1,242 matches
-
articol apărut în "Adevărul literar și artistic", 24 iulie 2001. 4 Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, p. 274. 5 Otto Rudolf, Lo sânto. Sobre lo racional e irracional en la idea de Dios, Alianza, Madrid, 1998, traducere de Fernando Vela. 6 María Zambrano, El hombre y lo divino, FCE, Mexic, 1993. 7 În scenă de la Poștă, din românul Tunelul, în care funcționara face recurs la Regulamentul instituției ca să-i justifice lui Castel de ce nu putea să-i returneze scrisoarea, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu tender mare și cu scris mărunt? Tsop-Ir-Land: Hai nu fii și tu nașpa, nu e de vină că-i bașoaldă, contează textul... Vool-Food: Ce sex visezi bătrâne, mă vezi pe mine c-un ornitorincbb... Dar Caravelelecc, ce vis cu vele, omniprezente unde mișculează lume cu "braguette en manque", adică roiesc masculii solitari (gări fluviale, rutiere, pentru aeroplan și calea cea de fer). Când le zărea unduitoarea pupă, deși nu-i plăcea apa, s-ar fi transformat în pește ("macquereau" sau
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât o sete!// Cine jupoaie noaptea de piei?". O asemenea tensiune poetică este, totuși, destul de rară; în general, poetul își estompează fervoarea dicțiunii, în numele unei detașări demne, oarecum orgolioase. În ciuda ecourilor favorabile stârnite de asemenea versuri (să nu uităm
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
piani d'ombra aerei / nuvoli d'erbe e biade: (...). Terra: Notte, serene ombre, / culla d'aria, / mi giunge îl vento se în te mi spazio, / con esso îl mare odore della terra / dove cântă alla riva la mia gente / a vele, a nasse, / a bambini anzi l'alba dești. I morți: Gazzelle alle fonti bevevano, / vento a frugare ginepri / e râmi ad alzare le stelle? Mai ți vinse notte così chiara: Era Iddio allora timore di chiusa stanza / dove un morto
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
operațională avansate. Pariul pe care îl fac băncile, atunci când inve ste sc într-o piață străină, e ste acela că pierderile pe care le pot suporta în vremuri de criză vor fi minimizate, deoarece atât activele, cât și p asi vele lor sunt, în mare parte, denominate în moneda națională și, astfel, nu c omp ortă risc T & C. Cu cât o bancă este mai bine integrată într o piață în care face afa ceri, cu atât mai mare se presupune
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mai mult de 780 milioane dolari din dato rii le Lehman. Ca rezultat, Primary Reserve a devenit primul fond mutual de pe piața monetară care a spart gheața, adică a raportat o valoare mai mic ă de un dolar din acti vele nete pentru fiecare dolar investit. Acest eveniment, la rândul său, a declanșat un volum mare de răscumpărări ale fon dur ilor de pe piață monetară, fără precedent în S.U.A., asemenea unor adevărate retrageri ma siv e și rapide a depunerilor bancare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
tangenta dusă la inimile noastre / nu e perpendiculară pe sânge, / ci pe sufletul tău” (Dragoste). Pentru poetul Tudor Calotescu, fiecare clipă devine „înmugurire”proiecție benefică revigorantă (înmuguresc), timpul - „Păsură a iubirii”, cuvintele - „rapsodii de suflet / furtuni de inimă / corăbii cu vele...” (Cuvinte), „strălucesc” sau „se topesc în vers” (Vorbesc), iar traiectul „viață-moarte” ia forma „gândului neșoptit...” (Gri) Temperament ușor coleric, poetul gorjean taie în picaj, vertiginos, tranșant, respingând, categoric „deznădejdea”, fără emoții sau lamentații: „când viața mă doare.../ aleg / credința ca
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de pescari și de luntrași, îi cuprinse bucuria. Soarele, un soare puternic de mai, lumina pieziș luntrile și apa fluviului liniștit, care părea nemișcat, fără curenți, fără vîltori, încremenit în căldura și lumina amurgului. În mijlocul apei, o corăbioară cu două vele albe, mari, întinse de o parte și de alta a bordurilor, ca să prindă cele mai slabe adieri de vînt, părea o pasăre uriașă, gata să-și ia zborul. (p. 220) În curînd, trăsura ajunse în plin cîmp. Să fi fost
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doi" prieteni ai lui Ovidiu care îl înfruntă cu orice risc pe Augustus, pentru a-și ajuta prietenul (și ruda) din Sulmona, în momentul nenorocirii: "Eu, care într-un timp aveam mulți prieteni, dar un vânt puternic a suflat în velele mele și imediat ce s-au umflat apele sub impetuozitatea furtunii, am fost abandonat în mijlocul mării pe barca mea sfărâmată. Și în timp ce unii nu vor nici măcar să arate că m-au cunoscut, doar doi sau trei m-ați ajutat în timpul distrugerii
