582 matches
-
este o boală descrisă numai de el; să te opereze numai el; este o boală rară, e a doua oară când o văd în cinci decenii de meserie, dar el te va opera mai bine decât mine. Și apoi (era vanitos...), mai bine decât mine nu operează nimeni". Celor câțiva care asistasem la fulgerătoarea consultație ni s-a părut o scenă cabotină. Dar peste o lună bolnava era perfect restabilită, avea într-adevăr acea boală foarte rară, totul era perfect. Perfecțiune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
femeie este „simbol hiperborean, apolinic și primordial”, încadrat în castelul de aur. Digresiunea noastră subliniază ideea că Evul Mediu românesc nu a fost unul întunecat și barbar, ci s-a lăsat pătruns și de spiritul artistic occidental, gotic, extravagant și vanitos, care s-a topit în densa tradiție autohtonă, împletindu-se cu filonul bizantin. După cum observa Constantin C. Giurescu citation author="C. Giurescu">„voievodul de la Argeș, așa cum ni-l arată veșmintele și podoabele sale, putea sta alături de cei mai străluciți monarhi
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Și ar mai fi ceva. I-am trimis numai pe izmeniții care aveau CV-ul plin de diplome și medalii de la tot neamul de fundații, comitete și asociații obscure. La început, trebuia să dau zeci de telefoane, până convingeam un vanitos să plece ca prostul până la Rădăuți ori până la Sânnicolau Mare să-și vadă patalamaua. Dar de când am inventat gogoașa cu Omul Anului, îl trimit pe cine vreau și la dracu-n praznic. Cel mai simplu e cu femeile, că-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
pământesc visările-mi cerești. N am protestat decât cu jumătate de gură. Fie că mi era lene, fie că nu găseam de cuviință să mă opun, fie că avea puțintică dreptate... Până la urmă, am motivat în fața propriilor mei ochi această vanitoasă izbucnire tocmai prin dorința înțeleaptă de a vedea care ar fi reacția celor de rând, a celor pământeni, în fața unor realități atât de sublime ca ale mele... Sunt posesorul unei lașități ce se numește înțelepciune! 30 ianuarie 1954 O, teama
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
sentimentele mele. Altfel, Între sărbătorirea lui Tezeu și mirarea cu care se uitau astăzi dimineață copiii la o meduză moartă azvîrlită de valuri În cursul nopții pe nisip, n-ar fi nici o deosebire. Și, oricum, e dificil să credem În vanitoasa declarație a lui Balzac: „Privirea mea e asemenea privirii lui Dumnezeu. Nimic nu-mi rămîne ascuns”. Din fericire, știm cît datorează zeii lui Homer... Ceea ce a ucis Tezeu ar putea fi lipsa de sens a labirintului, iar Minotaurul a murit
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Heracles, care procedează În lumea elină ca și Poussin În pictură. Meduza Se pare că Meduza fusese de o frumusețe neobișnuită și a avut chiar Îndrăzneala să-și dispute frumusețea cu Atena, uitînd că zeii sînt În această privință la fel de vanitoși ca oamenii. Zeița s-a iritat atît de tare, Încît a schimbat În șerpi buclele părului glorios al Meduzei și le-a dat ochilor ei proprietatea funestă de a preface În piatră tot ce priveau. Ceea ce era un blestem mai
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
refrenul: te iubesc și mi-e dor de tine, un dor nebun, de nesuportat. Fii mai clară despre Cinci. Transmite-i lui Georges bunele mele gânduri prietenești și vechea, calda mea tandrețe. Fii frumoasă, scumpa mea. Gluma aceea a mea vanitoasă nu era decât dorința de-a cârcoti nițel. Fii frumoasă și, dacă ți se spune asta, să crezi, dar să nu te lași prinsă în capcană. Cu atâta duioșie alături de tine, că mă prăpădesc. Mamina II 1947, marți, 21 octombrie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cine știe ce-a mai fi! Așa mă gîndesc și la Hasdeu-l meu. Părerea mea este că n-ar fi rău ca după 15 feb[ruarie] să vii pînă aici să vorbești personal cu C. Ciop[raga]. Cum este el vanitos, ar fi încîntat. Eu îți voi spune zilele cînd are ore ca să fii sigur că îl găsești la catedră. Cred că ar fi chiar necesar