21,931 matches
-
cu sprâncene dese și stufoase acoperindu-i aproape privirea, se sprijină cu dreapta-n spadă și cu mâna stângă dusă streașină la ochi, pare a se uita În zări către trecut, acolo unde amintiri aproape șterse se ascund În negura veacurilor trecute. Câinele uriaș, lățos, cu blana verde, stă așezat cuminte la picioarele stăpânului său așteptând poate un ultim ordin pentru a se năpusti amarnic Într-o ultimă luptă, Într-o ultimă bătălie. Dar ecoul luptelor s-a stins. Timpul a
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
unui crai, cînd al altuia. Vremurile s-au schimbat, oamenii s-au schimbat și ei, orașele și satele arată altfel, numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am stat in sala cavalerilor, bând stropi de soare și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am Întrebat pe actualul castelan cum poate
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
numai ei doi au rămas aceiași ca mai de demult. Ei doi și munții, frumoșii munți mai dăinuie astăzi rezistînd veacurilor. Am cerut o sticlă de vin și am stat in sala cavalerilor, bând stropi de soare și ascultând liniștea veacurilor ce se prelingea molcom peste pereții reci din rotundul bolților de piatră. L-am Întrebat pe actualul castelan cum poate să dea un butuc de vie atât de bătrân și după atâta amar de ani un vin așa de bun
In Triolul de Sud. In: Editura Destine Literare by Ioan Vlad Nicolau () [Corola-journal/Science/76_a_339]
-
făcea următoarea mărturisire, după recitalul susținut la Lugoj în 4 mai 1942: „Lugojul din 1912-1913, când l-am cunoscut pentru întâia oară, e același, românesc și cu cântece” („Răsunetul”, Lugoj, XXI, 19, 1942, 3: George Enescu la Lugoj). Împlinirea unui veac de la primul recital violonistic enescian la Lugoj a fost marcată prin organizarea, în 27 aprilie 2012, sub genericul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
urmă, când maestrul Al. Danielopol Împlinea venerabila vârstă de 90 de ani, am alcătuit un dosar, Împreună cu o cerere scrisă, solicitând ministrului român de Externe de atunci decorarea acestui DIPLOMAT uitat Într-un Paris În care Își dorm somnul de veci nenumărate personalități ale tristei și mereu zbuciumatei noastre țări. Prin Decretul Nr. 1.093, din 8 septembrie 2006, semnat de Președinte României și contra semnat de primul ministru, lui Alexandru Danielopol, din Republica Franceză, i s-a conferit și Ordinul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
vol. 34, p. 217. footnote>. „La fel și cei „îmbătați” de divinitate, deși plini și încătușați de Duhul Sfânt, nu sunt constrânși de vreo putere, ci au libertatea de a se întoarce și de a face ceea ce vor în acest veac”<footnote Ibidem, omil. XV, 39-40, în PSB, vol. 34, p. 166. footnote>. Soteriologia macariană, pe lângă faptul că are fundamente pnevmatologice, este, în primul rând, o soteriologie a evoluției spirituale, iar acest aspect este ilustrat de insistența sa asupra naturii tranzitorii
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
se veselește mirele de mireasă, așa se va bucura Domnul de tine» (Is. 62, 5). Cineva lucrează ziua, dar dedică o oră rugăciunii. Atunci, în rugăciune, omul său cel dinlăuntru este răpit și (purtat) în adâncul cel nemărginit al acelui veac, (se împărtășește) de o mare plăcere, încât mintea lui, răpită acolo devine străină (de lumea aceasta). În acel timp uită cugetele cele pământești, pentru că mintea i se umple și este captivată de lucrurile cele divine și cerești, de lucruri nemărginite
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
harul) se aprinde mai mult, când mângâie și odihnește, dar sunt și momente când se micșorează și pălește, precum voiește, în folosul omului. A ajuns, oare, cineva, în lumea aceasta, la măsura desăvârșirii? A gustat și a experiat (fericirea) acelui veac? Eu încă n-am văzut pe nimeni să fie creștin desăvârșit și liber (de păcat). Chiar dacă cineva se odihnește în har, pătrunde tainele și (se desfătează) de multa dulceață a harului, păcatul rămâne încă în el. Unii, din cauză că au fost