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ne te vicerit illa, caves, Et bene uti pugnes, bene pugnans efficit hostis. Sic eadem prodest causa nocetque mihi. Scilicet indignum, iuvenis rarissime, ducis Te fieri comitem stantis in orbe deae. Firmus es, et quoniam non sunt ea, qualia velles, Vela regis quassae qualiacumque ratis. Quaeque ita concussa est, ut iam casura putetur, Restat adhuc humeris fulta ruina tuis383. Aș spune că în versurile de mai sus poetul afirmă lucruri cu adevărat uimitoare, pe care nimeni nu și le-ar fi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
topite Fluturi ard, sclipesc în soare, orbind ochii ce îi vede, Ca idei scăldate-n aur și-n colori de curcubău; Pe grădinile-nflorite, peste mândrele dumbrave Norii mișcă sus în ceruri înfoiatele lor nave - Rostre de jeratec ș-aur, vele lungi de curcubău. A-mpăratului de soare bolți albastre și cu stele Se ridică-n caturi nalte tot castele pe castele, Cu ferești de aur d-Ofir, cu oglinzi de diamant, Cu scosuri de albe marmuri, cu covoare de purpură; Printre
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
plătim impozit pe fiecare sărut. Femeile își câștigă florile mai întâi cu nurii, apoi cu cratița. Iubirea - marea funie care ne-ar putea scoate din abis. Ce-ar fi putut, oare să-i spună Don Juan Julietei? Un petic de velă tot i-a rămas iubirii noastre. Iubirea marilor creatori nu înseamnă tandrețe, ci zidire. Ana lui Manole nu este decât un cap de listă Bărbații admiră femeile inteligente și le preferă pe cele frumoase. Prea mulți au făcut scuipătoare din
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
dispar cum îmi propusesem inițial, ci să mă întorc și să păstrez legătura cu ea măcar până ajunge și Piti la Paris ca să o vadă și să nu mai creadă că m-am lăudat. într-o seară când ne desfăceam velele, după o zi cruntă, cu un vânt năprasnic, văd pe terasa de la Pinguin o siluetă care mi-a atras atenția. Eram de aproape cinci, șase zile în România, după fuga mea din Grecia. Mă uit mai bine și îi fac
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
așa arăta și Vero a mea. La fel de bună, parcă însă cu sânii mai mari, dar oricum, aproape ca asta, era puțin mai țanțoșă Vero, dar nici pe asta nu aș împinge-o cu piciorul afară din pat", mă lamentam înfășurîndu-mi vela. Nu-mi place să fac treaba asta, de aceea o fac mecanic, timp în care mintea îmi zboară aiurea. Așa am senzația că timpul trece mai repede. O făceam și când spălam vase, de nevoie, sau la volan. Când întîlnește
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
necesară.“ Din nefericire, până acum efectul Casimir pare să fie simetric; ambele talere reacționează la fel, părând a fi atrase unul spre celălalt. Acțiunea unuia întâmpină o reacție egală și opusă din partea celuilalt. Dar dacă ar exista un gen de velă cuantică, o oglindă cu sens unic, care să reflecte eventualele particule cu una dintre fețe, dar să le lase să treacă nestingherite prin cealaltă față, energia vidului ar împinge întreg obiectul spre fața nereflectorizantă a velei. Millis recunoaște că nimeni
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
exista un gen de velă cuantică, o oglindă cu sens unic, care să reflecte eventualele particule cu una dintre fețe, dar să le lase să treacă nestingherite prin cealaltă față, energia vidului ar împinge întreg obiectul spre fața nereflectorizantă a velei. Millis recunoaște că nimeni nu știe cum să facă așa ceva. „Nu există teorii privitoare la posibilitățile practice de construire a unui astfel de dispozitiv“, spune el cu tristețe. Legile fizicii, însă, spun că nu poți obține ceva din nimic; asta
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
așa ceva. „Nu există teorii privitoare la posibilitățile practice de construire a unui astfel de dispozitiv“, spune el cu tristețe. Legile fizicii, însă, spun că nu poți obține ceva din nimic; asta este problema. Așa cum pânzele unei fregate încetinesc viteza vântului, vela cuantică ar trebui să scadă energia vidului. Dar cum poți modifica nimicul? Harold Puthoff, director la Institute for Advanced Studies, din Austin, Texas, crede că o velă cuantică ar schimba, pur și simplu, proprietățile vidului. (Puthoff este renumit pentru articolul
