590 matches
-
ca pe o glumă: un jurist nu este o persoană alături de care să poți trăi, e o păpușă mare pe care o arăți la ocazii speciale și care acum își pierduse roba neagră. Da’ de unde! exclamă Pierre. Ce-a pățit vechitura? Este șase fără un sfert. Un ceas deșteptător de două parale ca ăla întotdeauna o ia înainte. Avocatul interveni scurt, parcă în virtutea obișnuinței: — Parcă ieri spuneai că rămâne în urmă?! Din clipa aceea primarul începu să-l urască pe Chavel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
caute cu înfrigurare o explicație, un motiv ascuns și degradant. Deși avocatul rareori vorbea și nu avea prieteni, primarul se gândi: „Caută să câștige popularitate! Crede el că o să conducă pușcăria! Se vede dictator!“. — Dă-ne să vedem și noi vechitura! spuse Pierre, dar ceasul era bine ancorat cu lanțul de argint - pe care mai erau agățate medalii și monede - de vesta primarului. Nu putea fi smuls de acolo. Așa că primarul răspunse cu un zâmbet încrezător acestei solicitări. Dar ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
iar apoi, ceva mai târziu, în cursul zilei, să-l mai întoarcă o dată, de două ori, ca din întâmplare. Nici măcar acest lucru nu-i scăpă lui Pierre. Ce faci? întrebă el bănuitor. L-ai întors o dată. Ce, își dă duhul vechitura? — Nu mi-am dat seama, zise primarul, deși mintea lui nu fusese nicicând mai trează. Și mai greu era să prindă momentul pentru a potrivi limbile care, pe durata a mai bine de o jumătate de zi, merseseră în urma ceasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
puținii bani pe care îi câștigă: jumătate dintre ele au fost cumpărate din economiile sale, iar restul primite cadou de la părinți. Într-un colț al camerei e un fotoliu vechi, luat de Ben cu douăzeci de lire de la magazinul de vechituri din josul străzii; în fața fotoliului se găsește o masă franțuzească din lemn de cireș, luată și ea de la vechituri, un chilipir la 50 de lire. Niște cărți stau îngrămădite în teanc pe masă. Autobiografii, biografii, cărți de gătit - pentru că lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
de la părinți. Într-un colț al camerei e un fotoliu vechi, luat de Ben cu douăzeci de lire de la magazinul de vechituri din josul străzii; în fața fotoliului se găsește o masă franțuzească din lemn de cireș, luată și ea de la vechituri, un chilipir la 50 de lire. Niște cărți stau îngrămădite în teanc pe masă. Autobiografii, biografii, cărți de gătit - pentru că lui Ben îi place tare mult să gătească - ficțiune, non-ficțiune. În acest colț al camerei se află ultimele volume apărute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
mai contează dacă sunt pui de evrei sau nu, precum H. R. Patapievici și alții ca el, vor, nu să-l răstignească ca pe Isus Cristos, ci pur și simplu să-l arunce la lada de gunoi ca pe o vechitură care ne încurcă în marșul nostru „triumfal” spre Europa! În articolul „Inactualitatea lui Eminescu în anul Caragiale”, publicat în numerele 1-2 din 2002 ale revistei Flacăra și republicat în nr. 8, august 2006 al revistei Idei în dialog putem citi
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
capul în hârtii. Pornise la treabă plin de speranță, bucuros că în sfârșit putea să câștige niște bani pentru ai lui. Nu-și făcuse nici un moment iluzii că va primi o mașină nouă, dar nici chiar așa. Îi dăduseră o vechitură de camion din care numai nu curgeau tablele. Arăta jalnic, nici măcar portiera de la șofer nu se închidea ca lumea. Două belciuge sudate țineau un lacăt minuscul. Odată acesta scos, ușa atârna liber în balamale. Pentru a o menține închisă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
decât un băț mai gros, lustruit și albit de vreme. Nu ar fi putut să tenteze pe nimeni. Și atunci, unde era? Intraseră și în celelalte două încăperi ale casei, coborâseră în beci iar apoi răscoliseră și podul plin de vechituri. Zadarnic, toiagul nu era nicăieri. Poate că îl avea cu el când și-a luat zilele, spuse Ileana după un timp. Calistrat nu s-a sinucis, îi răspunse Toma, știi la fel de bine ca și mine că nu putea să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
