15,959 matches
-
victimă și nu voia nicidecum să-nțeleagă că scena se mai petrecuse o dată" (Un fel de răspuns). La un moment dat, lepădîndu-și masca bacoviană (o ipostază, totuși, imaginativ-productivă), Nicolae Sava se mărturisește fără ocol, prin transparența unei rugi în care verbul nu mai contează în sine, devenind sens ultimativ-transcendent: "Doamne nu te întreb cu ce ți-am greșit de mi-ai dat numai mie povara aceasta care crește cu fiecare zi dar în afara trupului meu unde să plec nefericirile mele se
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
popor neguvernabil). Sau: "Dar nu se aude nimic. bat tunurile dintre/ pleoape" (Războiul continuu). Sau: "văd cum zidurile/ se strîng/ ca un pumn de flăcări într-un felinar/ amenințînd întunericul/ stau cocoșat și însămînțez cu sînge/ acest trup/ însămînțez cu verbe poezii care s-au/ pietrificat sub greutatea contradicțiilor" (Dicționarul cu vorbe deșarte). Sau: "jilave dealuri gata să se surpe în hăul/ mutilat de meteoriți. eram toți adunați/ la cină, comunicam ca înecații trecîndu-ne/ salata de alge unul altuia cu mișcări
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
a noii sale identități civile, femeia rămîne la discreția brutal-senzuală a pețitorilor orgiatici. Bunurile la care rîvniseră cîndva, ispita confortului ce-i mînase spre "aventura" conjugală lasă loc doar femeii, abia acum pe deplin solitară și confuză. Gogol nu are verbul ambiguizat de reziduuri romantice. Nici un sentiment, în afara plictisului, al vidului cînd nu este al avidității. Servitorul Stepan (Orban Atilla) se întreabă, redundant și desigur fără rost, dacă i-a murit patriotismul, iubirea pentru Rusia, ca și cum ar vrea să-și verifice
Aventura conjugală by Monica Gheț () [Corola-journal/Journalistic/17058_a_18383]
-
la alcătuirea unor dicționare bilingve. Apariția în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă semantic) pe post, care apare în construcție cu diferite verbe: "ieșirea "pe post", sub reflectoare ("Luceafărul" = L 14, 2000, 2); "ne anunțase pe post"; "intră pe post la începutul lui '95" ("Evenimentul zilei" =EZ 2303, 2000, 10); "ni se aruncă pe post cam 80 de filme artistice săptămînal" (EZ 2306
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
surogat de trecut, viitorul e refuzat de trecutul dilatat, devenit prezent morbid). O horbotă de cuvinte alese împodobește această stare de spirit paradoxal voluptuoasă în maceranta-i desfășurare. Căci Val Gheorghiu e un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului. Amprenta mateină e astfel mărturisită: "Pentru ce, descoperind acum implacabilul, m-ar bucura vestea că Ana va rămîne aceeași ființă tînără și gracilă, mișcîndu-se ca o zeitate trufașă, că aceste întîlniri ale noastre, bărbătesc mateine, o să continue încă multă vreme
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
spectacol de psihologii și de fapte pe care le străbate sancțiunea etică nedisimulată. În schimb Jurnalul lui Radu Petrescu e o operă de estet întemeiat pe emoții literare, plastice, muzicale, în speță pe cele plastice, cărora le dă replică în verb, oarecum desprins de umanitatea pe care o prizează sporadic, obiectiv, rezervîndu-și subiectivitatea pentru aura cromatică extraordinară cu care îi înzestrează evocarea. Rezultatul nu e atît o "comedie umană" cît una estetă, de forme și culori, de ritmuri și eufonii cu
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
salut, mi se păruse că-l aud rostind clasica, obsesiva injoncțiune, prin duduitul ce-l scotea motorul Ogarului cenușiu ambalat... Tot timpul, în drum spre capitala Californiei, mă gîndisem la bătrînul Cato din Utica și la senatul roman în care verbul făcea istorie.