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ceva din nimic; asta este problema. Așa cum pânzele unei fregate încetinesc viteza vântului, vela cuantică ar trebui să scadă energia vidului. Dar cum poți modifica nimicul? Harold Puthoff, director la Institute for Advanced Studies, din Austin, Texas, crede că o velă cuantică ar schimba, pur și simplu, proprietățile vidului. (Puthoff este renumit pentru articolul publicat în 1974 în revista Nature, prin care încerca să demonstreze că Uri Geller și alți fizicieni puteau vizualiza obiecte aflate la mare distanță - fără a-și
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
demonstreze că Uri Geller și alți fizicieni puteau vizualiza obiecte aflate la mare distanță - fără a-și folosi ochii. Dar concluzia lui nu a fost luată în considerare de științele convenționale.) „Vidul se alterează puțin“, spune Puthoff. Dacă este așa, velele cuantice nu reprezintă decât începutul; va fi posibil să construim motoare care să funcționeze numai pe baza energiei din punctul de zero absolut. Singurul lor dezavantaj este că ar destrăma țesătura universului. Încetul cu încetul. „Nu vom reuși niciodată să
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
omul se putea încredeîn făgăduelile făcute de El<footnote Enciclopedia Iudaismului, p. 158. footnote>. Se înțelege așadar că obiectul credințeieste în primul rând Dumnezeu chiar și în cazul în care lipsesc prepozițiile amintite. Ex. Be col zot hat eu od velo heeminu benifleotaiv.(„Cu toate acestea, ei au păcătuit încă și nu au crezut în minunileLui”) (Psalm 78, 32)<footnote „Faith, faithfulness”, în The Interpreter’s Dictionary of the Bible, An Illustrated Enciclopedia indentifying and explaining all proper names and significant
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
probabil fragmentar, ales și continuînd cu interpretarea a ceea ce înseamnă toponim împrumutat sau creat în romînește; și ne gîn dim la celebra formulă a lui Emil Petrovici - romînii creatori de topo nime slave, maghiare, turcice etc. - în sensul că apelati vele sau antroponimele romînești folosite puteau fi împrumutate cîndva din limbile respective, dar nu ca toponime, ci ca apelative sau antroponime). Revenind la eptetul de nebună atribuit pădurii nesfîrșite din Cîmpia Dunării, este interesant că teritoriile învecinate se numeau Vlașca (în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
atât din franceză, cât și din engleză. Originea cuvântului olandez nu este clară; pare a fi preluat dintr-o limbă germanică nordică (isl. dökk „bazin“, norv. dokk „gaură“). Iaht „navă mică folosită pentru călătorii de plăcere“ și „ambarcațiune sportivă cu vele folosită în concursurile numite regate“ este, la originea îndepărtată, ol. jacht „corabie rapidă“, creat de la jacht „urmărire, viteză“ (are aceeași rădăcină ca germ. jagen „a vâna“). În franceză, cuvântul yacht a pătruns, în secolul 16, din olandeză, dar în secolul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
reprezentată în română decât prin lat. lunter > rom. luntre, iar animalele acvatice numai prin numele generic pește < lat. piscis; toate celelalte cuvinte din terminologia marinărească au dispărut (ancora „ancoră“, navis „corabie“, portus „port“, ballaena „balenă“, ostreum „stridie“, puppis „pupă“, velum „velă“ s-au păstrat în toate limbile romanice, cu excepția românei). Au dispărut numele unor obiecte de lux, ale obiectelor de civilizație, în condițiile rusticizării vieții din Dacia (lat. purpura și lat. lampas; termenii actuali purpură și lampă sunt împrumuturi ulterioare). În
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sociativ-instrumental. Sensul este redat prin -val, -vel „cu, împreună”: hajóval „cu vaporul”, lóval „cu calul”; Nagy erövel támad „Atacă cu mare forță”. Etimologia este clară dacă avem în vedere că magh. vél înseamnă „a crede”, adică „a fi cu...”, iar vele „cu el, cu ea”; magh. valaki, valami = rom. oarecine, oarece, lat. varius „variat, divers, oricine, orice”. Sensul de bază este „olaltă”, „totul-totul”, „de-a valma”. Vezi rom. ol, val, horă. Prin pierderea miezului lichid se explică germ. mit, engl. with
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lângă aqenu, lacul sacru, pe o stelă de piatră sunt incizate legile ritului, pentru ca amintirea lui să nu se piardă: phar-haoui se urcă pe Ma-ne-djet, rotește marea timonă și îndreaptă corabia spre lumină. Dar ea nu are vâsle și nici vele. Cei șaizeci de vâslași de pe Me-se-ket o împing: ei sunt voința omului aflat în căutarea Absolutului. — Eu cred că va trebui să fie o structură puternică, interveni Euthymius. Bârne groase, care se deplasează în față la oscilații. Privește - spuse, continuând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]