totul e atât de civilizat, pentru că există automobile. Asta era și problema ei cea mai mare cu evreii, și anume că aveau voie să vină într-o casă atât de respectabilă ca a lor. Da, Iosif și Fratele, negustorul de vechituri, veneau într-adevăr la ei, oricât de mare rușine ar fi fost. Totuși ea s-a dus la înmormântarea lui, ba chiar a plâns, și tot ea a gătit cina. Nu era cușer, că la aia nu se pricepea, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
m-a prezentat acum dintr-odată tuturor, ca Societate. Pe numele lor: Engelhard, Bódog Artúr, Igor Gherasimov, doctorul Egon și Iosif și Fratele său. Precum și tânărul pictor Baár Andor, care era prezent cu totul altfel. Serata era la negustorul de vechituri. Numai Amália îi spunea așa, pentru că avea o dugheană sub arcadele din Piața Moartă, unde uneori vindea și cumpăra antichități. Iar pe Fratele său nici toată apa din lac n-ar fi putut să-l spele de lângă Iosif. Iar pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
că n-ai nici treizeci de ani și că ai dreptate, ci doar că eu mor de foame în muzeul meu. Fiindcă de fapt ai dreptate și asta mă îngrozește“. — Baár a avut încă un conflict celebru cu negustorul de vechituri - a continuat Engelhard - când a făcut rost de un caiet cu portative. L-a umplut pe jumătate în pripă, de pe o zi pe alta, apoi i l-a dat lui Iosif și Fratele său ca să cânte piesa la armoniu. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
un cer strălucitor, mama și cu mine trebăluim pe terasă, aproape spate în spate, fiecare cu ale lui. Ea se ocupă de gătit, eu meșteresc la vechiul nostru primus încercând să-l repun în funcțiune. Primusul a fost depozitat la vechituri încă din prima zi după ce ne-am mutat în această casă, unde avem gaze; deci primusul nu mai folosește la nimic. Dar chiar nu mai folosește? Unii spun că primusul este mă rog, a fost sobița săracului. Dar eu unul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
primusului. Dacă avusesem răbdarea să-i redau rezervorului strălucirea de alamă, multe alte obiecte se pretau la aceeași operație, începând, spre exemplu, cu pintenii de la cizmele de călărie ale străbunicului meu, care se cereau și ei găsiți în depozitul de vechituri. Lustruiți, și-ar fi recăpătat strălucirea din vremurile lor de glorie. Apoi nasturii de alamă de la uniforma lui de cavalerist, care cu siguranță se mai țineau într-o singură ață, paftaua de la centiron și poate și alte obiecte. Dacă stau
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
doar de străbunicul meu, ci și de alte personaje simandicoase, alături de care pozase la marginea terenului de călărie sau poate a hipodromului. Fiindcă n-aveam de unde să cunosc toate detaliile locurilor ce apăreau în pozele găsite în depozitul nostru de vechituri. Erau fel de fel de personaje acolo, plus multe altele care lipseau din poze și lipseau deopotrivă din amintirile mele, dar nu lipseau din lumea care se bucurase de însuflețire până mai ieri-alaltăieri. Un lucru era însă cert: se apropia
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
avem șanse să ajungem în finală, pentru asta ar trebui să obțin la trageri cel puțin o sută șapteșpe puncte, din o sută douăzeci, în situația în care numai doi ar putea să tragă mai bine decât mine, ceea ce, cu vechiturile alea de puști cehești, oricum e imposibil, mai ales că trebuie să facem economie de cartușe, și fiecare poate executa maxim trei trageri de probă, dar, totuși, o șansă teoretică există, și atunci eu i-am spus că asta înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
pe dos și n-am mai putut să zic nimic, dar Zsolt i-a zis că ce, nu se vede, strângem aur, și că știm noi bine că de-aia păzise taică-su cu atâta sfințenie zona, și nu pentru vechiturile alea, dar caporalul și-a scuturat capul, spunându-ne că pe dracu’, acolo nu-i nici urmă de aur, nici o urmă, la care Zsolt i-a băgat palmele pline vârf cu aur, sub nas, întrebându-l că atunci ce ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
de măsuță - mda, din cauza notei de plată supraîncărcate Asurzit de cofeină, mă simțeam exact ca un robot, ca o rețea electrică zornăind din cauza călătoriei cu avionul, din cauza fuselor orare traversate în goană și a mahmurelii. Din întâmplare, telefonul era o vechitură: un exemplar cu disc. Degetele îmi erau deja atât de roase și îndurerate, încât fiecare vârâre în găoacele discului mă ardea cu tăria plumbului topit... Așa că la jumătatea drumului m-am oprit, formând numărul, cu degetul mic de la stânga. — Numărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