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Muzicieni români în texte și documente (XIX) Fondul Dimitrie Cuclin Viorel COSMA Dacă există un nume de mare muzician român din sec. XX care s-a scufundat într-un nemeritat anonimat în pragul veacului nostru, atunci desigur că pe primul loc trebuie menționat, Dimitrie Cuclin (1885 - 1978). Figura de enciclopedist autentic de statură renascentistă (compozitor, filosof, muzicolog, profesor, literat, bizantinolog, instrumentist, critic muzical, folclorist, eseist, traducător etc.), ocolit și neglijat de proprii săi colegi
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
de excepție. Mai ales Catalogul de creație (12 pagini) prezintă un interes doesebit, fiindcă relevă - pentru prima oară - o imagine de-a dreptul fabuloasă a acestui fecund creator, pe care cenzura comunistă l-a ascuns vreme de aproape jumătate de veac (muzică religioasă - printre care și o Liturghie psaltică - 40 de versuri inedite pentru cor mixt Hristos a înviat, imnuri regale, misterul în 5 acte Minunea Sfintei Liturghii, marșuri de încoronare, 200 de Sonete literare, 333 de Povestiri, Parabole, Hiperbole, Paradoxuri
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Dumnezeu, susținând o cunoaștere indirectă a Lui în această viață prin Scriptură, Tradiția Bisericii sau prin intermediari creați (printre care include și harul sau orice putere sau dar divin). Varlaam afirma că vederea lui Dumnezeu va fi posibilă doar în veacul viitor, pe când Sfântul Grigorie consideră că această vedere începe încă din viața aceasta, fiind arvuna, garanția și pregustarea vieții viitoare, căci dacă trupul trebuie să ia parte împreună cu sufletul la bunătățile de negrăit (ale veacului viitor), este sigur că el
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
va fi posibilă doar în veacul viitor, pe când Sfântul Grigorie consideră că această vedere începe încă din viața aceasta, fiind arvuna, garanția și pregustarea vieții viitoare, căci dacă trupul trebuie să ia parte împreună cu sufletul la bunătățile de negrăit (ale veacului viitor), este sigur că el trebuie să participe la aceasta, în măsura posibilului, chiar de pe acum, căci și trupul are experiența lucrurilor dumnezeiești, când puterile pasionale ale sufletului se află nu omorâte, ci transformate și sfințite<footnote Sf. Grigorie Palama
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
și e văzută numai de cei ajunși în chipul lui Dumnezeu; și că este departe de a fi o strălucire sau ceva apropiat luminilor sensibile, sau o plăsmuire simbolică după chipul lor; că este departe, întrucât este ipostas și frumusețea veacului viitor, și singura lumină adevărată, veșnică, neschimbăcioasă, neînserată, netrecătoare, lumină prin care ne facem și noi lumină, și fii ai luminii desăvârșite<footnote Ibidem, p. 314. footnote>. Lumina divină e văzută, dar nu e sensibilă. Contradicția se împacă prin faptul
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul nr. 1159 - un coligat cu Micul Anastasimatar practic al lui Nicolae Barcan, tipărit în anul 1922, în care protosinghelul Teofan Anghelea a copiat, la Mănăstirea Neamț, poemul muzical
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi În veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu. Deci iudeii se certau Între ei, zicând: Cum poate Acesta să ne dea trupul Lui să-l mâncăm? Și le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
vol. 30, p. 339. footnote>. Și chiar dacă intrând Și ieșind din trup „hrana aduce o oarecare Întărire corpului prin care a trecut, cu atât mai mare va fi participarea acelei hrane (Sfânta Euharistie - n. n.) care rămâne Și se păstrează În veci neschimbată Și care ține viu Și pe cel Împreună cu care trăiește”<footnote Idem, Despre pruncii morți prematur, către Hierios, Preliminarii, În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
ANGELO DI BERARDINO REZUMAT. Diversitatea și unitatea creștinilor În primele trei veacuri. Diferențele de perspectivă În exprimarea credinței una au fost experimentate Încă din primii ani ai creștinismului, odată cu conștientizarea de către ucenici a misiunii lor de a da mărturie după porunca Mântuitorului. Ca Întotdeauna, unii din discipoli erau mai atașați de tradițiile
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
socotite compatibile cu credința. Comuniunea se păstra prin schimbul epistolar și vizite ale creștinilor În alte comunități, formularea simbolurilor de credință, adunări episcopale etc. dar și prin intervenții, În caz de divergențe grave, ale comunităților cu autoritate. Creștinii primelor trei veacuri aveau simțul unității și pluralității. Cuvinte cheie: diversitate, unitate, Biserică, creștinism, comuniune, primat, părinți, Paul, Hegesip, Abercius. Oare care va fi fost experiența primară a celor dintâi uncenici ai lui Isus imediat după arestarea și moartea sa? Au fugit, s-
