2,609 matches
-
serie de benzi de mușchi întrețesute într-un ansamblu muscular numit detrusor (fig. 118). Inervația corpului vezicii este diferită față de cea a colului. Corpul prezintă o multitudine de receptori β-adrenergici, ce pot fi stimulați de către componentul simpatic al sistemului nervos vegetativ. Nervul hipogastric, ce inervează corpul vezical, conține fibre simpatice ce inervează corpul vezicii și a căror stimulare inhibă contracția detrusorului vezical. Pe de altă parte, stimularea parasimpatică, ce este realizată prin intermediul nervilor pelvini, produc contracția mușchiului detrusor. Stimularea simpatică are
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stimularea parasimpatică are loc în timpul micțiunii. Colul vezical prezintă două sfinctere. Sfincterul intern este alcătuit din fibre musculare netede, la fel ca și detrusorul și se extinde către colul vezical. Ca și detrusorul, sfincterul intern este controlat de către sistemul nervos vegetativ și este de obicei închis. Cei mai mulți receptori de la nivelul acestor fibre musculare sunt α-adrenergici, iar stimularea lor, la fel ca și a detrusorilor, prin intermediul fibrelor nervului hipogastric, contribuie la continența urinară. Sfincterul extern este diferit din punct de vedere histologic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și pe desăvârșirea tehnicii și a deprinderilor specifice ramurii de sport. Dezvoltarea forței la elevi de vârstă pubertară Dezvoltarea forței interesează și solicită aproape exclusiv sfera somatică a organismului, care la elevii de vârstă pubertară este bine reprezentată decât cea vegetativă. Respectând cu strictețe principiul creșterii gradate a efortului, în această etapă se poate aborda dezvoltarea forței sub multiplele sale aspecte, nu numai în cadrul antrenamentului sportiv ci și în lecția de educație fizică. Față de perioada antepubertară, la elevii de vârsta pubertară
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3017]
-
poeticii generale se găsește în A Vision of the Last Judgment: "The Nature of Visionary Fancy or Imagination is very little Known & the Eternal nature & permanence of its ever Existent Images is considerd aș less permanent than the things of Vegetative & Generative Nature yet the Oak dies aș well aș the Lettuce but Its Eternal Image & Individuality never dies. but renews by its seed" (E: 555). Argumentația lui Blake își trage sevele din tradiția platoniciana și se referă, precum Eminescu mai
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
chiar dacă o face într-o formă mai poetica: "Es liegt nur an der Schwäche unserer Organe und der Selbstberührung, dass wir uns nicht în einer Feenwelt erblicken" (1977-1999, ÎI, p. 564). Conformismul senzorial-perceptiv la care se autocondamnă omul din pricina stării "vegetative" a propriilor simțuri îl împiedică pe acesta să perceapă realitatea în sine, oferindu-i în schimb o versiune îngustă, monocroma a viziunilor eterne, după cum notează Blake în Jerusalem: "The Visions of Eternity, by reason of narrowed perceptions, / Are become weak
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în calcul tocmai propria subiectivitate perceptiva, astfel încât obiectul descris nu poate fi decât o versiune personalizată a originalului? Blake caută să se salveze, în extremis, de la acest paradox făcând apel la stratificarea percepției vizuale: ar exista, astfel, un ochi obișnuit, "vegetativ", care este supus erorii (caz în care teza lui Goodman este valida), dar și un ochi superior, privilegiat, care se manifestă în timpul experienței vizionare și care, având o origine divină, este infailibil în teorie. Blake expune acest scenariu în Auguries
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în grila de interpretare impusă de Blake). Dacă opera este înțeleasă a fi acheiropoieton, consecință directă a acestei premise este că modurile sale de reprezentare nu sunt altceva decât modeste vehicule de reprezentare, așa cum apar ele simțului vizual comun ("ochiului vegetativ", în expresia lui Blake). Adevărată opera de artă, situată în Eternitate, escamotează toate reprezentările convenționale și eludează toate formele posibile, dobândind, de aceea, calități paravizuale și paraverbale 127. Constituenții săi ontologici devin părți integrante din viziunea divină, care, în ierarhia
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
în poemele și în anluminurile blakeene funcționează pe baza unei substituții ontologice, fiind vorba, astfel, de prozopopee de esență metafizica. Emoțiile sunt personificate, calitățile sunt reificate, toate cu scopul de a dezvălui formă reală a universului, necorupta de simțurile degenerate, "vegetative". Acest aspect capătă o importanță încă mai mare atunci cand realizăm că el merită să fie reținut că una dintre funcțiile de bază ale artei vizionare în general 130. 7. Telos estetic: generarea unui sentiment de exuberanta. În jurnalul sau, Crabb
