531 matches
-
ale Româneloru mari" (ibidem). La care adaugă imediat un cifru herderian de decriptare a istoriei, prin intermediul limbii noastre romane, "care e si paladiulu libertatii si nedependentiei nostre, si documentulu celu mai decontrovertibile, cumucà libertatea la Români e originaria si mai vechia decatu servbitutea" (ibidem). Doar printr-o astfel de istorie, centrată pe Marii Români și pe marile lor fapte de arme, "educatoriulu românu va desteptá [...] spiritulu celu eroicu alu stramosiloru, carii 'si apretiau tier'a, limb'a si libertatea mai multu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mânjească sîngele, amestecându-se cu asemenea ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ființe" (Xenopol, 1890, pp. 57-58). O altă axă a continuității românești, pe lângă cea spirituală și etnică, o reprezintă continuitatea caracterială. Pe durata întregului mileniu de năvăliri barbare, "Româniĭ aŭ păstrat în tot timpul acela, vechia lor tărie de suflet strĕmoșéscă, vechia tărie Română, Virtus Romana" (Melidon, 1876, p. 36). Această reziliență caracterială, tăria de suflet strămoșească, conține secretul pentru "enigma și miracolul" permanenței românești 14. Datorită ei, românii au reușit "a se conserva nestricațĭ până astăzĭ de către veciniĭ lor mult maĭ
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
biserică și cimitir comun, ceea ce denotă o coabitare ce vine din timpuri îndepărtate, dacă avem în vedere că organizarea religioasă este anterioară celei statale; -în urma primelor măsuri organizatorice cu privire la limite teritorial-administrative și ale unităților fiscale, Bozieștii, Tămășenii și Siliștea (vechii Umbrărești) au format o singură unitate, numită în documente și catagrafii Slobozia-Umbrărești; -mulți locuitori menționați în zapise sau mărturii hotarnice sunt arătați ca provenind din Boziești, dar și din Umbrărești, deși e vorba de aceleași persoane și familii. Astfel stând
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
statornicită din vechi”. Aceasta ca urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
curături” în pădurea Umbrăreștilor, confirmându-se specificul locului de construire a caselor pe la margine ori interior de pădure; -introducerea agrimensurii moderne, măsurarea suprafeței locului în pogoane, „pogănește”, și nu doar lungul și curmezișul cum au procedat în 1817 și anterior vechii hotarnici. Consemnăm și un caz din 1836, când diaconul Gheorghe Borș din Slobozia-Torcești reclamă la judecătorie pe Mihai, fiul lui Matei Rusu, pentru că a cumpărat nelegal un stânjen și jumătate de pământ „din hotarul Umbrărești, din bătrânu Azimioară” de la răposatul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]