învierea lui Cristos, și nu "semnele" care se puteau citi în viața cosmică. Trebuie spus însă că noua valorizare era într-un fel condiționată de însăși structura simbolismului, și s-ar putea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
moarte" și la "reînviere". Nu trebuie uitat că Luna îi arată omului religios nu numai că Moartea este strâns legată de Viață, ci și că Moartea nu este definitivă, că ea este întotdeauna urmată de o nouă naștere.33 Luna valorizează religios devenirea cosmică și îl împacă pe om cu Moartea. Soarele, dimpotrivă, dezvăluie un alt mod de existență: el nu participă la devenire și, fiind tot timpul în mișcare, rămâne neschimbat, adică forma sa este mereu aceeași. Hierofaniile solare exprimă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu întunericul, coboară în împărăția Morții și iese învingător. Întunericul nu mai este unul din modurile de a fi ale divinității, ca în mitologiile lunare, ci simbolizează tot ceea ce Zeul nu este, adică Adversarul prin excelență. Întunericul nu mai este valorizat ca o etapă necesară a Vieții cosmice; văzut prin prisma religiei solare, el se opune Vieții, formelor și inteligenței. Epifaniile luminoase ale zeilor solari devin în unele culturi semne ale inteligenței. În cele din urmă, Soarele va fi asimilat inteligenței
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Creația zeilor sau, cu alte cuvinte, găsește în el însuși "sfințenia" pe care o recunoaște în Cosmos. Viața sa este prin urmare omologată vieții cosmice care, ca lucrare divină, devine imaginea exemplară a existenței umane. După cum am văzut, căsătoria este valorizată ca o hierogamie între Cer și Pământ. Omologarea Pămînt-Femeie este însă mult mai complexă la agricultori. Femeia este asimilată gliei, semințele înseamnă semen virile, iar muncile câmpului, unirea conjugală. Femeia aceasta a venit precum un ogor viu; semănați într-însa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cu alte cuvinte, toate aceste acte fiziologice sânt lipsite de semnificație spirituală, deci de o dimensiune cu adevărat umană. Dincolo de această semnificație religioasă pe care o dobândesc actele fiziologice ca imitație a modelelor divine, organele și funcțiile lor au fost valorizate religios prin asimilare cu unele regiuni sau fenomene cosmice. Am întîlnit exemplul clasic al femeii asimilate gliei și Pămîntului-Mamă, cel al actului sexual asimilat hierogamiei Cer-Pămînt și semănatului. Omologările om-Univers sânt însă mult mai numeroase. Unele par ușor de stabilit
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care le-am putea numi "cosmice". Asemenea experiențe sânt întotdeauna religioase, deoarece Lumea este sacră. Ca să le putem înțelege, trebuie să ținem seama de faptul că principalele funcții fiziologice pot deveni ceremonii. Se mănâncă după ritualuri, iar hrana este valorizată în funcție de diferitele religii sau culturi: alimentele sânt socotite fie sacre, fie un dar al zeilor, fie o ofrandă adusă zeilor trupului (cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dar al zeilor, fie o ofrandă adusă zeilor trupului (cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor cosmice (ploaie, semănat), cât și actelor divine (hierogamie Cer-Pămînt). Uneori, căsătoria este valorizată pe trei planuri: individual, social și cosmic. La indienii omaha, de pildă, satul este împărțit în două jumătăți, numite Cerul și Pământul. Căsătoriile nu se pot face decât între cele două jumătăți exogame și fiecare căsătorie repetă acel hieros gamos
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
sexuală ca ritual, care a ajuns la un nivel de prestigiu considerabil în tantrismul indian. India ne arată în chip strălucit cum un act fiziologic poate fi transformat în ritual și cum același act, o dată depășită perioada ritualistă, poate fi valorizat ca "tehnică mistică". Strigătul soțului din Brihadara1yaka Upanishad: "Sînt Cerul, iar tu ești Pămîntul" vine după preschimbarea soției sale în altar al jertfei vedice (VI, IV, 3). Femeia întruchipează în cele din urmă, în religia tantrică, Prakriti (Natura) și Zeița
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Cele câteva exemple privitoare la simbolismul inițiatic, funerar și metafizic al punții și al porții ne-au arătat cum anume existența zilnică și "mica lume" pe care o presupune - casa cu uneltele, viața și gesturile de fiecare zi - pot fi valorizate pe plan religios și metafizic. Această viață obișnuită, de toate zilele, este transfigurată în experiența unui om religios, care descoperă peste tot un "cifru". Până și gestul cel mai obișnuit poate trimite la un act spiritual. Drumul și mersul pot
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
alcătuit din cele patru elemente, supuse stricăciunii), un alt corp de substanță intelectuală (rûpim manomayam), întreg și înzestrat cu însușiri transcendentale (abhinindriyam)."27 Simbolismul celei de-a doua nașteri sau al zămislirii ca acces la spiritualitate a fost preluat și valorizat de către iudaismul alexandrin și de către creștinism. Filon folosește din plin tema zămislirii în legătură cu nașterea vieții spirituale la o viață superioară (cf. de ex. Abraham, XX, 99). La rândul său, Sfântul Pavel vorbește de "fiu spiritual", de fiii pe care i-
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
mult, ceea ce fac bine. * în perioada 1975-2000, semnificative sunt teoria social cognitivă elaborată de Bandura (1989) și teoria stabilirii obiectivelor (Locke și Latham, 1990). Potrivit primei teorii oamenii experimentează un sens al satisfacției atunci când ating nivele de performanță care sunt valorizate, iar potrivit celui de-al doilea model teoretic, satisfacția este rezultatul atingerii obiectivelor valorizate; * studiile realizate în ultimii zece ani arată o asociere mai puternică între cele două variabile, atunci când măsurarea performanței globale este înlocuită de dimensiuni ale acesteia: atașamentul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