Coasta Pacificului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17114_a_18439]
-
prădalnice consumată sub pînda neîntreruptă a morții, sub veghea grea a lui Dumnezeu: "ție ți-e ca un cancer dragostea ta pentru mine/ ție ți-e ca o ascuțită secure viața ta pentru mine/ ție ți-e ca un phalus verbul că mie mi-e ca o pisică iarba pe care o calci în picioare..." sau "eu nu mă duc în ceruri eu mă duc în tine să te căptușesc pe dinăuntru cu mine/ eu nu joc șah cu sexul lui
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
al scurgerii ineluctabile a timpului, în fond al destinului omenirii. Meditații mai mult sau mai puțin adînci, mai mult sau mai puțin sugestiv exprimate, în funcție de personalitatea fiecăruia, meditații care nu conțin, în general, analize lucide asupra sensului unor acțiuni politice. Verbul poetic poate susține, adesea chiar cu mare eficacitate, gesturile oamenilor de acțiune; dar, analiza logică și rece se îngemănează prea arareori cu spiritele deschise spre universuri imaginare. Eminescu este o excepție fericită în acest sens. El a fost preocupat pînă
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
suspensie, dominată de uzul prezentului ("citesc", "Sunt la Dinu Brătianu acasă. Am în mâini un vas cu apă"). Povestirea visului e un text în care devin normale descrierea din afară a acțiunilor persoanei I (dedublate) și exprimarea unor dubii în legătură cu verbele proceselor interioare, controlabile doar de vorbitor. Abundă formulele modalizatoare de incertitudine ("se pare că", "parcă"), expresiile vagului, aproximației ("sau așa ceva", "un fel de"). Transformările petrecute fără a fi conștientizate, percepția unor realități paralele se reflectă în mărci temporale de tipul
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
-acolo", "în vis"), poate și datorită afinității sale cu irealul (manifestată și în imperfectul jocului sau al propoziției condiționale ipotetice). în plus, apare și o formulă tipică, absentă din fragmentele din care am citat. E vorba de construcția reflexiv-impersonală a verbului a face - "se făcea că": la imperfect; aceasta e o marcă inconfundabilă a relatării de vise. E înregistrată de altfel ca atare în dicționarul academic al lui Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul II, partea I, F-I, 1934), cu explicația
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
orator strălucit și un discurs al său mai important putea să creeze lesne un răscolitor cutremur parlamentar. Și asta nu numai în vremea sa de glorie de sub domnia lui Cuza Vodă ci și mult mai tîrziu, nimicindu-și efectiv, prin verbul său persuasiv și patetic, adversarul sau adversarii. De aceea, tocmai, era temut chiar cînd era ținut în planuri de rang secund. Cum e îndeobște știut, s-a angajat devreme în activitatea publicistică. După ce a colaborat la publicațiile lui Asachi, creează
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ale prepozițiilor. De pildă, în italiană poate juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
juca un rol în folosirea lui su ("pe") faptul că aceasta e prepoziția care se folosește și pentru sursa jurnalistică, pentru spațiul paginii de ziar ("sul giornale" = în ziar). Evident, contează și sensurile verbul regent - de pildă, în română, cu verbul a căuta e mult mai frecventă prepoziția în ("Programul de căutare în Internet"; "Căutați în Internet"), iar cu a naviga - prepoziția pe. S-ar putea chiar ca în selecția prepoziției pe să joace un rol important metaforele navigației, mult folosite
"În" sau "pe" Internet by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15858_a_17183]
-
Dar nici drogul nu-i oferă cunoașterea pe care o aștepta, îl plictisește. În schimb, n-a contenit să scrie poezie. Poemele lui Michaux sunt scrise cu aceeași bucurie a copilului care se joacă. Construiește cuvinte, suprimă mărcile gramaticale, modifică verbele sau le elimină și folosește repetiția până la exces: "Vânt/ vânt suflă peste Araho/ Vânt// Ananiă Iniji/ Annan Anima Inji/ Orananian Iniji/ și Iniji nu mai e însuflețită/ Jumătate de corp iese/ Jumătate de corp moare/ Annaneja Iniji/ Annaneta Iniji/ Annamajeta
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
și în celelalte limbi romanice, există în primul rînd o puternică opoziție aspectuală, mascată prin tradiție sub categoria de timp: cea dintre perfect și imperfect - durativ / punctual (trecea / a trecut), repetitiv / unic (sărea / a sărit). Există apoi numeroase perifraze cu verbe ca a începe, a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită preferă de exemplu, pentru valoarea continuativă, unele construcții cu adverb