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Fizică lui Aristotel, devenind, în acest caz, un inedit exemplu de hilomorfism 156. Dacă, la origine, trupul desemnează materia, iar spiritul formă, discursul poetic blakean respinge această dihotomie 157, substituind-o cu perechi de contrarii precum rațiune/intelect, memorie/imaginație, vegetativ/spiritual. Profilul vizionar blakean evidențiază o serie de antinomii conceptuale destul de clare, transferate ulterior la nivelul textelor propriu-zise. Concret, în The Marriage of Heaven and Hell (1790-1793)158, text descris, simultan, ca "dialectica prescurtata" (Spector, 2001b, p. 60) și că
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și genetică precară a plantelor, sesizând următoarele probleme: slaba dezvoltare a plantelor cu aspect debil; atac puternic de fuzarioza porumbului și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte lung, atârnând până în apropierea suprafeței solului; sistem foliar foarte sărac
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
un umor inerent. POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL p. 56, r. 15 16 : „Și peatra prinde mușchi dacă șede mult într-un loc”atașamentul omului față de locul unde se statornicește prin muncă; nevoia de a schimba locația, pentru a nu deveni „vegetativi” peste măsură; r. 25 : „de abia acum se prinsese și el cu mânele de vatră” ideea de „căpătuire”, de așezare la propria casă, de a avea propria gospodărie, de a fi în sfârșit pe propriile picioare; r. 29 : „doar-doar a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
se întâmplă într-o viață, deoarece ar putea afecta integritatea fizică și psihică a persoanei; p. 186, r. 21 : „Tot pățitu-i priceput!” orice întâmplare nefericită poate folosi drept învățătură pentru viitor; r. 29 : „Nu ședea, că-ți șede norocul!” starea vegetativă a omului atrage după sine și lipsa fortuității; p. 187, r. 32 : „unde erau trei, eu eram al patrule” colectivitatea apare de multe ori ca atracție ce nu poate fi neglijată; r. 35 : „ce era să faci când te roagă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca pe o torță. el mistuie plânsul de / catifea albastră. armăsarul își rostogolește nechezatul în / numere impare”. Acesta e locul purității: „îi simt tinerețea din jocul lebedelor...”, „jocul veverițelor / și chiotul copiilor...”, la care, firește-ar trebui s-adăugăm spectralul vegetativ, fremătător. O altă secvență care impresionează este garda regală. Ritualicul devine vis erotic, ipostază a lăcomiei carnale, simbioză fantasmagonică: „ia, în copitele cailor, istoria. / tunicile răvășind a sânge proaspăt tulburarea...” în răcoarea ceții, imaginarul poetic devine revărsare fulgurantă: „scârțâie în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
plasmocite care sintetizează și descarcă în circulație câte un singur tip de anticorp. Limfocitele participă și la digestia lipidelor la nivelul peretelui intestinal. Reglarea numărului de leucocite se reallizează printr-un mecanism neuroumoral, un rol important revenind centrilor hipotalamici, căilor vegetative eferente medulare și hormonilor locali. Trombocitele Trombocitele (plachetele sangvine) provin din megacariocite, care la rândul lor iau naștere tot din celulele stem. Sunt fragmente granulate de megacariocite (discuri citoplasmatice de megacariocite), lipsite de nucleu. Sinteza trombocitelor se face sub acțiunea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
frecvenței contracțiilor se face mai ales prin mărirea duratei diastolei, cea a sistolei modificându-se foarte puțin (fig. 11). Ritmul inimii variază în funcție de gradul de antrenament (la sportivii de performanță frecvența contracțiilor cardiace este mai mică), de componenta sistemului nervos vegetativ predominantă funcțional și de tipul constituțional. Intensificarea metabolismului este urmată de mărirea frecvenței cordului. Asfel, această constantă fiziologică prezintă valori crescute în cursul digestiei, în emoții, la temperaturi ridicate ale mediului ambiant. Frecvența contracțiilor cardiace se modifică în mod fiziologic
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
poate depăși 18000 kg/m. 3.4. Reglarea activității cardiace Reglarea activității cardiace se face prin mecanisme nervoase și umorale, fiind conectată strâns cu cea a motricității vaselor sangvine. Mecanismul neuroreflex acționează prin componenetele simpatică și parasimpatică ale sistemului nervos vegetativ. Parasimpaticul exercită o acțiune inhibitorie prin nervii vagi stâng și drept ce conțin fibre nervoase ce pleacă de la nucleul dorsal al vagului, situat în bulb. Vagul are o acțiune cronotrop negativă, inotrop negativă, dromotrop negativă, batmotrop negativă și tonotrop negativă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
a sângelui circulant) ce adaptează activitatea cordului la vasomotricitate și la necesitățile în oxigen. Cele mai importante conexiuni sunt stabilite însă cu centrii din hipotalamus, sistemul limbic și cortex, stabilindu-se reflexe complexe de adaptare a activității cardiovasculare la reacțiile vegetative ale organismului și la diferitele activități ale acestuia. Funcția inotropă a cordului este stimulată de insulină, glucagon, catecolamine, tiroxină, cortizol, serotonină, și este diminuată de acetilcolină, hipoxie, hipercapnie și acidoză. 3.5. Fiziologia sistemului vascular Sistemul vascular este format din