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
și importanța doctrinei ei; o definea drept „biserica mare” (5,59). Expresia aceasta s-a bucurat de succes și este Întrebuințată până astăzi, cu un sens diferit, pentru a deosebi biserica ortodoxă de feluritele grupuri și grupulețe de eretici. Creștinismul veacului al II-lea nu este monolitic ca structură, ca Învățătură și ca liturgie. Deosebirile erau uneori foarte mari, ele reducându-se treptat, odată cu trecerea vremii: ex. sărbătoarea Paștilor, atât În ceea ce privește data celebrării, cât și conținutul său teologic. Felul În care
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
propovăduit și a Întemeiat Biserica, trimițându-i pe apostoli să-i răspândească pretutindeni Învățătura. Niște oameni răi, Întărâtați de diavoli, au semănat ereziile, Începând cu perioada postapostolică, stârnind dezbinări. Perioada apostolică era curată și nevinovată, după cum scria Egesip Încă din veacul al II-lea: „Biserica a rămas fecioară curată și nepervertită, Întrucât, și dacă au existat, aceia care căutau să strice rânduiala cea sfântă a vestirii Izbăvitorului totuși lucrau Întru Întunericul nopții, pitiți prin vizuini. Atunci Însă când sfântul colegiu al
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
că prindea la mulți (Origene, Hom. in Ezech. 1,12; Hom.36 Ps. 4,1); Eusebiu din Cezareea, Istoria bisericească. 4,7,1-2); ereticul strecoară În biserică Învățături străine și perfide, sfâșiind comunitatea (Origen, Hom. Lev. 4,8). În plus, veacul al II-lea este deosebit de rodnic În scrieri creștine; multe dintre acestea aparțin unor autori cunoscuți, numeroase altele sunt ale unor autori necunoscuți. Mare parte dintre aceste texte sunt numite apocrife creștine cu caracter biblic, Întrucât sunt Întrucâtva paralele textelor
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
el rudeniile sale și prietenii cei mai de aproape” (Fp Ap 10,24) este Însemnat și solemn. Hotărârile adunării (conciliului) de la Ierusalim (Fp Ap 15,12-35) Înlesnesc deschiderea universală, Însă nu Înlătură cu totul Împotrivirea, care va dăinui și În veacul al II-lea, după cum relatează Iustin: există creștini care respectă legea mozaică și vor să le-o impună tuturor; alții sunt În schimb toleranți, pentru că o respectă fără a pretinde să fie urmată de toți; În fine, alții nu dau
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
Dumnezeu) voiește ca toți oamenii să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină.” (1Tim 2,4). Acum să ne Întoarcem la cele două Întrebări cu privire la nașterea creștinismului. Ca și fundal pentru cele două Întrebări, unii afirmă că spre sfârșitul veacului al doilea se naște creștinismul - Îndeobște aceștia vorbesc despre creștinisme; Înainte de aceasta ne găsim Într-o situație foarte ambiguă și fără prea multe pârghii. Această afirmație este dovedită cu diferite tipuri de argumente. Întâi de toate se consideră mai tardivă
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
pe larg despre creștini, despre răspândirea lor În Bitinia și Pont, despre purtarea lor, despre numărul lor; nu-i confundă nicidecum cu iudeii, chiar dacă aceștia erau numeroși În Asia Mică (Ep. 10,96). La fel și alți autori păgâni din veacul al II-lea, cum ar fi Împăratul Hadrian, Suetonius, Epictet, Lucian de Samosata, Marcus Aurelius, Frontonius etc. (cf. P. Carrara, I pagani di fronte al cristianesimo. Testimonianze dei secoli I e II, Florența 1984) Îi deosebesc bine pe creștini de
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
că iudeii au colaborat la condamnarea și uciderea episcopului din Smirna (Martyr. Pol. 12,2; 13,1; 18,2). În Faptele martirilor, pentru a fi condamnați, cei care credeau În Cristos se mărgineau să spună „sunt creștin”. Autorii păgâni din veacul al II-lea, Începând cu Plinius În 111 aproximativ, nu-i confundă pe creștini cu iudeii. Păgânul Lucian de Samosata, deși vorbește cu dispreț despre ei, Îi cunoaște Îndeajuns pe creștini și felul lor de a trăi. El face referiri
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]