un comportament orientat spre realizare depinde de: probabilitatea succesului, valoarea stimulativă a succesului și nevoia de realizare (în accepțiunea lui McClelland). Teoria realizării a lui Atkinson se deosebește de alte teorii centrate pe evaluarea recompensei, prin faptul că succesul este valorizat în sine, este o componentă intrinsecă și nu este conexat cu recompensa extrinsecă (Beck, 2004). Un alt concept dezvoltat de Atkinson este cel de evitare a eșecului. În teoria lui McClelland frica de eșec explică orientarea persoanelor cu nevoia de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de tip profesional. Figura 4 cuprinde cerințele de rol și pattern-urile motivaționale pentru personalul cheie din acest tip de organizație. Fig. 4. Dimensiunile teoriei rolului profesional (după Miner, 1993, p. 15) Organizațiile de tip sarcină sau de tip antreprenorial valorizează munca în sine, ilustrative fiind centrele de profit, agențiile din domeniul imobiliar, centrele manufacturiere. Acestea se diferențiază de organizațiile ierarhizate nu doar prin dimensiunile mai mici, ci și prin valorizarea autonomiei angajatului și plasarea acestuia în centrul sistemului. Principalele caracteristici
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
genera în cadrul organizației. Teoria echității evidențiază faptul că angajații nu percep schimbul cu organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În situația în care organizația nu recunoaște un input valorizat de angajat (de exemplu vârsta, etnia, meticulozitatea în realizarea sarcinilor sau gândirea pozitivă) atunci apare inechitatea. Similar, poate exista un consum inutil de resurse din partea organizației dacă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
organizația doar în termeni economici. Pentru ca schimbul cu organizația să fie echitabil este necesar ca ambele părți (angajat și angajator) să recunoască aceleași inputuri și să le valorizeze în mod similar. În situația în care organizația nu recunoaște un input valorizat de angajat (de exemplu vârsta, etnia, meticulozitatea în realizarea sarcinilor sau gândirea pozitivă) atunci apare inechitatea. Similar, poate exista un consum inutil de resurse din partea organizației dacă se recompensează o dimensiune nevalorizată de angajat (de exemplu punctualitatea). Recompensa oferită de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cei care nu au primit mărirea de salariu tind să nu se compare cu propria persoană în ipostaza trecută, iar cei cu salarii mici nu se compară cu ei aflați în situații trecute. parțial acceptată respinsă 6. Persoanele care nu valorizează banii ca recompensă, resimt mai puțină inechitate. respinsă acceptată Studiul lui Summers și DeNisi exclude dimensiunea de comparare "sistem", dar suplimentar măsoară gradul de inechitate resimțit de subiecți. Chiar dacă metodologia folosită în cele două studii a fost diferită, Summers și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
una scăzută. În mod similar, chiar dacă angajatul are abilitățile necesare obținerii performanței, acest lucru nu va fi posibil dacă motivația are un nivel scăzut. Conceptul de valență contribuie la design-ul sistemului de recompense, subliniind necesitatea ca recompensele să fie valorizate de angajat, precum și faptul că valența se poate schimba de-a lungul timpului, ceea ce implică revizuirea periodică a procedurilor de salarizare. Teoria lui Vroom subliniază importanța personalizării recompenselor și conexarea lor directă cu performanța, pentru obținerea unui sistem de recompensare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
nivele diferite de performanță. Pornind de la conceptul de auto-eficacitate, manifestată atât în plan individual, cât și la nivelul grupului și chiar la nivelul întregii organizații, pot fi dezvoltate strategii care să contribuie la creșterea performanței organizaționale. O cultură organizațională care valorizează competența angajaților și atribuie succesul calităților și contribuției resursei umane, poate determina creșterea încrederii angajaților în propriile capacități. Întrând în schema profețiilor de autorealizare, angajații care cred despre ei că au capacitatea de a îndeplini sarcini complexe vor mobiliza resursele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și de Pontbraind, 1981). c) conform modelului valorii grupului oamenii caută să dețină controlul asupra proceselor din organizație deoarece sunt preocupați de propriile recompense (Tyler, 1987) și consideră că exercitarea controlului poate conduce la rezultate mai favorabile; d) procedurile sunt valorizate atunci când conduc la rezultatele dorite (Greenberg și Folger, 1983); e) potrivit teoriei referentului cognitiv, în situația în care recompensele sunt alocate prin decizia unei persoane, resentimentul este maximizat atunci când oamenii cred că ar fi putut obține rezultate mai bune, dacă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
recompense mai mari, fapt infirmat de datele studiilor privind nivelul salarizării din industria respectivă. Cea de-a treia dimensiune evaluată contribuții sau inputurile este definitorie în reproiectarea sistemului de recompense, deoarece echitatea poate fi menținută atâta vreme cât inputurile sunt recunoscute și valorizate de ambele părți implicate în schimb. Din această perspectivă organizația ar trebui să recompenseze ceea ce angajații consideră inputuri: competențe, experiență profesională, efort etc. Modelul Adams a furnizat informații despre nivelul general al satisfacției, precum și indicii privind corecțiile care pot restabili
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]