acest lucru. Rămîne să-mi comunici dacă da, ca să ți dau programul lui (orarul încă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de sus, să poată fi manevrate). Mai târziu l-am citit pe Gordon Craig, care În Über-Marionette spune că, de fapt, actorul ideal este actorul-păpușă. Paradoxal, o păpușă poate avea mai mult suflet decât un actor, care uneori e prea vanitos, prea plin de subiectivismul lui. O păpușă este mai expresivă, mai generoasă și mai obiectivă. Am reflectat, citindu-l pe Craig, asupra jocului meu cu păpuși din copilărie. Era poate o legătură instinctivă? Ani mai târziu, În Japonia, Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nu am avut“. Intuiția mea adolescentină despre muză s-a adeverit... Liviu e un om calm, echilibrat, cu care nu te poți certa. Pinți și cu mine suntem capricioși și vulcanici, ne sare țandăra din nimic. Ne certăm iute și, vanitoși și Încăpățânați cum suntem amândoi, ne Împăcăm cu greu. Dar geloși pe succesul celuilalt nu am fost niciodată. Într-o conversație cu Marie-France Ionesco, observatoare sensibilă și prietenă fidelă, am Întrebat-o cum s-a Întâmplat minunea că tatăl ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
a făcut uneori iluzii care s-au dovedit naive, de exemplu când a Încercat să pună În practică ideea de regie colectivă. Intenția lui era teoretic interesantă: să depășească starea de „autor total“ asumată de regizorul „demiurg“, care Își impune vanitos semnătura În spectacol, unde actorii, textul și spectatorii sunt doar unelte ale egoismului său. Brook aspira către o formă de regie invizibilă, care să pară anonimă. O colaborare Între cercetători Într-un laborator știintific e bine-venită În efortul de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
lor nu numai ca niște biete făpturi speriate, cedând prea omenește seducțiilor lașității, dar și ca unii aproape dispuși la colaborare (nu e aici un proces de intenție, ci simplul constat al unor demersuri nedecisive, dar destul de clare), în plus vanitoși până la neomenie, insensibili la nenorocirile altora, invidioși, sordizi sub toate aspectele, cel fizic în primul rând, prezentarea aceasta, așadar, îmi pare desigur justă, desigur necesară, desigur de natură să lumineze psihologia și etica foarte discutabile ale stângiștilor în genere și
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
amețea pe Mareșal. Invitat de Mussolini, a aplecat într-o călătorie prin Italia în cursul căreia manifestările spectaculoase ale cămășilor negre, și propaganda făcută de ziarele din marile orașe pe unde trecea, au desăvîrșit acapararea minții șefului de guvern, foarte vanitos 198, de către oaspeții italieni. În cîteva clipe și, ca să zicem așa, în afara oricărei participări a Departamentului Afacerilor Externe la București, cu excepția cifrului și a curierilor, Averescu a pus la punct sau acceptat în grabă un acord italo-român, de mare anvergură
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
și s-a încheiat cu pierderea cetățeniei române, care mi-a fost retrasă din Decretul prezidențial nr. 69 din aprilie 1975. Cum să calific rolul meu în Mișcarea Goma fără să par, în fața unor oameni care nu-i cunosc dedesubturile, vanitos și trufaș?... „Gând la gând cu bucurie”, îmi scria Goma răspunzând la îndemnul meu de a-i trimite o scrisoare lui Havel, pe care s-o semneze și alții. Ca să mă arăt cât mai modest, când mi-a venit rândul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
parțială" (cf. Shorter 2005: 206). Mai mult, Heinroth avansează ideea că delirurile nu sunt generate doar de boli fizice, așa cum se credea până atunci, ci și de disfuncții ale creierului. Anumite persoane, crede el, sunt predispuse să dezvolte paranoia: excentricii, vanitoșii, introvertiții cu aspirații prea înalte. Cu toate acestea, de-a lungul secolului al XIX-lea, deși tot mai multe din trăsăturile caracteristice ale bolii sunt identificate și clasificate, termenul "paranoia" este puțin folosit, preferându-se expresii precum engl. delusion, fr.