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
a porni, a se pune pe..., a termina, a sfîrși, a continua etc., precum și posibilitatea de a folosi adverbe și locuțiuni specifice (deodată, în continuare). Limba vorbită preferă de exemplu, pentru valoarea continuativă, unele construcții cu adverb în locul celor cu verb de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
valoarea continuativă, unele construcții cu adverb în locul celor cu verb de aspect: "vorbește mai departe", "vorbește înainte" = "continuă să vorbească". Una dintre construcțiile cele mai interesante prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă și așteaptă", "se apucă și cîntă"; a lua și a da apar
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
prin care româna populară și familiară exprimă aceste valori este cea formată dintr-un verb cu sens aspectual - a sta, a da (cu sens durativ, continuativ), a lua, a se apuca (cu sens incoativ, de început al acțiunii) - coordonat cu verbul principal: "stă și așteaptă", "se apucă și cîntă"; a lua și a da apar mai ales la imperativ "ia și mănâncă", "dă-i și vorbește". între "se gândește" și "stă și se gândește", diferența e una de mod de prezentare
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
a acțiunii: în al doilea caz, este subliniată desfășurarea ei și implicarea subiectului. Valoarea structurii e comparabilă cu cea a prezentului continuu din alte limbi; în italiană, de exemplu, perifraza continuă e foarte folosită și se construiește chiar cu corespondentul verbului a sta - stare: "sta aspettando" = "(acum, tocmai) așteaptă". Tipul de construcție pare să fie vechi, pentru că la cronicari găsim exemple precum "(Milescul) au ședzut și au scris niște cărți viclene" (Neculce). Cu a da construcția e și mai specifică. Evident
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
acum, tocmai) așteaptă". Tipul de construcție pare să fie vechi, pentru că la cronicari găsim exemple precum "(Milescul) au ședzut și au scris niște cărți viclene" (Neculce). Cu a da construcția e și mai specifică. Evident, a da este unul dintre verbele cele mai prezente în expresii și locuțiuni, care ajunge să însemne lucruri foarte diferite în funcție de context. Sensul aspectual este cel din expresia a-i da înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
aspectual este cel din expresia a-i da înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc. 1, D-De, 1949) sunt înregistrate mai multe exemple, în primul rînd din texte populare, în care verbul a da se construiește coordonat cu alt verb ("dă-i și varsă") sau e pur și simplu repetat ("și dă-i și dă-i"). De fapt, dicționarul cuprinde și exemple în care verbul apare la alte moduri și timpuri, sau
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
înainte (cu...) "a continua". în dicționarul academic (Dicționarul limbii române, Tomul I, partea III, fasc. 1, D-De, 1949) sunt înregistrate mai multe exemple, în primul rînd din texte populare, în care verbul a da se construiește coordonat cu alt verb ("dă-i și varsă") sau e pur și simplu repetat ("și dă-i și dă-i"). De fapt, dicționarul cuprinde și exemple în care verbul apare la alte moduri și timpuri, sau chiar fără pronume - "și-i dă, și-i
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
primul rînd din texte populare, în care verbul a da se construiește coordonat cu alt verb ("dă-i și varsă") sau e pur și simplu repetat ("și dă-i și dă-i"). De fapt, dicționarul cuprinde și exemple în care verbul apare la alte moduri și timpuri, sau chiar fără pronume - "și-i dă, și-i dă...., o ține una și bună"; "tot dă, dă, dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]
-
dă, tot dă, dă, dă, pînă ce au ajuns într-o vreme de noapte acasă". Totuși, formula cea mai cunoscută este cea cu pronume expletiv sau neutru (fără referent identificabil, transformat în simplă particulă a participării intensive) și cu un verb coordonat. Modelul e cu siguranță menținut în conștiința vorbitorilor de o celebră sursă literară: replica lui Agamiță Dandanache, care rezumă meritele politice ale familiei sale: "Eu, familia mea, de la patuzsopt... luptă, luptă si dă-i, si dă-i si luptă
"Dă-i și luptă..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15873_a_17198]