filosofie, poezie și artă, nu mai era nimic! Am răsfoit copertele LP-urilor căutând muzică punk sau ceva de inimă albastră. Și, peste ce dau? Peste un teanc de peisaje daneze, stilizări de animale și zâne și o mulțime de vechituri metalice cu sprâncene de morsă și nări inteligent umflate. Doamne, dar ce fel de casă mai e și asta? Un timp am mai râmat și prin apartamentul de sus și am dat peste un album în care se afla o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ghete care, deși nu păreau a fi noi, erau bune, chiar arătoase. Se mândrea cu ele și nu se mai da pe derdeluș, ca să nu le strice. Se lăuda că tatăl lui le-a cumpărat din târg, din piața de vechituri, cu 28 de lei. Din ziua aceea i-am tot rugat pe părinții mei sămi cumpere și mie ghete de 28 de lei, iar după câtva timp am devenit posesorul primelor ghete din viața mea, cumpărate de la un telal din
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
femei la un pas de orgasm, mașinile lor accelerând într-o serie de traiectorii ademenitoare spre farurile puternice ale fluxului de trafic din sens opus. Bărbați tineri, singuri la volanul primelor lor mașini, aproape niște epave luate de la curtea de vechituri, masturbându-se pe când înaintează pe cauciucuri roase spre destinații incerte. După o coliziune abia ratată la o intersecție, sperma tremură pe cadranul crăpat al vitezometrului. Mai târziu, rămășițele uscate ale aceleiași sperme sunt șterse de părul vopsit al primei femei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
domnul Președinte, au fost cîteva rateuri pînă am reușit s-o pornesc. — Așa deci, zice Sena căzînd pe gînduri, dînd ocol caroseriei, oprindu-se în dreptul portbagajului pe care îl deschide cu podul palmei făcînd să-i scîrțîie balamalele. Ce mai vechitură, se gîndește, descoperind lada de scule pitită sub un preș mizerabil. O apucă de mîner scoțînd-o la iveală, o zdrăngăne lovindu și-o de coapsă, balansîndu-se incomodat, pășind greu, în timp ce domnul Președinte îl urmărește în oglinda retrovizoare cum se apropie
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Îl primise cu autograf, copleșit de mirare. Cum puteau oamenii să nu vadă că, În ciuda intențiilor bune și a documentării, a problemelor teologice și sociale interesante pe care le aborda, din punct de vedere literar, Robert Elsmere scârțâia ca o vechitură? Perspectiva din care era relatată povestea se modifica brusc, după cum o impuneau expedientele narative, fără vreo preocupare pentru continuitatea sau intensitatea efectului; personajele dezbăteau subiectele În discursuri lungi și statice, care nu aveau mai nimic de-a face cu rostirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fie de față la premiera londoneză, Îl invită pe Jonathan Sturges să vină la Torquay și să stea la Osborne timp de o săptămână, la sfârșitul lui octombrie. Summersoft odată pusă la rece, se Întoarse la Frumoasa casă, acum reintitulat Vechiturile, dar cu oarecare neliniște. Nu că i-ar fi lipsit Încrederea În valoarea potențială a subiectului sau În eleganța formei. Problema era că povestea se tot lungea, fără să se apropie vreun pic de o concluzie. Inițial, Îi propusese cartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
scurt timp să aibă ritmul și amplitudinea unui roman. O lăsă și pe aceasta deoparte și, În disperare de cauză, produse rapid o povestire de calibru ușor, denumită Ochelarii, ca să nu-l supere pe Scudder, după care se Întoarse la Vechiturile, pe care editorul se arătase oarecum dispus să o ia În considerare pentru publicarea În foileton. Vara indiană se prelungi și În octombrie. O ceață delicată, perlată, Învăluia dealurile dimineața devreme, evaporându-se până la prânz și lăsând cerul curat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spuse el, iar Warren se angajă să se intereseze În numele lui. La finalul mesei, Margaret Îi lăsă să termine vinul și urcă la etaj, să vadă dacă cel mic dormea bine. Warren Îl Întrebă ce scrie și Îi povesti despre Vechiturile, pe care Atlantic acceptase, din fericire, să o publice În foileton și pe care nădăjduia să o termine până la finele anului. Și piese de teatru ai să mai scrii? Sper din tot sufletul că experiența nenorocită din ianuarie nu te-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]