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
este controlată nervos și umoral. Arteriolele pot adapta circulația sangvină la necesitățile tisulare prin vasoconstricție sau vasodilatație. La nivel venos este manifest doar procesul de venoconstricție. Capilarele, vase lipsite de fibre musculare netede, nu își modifică calibrul prin influențe nervoase vegetative. Sângele circulă prin vasele sangvine datorită diferenței de presiune de la extremitățile vasului (se deplasează de la capătul cu presiune mai crescută spre capătul cu presiune mai coborâtă). Vasele de sânge opun o anumită rezistență curgerii sângelui, ce depinde de diametru și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
intens în condiții de inaniție. Reglarea nivelului glicemiei se face datorită unor centrii nervoși medulari, hipotalamici și corticali conectați anatomofuncțional care sesizează variațiile glicemiei atât prin aferențele de la chemoreceptori cât și direct prin intermediul sângelui care perfuzează neuronii. Hipotalamusul, centrul vieții vegetative, reglează activitatea ficatului, organ ce posedă și mecanisme autoreglatoare (tinde să mențină constantă concentrația glucozei din sângele care îl perfuzează). Intervine și o reglare endocrină, insulina fiind principalul hormon hipoglicemiant, iar glucagonul, cortizolul, somatotrop hormonul și hormonii tiroidieni având efect
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
care presiunea din antrul piloric depășește rezistența sfincterului piloric. Reglarea motricității stomacului se face prin mecanisme nervoase și mecanisme umorale. Mecanismele nervoase se împart în mecanisme nervoase extrinseci și mecanisme nervoase intrinseci. Mecanismele nervoase extrinseci sunt asigurate de sistemul nervos vegetativ prin componentele simpatică și parasimpatică. Excitantul fiziologic al receptorilor din mucoasa gastrică este reprezentat de alimente, de distensia mecanică a stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de alimente, de distensia mecanică a stomacului și de aciditatea stomacală. Căile aferente ajung la centrii gastrosecretori din bulb și din coarnele intermedio-laterale ale substanței cenușii din măduvă. Căile eferente sunt cuprinse în nervii vagi și nervii splanhnici în funcție de componenta vegetativă. Parasimpaticul crește tonusul, frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și relaxează pilorul. Ortosimpaticul scade tonusul, scade frecvența și amplitudinea contracțiilor stomacului și concomitent sfincterul piloric se contractă. Mecanismul nervos intrinsec este realizat în principal prin plexurile nervoase colinergice Meissner și Auerbach
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
locul de comandă voluntară a mișcării. Impulsurile motorii corticale care nu sunt destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația, ventilația, digestia) la cerințele somatice motorii. Pentru sistemul nervos motor somatic, căile de comandă centrale sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
destinate motilității voluntare au rol inhibitor asupra centrilor motori medulari. Se disting o componentă nervoasă de comandă a mișcării și una de control și reglare. b) Sistemul nervos vegetativ, prin cele două componente ale sale, simpaticul și parasimpaticul, adaptează funcțiile vegetative (circulația, ventilația, digestia) la cerințele somatice motorii. Pentru sistemul nervos motor somatic, căile de comandă centrale sunt reprezentate de sistemul piramidal sau cortico-spinal, ce realizează mișcări voluntare și precise și sistemul extrapiramidal (cu originea la nivelul scoarței și nucleilor extrapiramidali
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fibre musculare), și forța dezvoltată va fi mai mare. Joncțiunea neuromusculară sau placa motorie este o formațiune anatomică specializată la nivelul căreia se realizează contactul dintre o fibră nervoasă motorie somatică și o fibră musculară striată sau o fibră nervoasă vegetativă și o fibră musculară netedă. Elementele constitutive ale joncțiunii neuromusculare sunt prelungirea axonală nemielinizată cu butonul terminal (în apropierea sinapsei axonul se ramifică), fanta sinaptică cu lărgimea de 200-500 A° și porțiunea membranei fibrei musculare, cutată, pe care se aplică
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
fiind mai lungă și pragul de stimulare mai ridicat. Musculatura netedă prezintă atât contracții ritmice (fazice) cât și contracții tonice. Tipul de contracție depinde de caracterul unitar sau multiunitar al fibrelor musculare, de inervația independentă sau comună de către filetele nervoase vegetative precum și de răspunsul la factorii hormonali sau tisulari. Mușchii multiunitari din pereții vaselor mari dezvoltă ca răspuns la impulsurile nervoase o contracție de tip tonic, necesară menținerii unui tonus crescut pentru o perioadă lungă de timp. Mușchiul neted intestinal prezintă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]