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
poată dezvolta spiritul de observație și de analiză -, o societate care că solicite observatorului acest spirit și să i-l ascută. (S-a zis că la Rochefoucauld nu a putut deveni autorul Maximelor decât într-o societate complicată, rafinată, egoistă, vanitoasă, ipocrită din cauza vieții de curte etc. Transplantat la Iași atunci, ori acum, de unde ar fi putut scoate Maximele?) France și Proust, în deosebire de Hugo etc., presupun, în primul rând, toată cultura modernă în supremul ei grad de dezvoltare. Acum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Autorul alege ca modalități de caracterizare pe cele specifice genului dramatic: prin acțiuni, limbaj, onomastică și prin intermediul celorlalte personaje. Având convingerea că oamenii sunt turnați după calapoade diferite, dramaturgul își înzestrează eroii cu trăsături distincte. Astfel, Zaharia Trahanache este un vanitos înșelat, un înrăit de o viclenie rudimentară (pregătește abil un contrașantaj, dezarmându-l pe Cațavencu). Posedând o gândire plată, este capabil să se entuziasmeze de o expresie de genul "într-o soțietate fără moral și fără prințipuri, care va să zică că nu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
zis „păsările ălea negre”, ca să nu spună ciori... Și toți râdeam... (râde - n.n.) Și bineînțeles că și majorul, care era cu el... Dar la un moment dat a răspuns el de brigada noastră, care era o brigadă de puști... Fiind vanitos, țiganu’ Roman, plutonierul-major, dacă răspundea de brigada noastră când eram la cules de sfeclă, a ținut să ne scoată și fruntași, și cu ocazia asta am primit prima scrisoare. Așa era regula, ca atunci când eram fruntași, ceea ce Însemna că am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
considerabil. O dovadă puternică a înrâuririi pedagogului asupra sufletelor tinere. O dovadă mai mult că profesorul trebuie să fie nu numai învățător, ci și pedagog. Conul Alecu Borănescu 11 era pentru matematici. Dar nu prea se prăpădea cu firea. Foarte vanitos de nașterea lui boierească, în clasă perora mai mult despre altele decât despre știință. Una caracteristică: Într-o bună dimineață vine ordin de la minister ca profesorii de mate matici să înceapă a se sluji și de instrumente pe cari, de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de prin toate găurile și-ți dă un spectacol impunător: la 1875 șapte oameni hotărâți a înfrunta urgia polițienească nu era lucru puțin. Macedonski scoboară din vagon, având la spate un polițist, și noi îl înconjurăm. Poetul, care era destul de vanitos, se aștepta la mai mult, se aștepta la o manifestație impunătoare, ceva care să semene cu „Capitala în picioare“, aclamându-l! Macedonski sconta această arestare ca punctul de plecare al carierei sale politice; se vedea deja omul zilei, aclamat, răsfățat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ipocriții, viclenii care împart în stînga și n dreapta „vorbe bune”. Ei sînt cei ce maschează adevărul, îl lustruiesc, îl livrează cu cîntarul, pun în circulație doar partea lui ușor digerabilă. Nesuferite îmi sînt frazele lor cosmetice (plasturi pentru afectările vanitoșilor), felul lor de a naviga printre Scyllele și Charibdele evenimentelor, echilibristica (i)morală și, nu în ultimul rînd, toată gesticulația lor lipsită de autenticitate. Adevărul cere întotdeauna concentrare, profunzime; nu sînt capabili de asta! Important li se pare „să dea
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a propus ca subiect pentru premiile sale (regula cerea să fie informat) Quelle est de toutes les vertus du roi celle qui mérite la préférance?, el a roșit și n-a vrut aceasta. În anumite situații era chiar mai puțin vanitos decît miniștrii săi. Richelieu nu i-a iertat niciodată lui Corneille faptul că i-a transmis printr-un curtean că se pricepe la versuri mai bine decît el. În schimb, cînd, tot într-o dispută literară, Boileau l-a contrazis
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
spre cele două vedete care ne onorau, Lucian Pintilie și Adrian Păunescu, și, mai ales, spre tânărul Însoțitor al acestuia din urmă, poet frumușel și tăcut, În care nu aveam cum bănui mocnitele frustrări fără leac ale unui viitor disident vanitos și irascibil. În anii următori, m-am Întâlnit adesea cu Radu Petrescu. Ne-am plimbat Împreună, ne-am oferit și am discutat cărți, ne-am scris. Vorbeam, nu o dată, și despre presa literară a momentului, despre cei care ocupau amvonul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Întruchipa. Ne vedeam rar și Întâmplător, În vizitele sale bucureștene, când se Întâmpla să-l Întâlnesc la Uniune sau În oraș. Eleganța sa vestimentară se armoniza cu o anume reticență „domnească”, ce putea fi citită și ca elitară sau chiar vanitoasă, dar atenția față de interlocutor, În cazul când te aflai printre amicii sau amicii săi potențiali, ameliora nota aparent scorțoasă. S-a Întâmplat să-l Întâlnesc, cândva, chiar În ziua când urma să iau un premiu literar și am profitat de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu atât mai puțin a rudelor sale sau a celebrei firme de blue jeanși). Pot Înțelege, de asemeni, și componenta morală a cazului, legată de murdarul episod cu G. Călinescu, deși, În cazul celuilalt candidat (M.M., „tânăr energic, ambițios și vanitos”, cum spuneți, dar și cu „ghioaca protocronistă”, ca să utilizez tot cuvintele autorului), omiteți considerentele morale și politice. Într-adevăr, până la urmă, era vorba totuși doar despre competență, criteriul decisiv, nu-i așa?... A fost o clipă de nedorit stop al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]