1,741 matches
-
mai profundă, era un tot unitar, întâlnirile deveniseră o bucurie și despărțirile, până a doua zi, un coșmar. Abia așteptam să aibă loc nunta pentru a ne uni destinele și a locui împreună. Cu ajutorul gâștelor părinților mei și sprijinul unei verișoare de-a lor din Constanța, care a știut cui anume să le dea “cadou”, obținusem mutație în orașul Constanța, declarat la vremea aceea oraș închis de către Gheorghe Gheorghiu-Dej, pe adresa unei mătuși. Acolo nu am locuit niciodată în viața mea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377033_a_378362]
-
2015 Toate Articolele Autorului - Și cum de ai ajuns în Italia tocmai în Torino? o întrebă curioasă Adriana pe însoțitoarea sa, care nu părea a fi o femeie simplă, ci una cultivată. - O veche prietenă de-a mea avea o verișoară care lucra aici de vreo doi ani și m-a determinat să-mi părăsesc serviciul din țară, unde câștigam până în 250 euro pe luna, dar nu dădeam cu sapa, ca să vin aici să câștig măcar o mie. Când te gândești
ROMAN IN LUCRU, CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377845_a_379174]
-
că voi realiza o antologie cu mai mulți autori din zona noastră, a comunei Bunești sau apropiați de această zonă. Astfel mi-am dorit să reamintesc că; Elena ANDRIEȘ, supranumită poeta de la Rădășeni își are originile în satul Petia, fiind verișoara mea primară. Doamna Felicia Niculina LĂMĂȘANU este născută în satul Petia. Prin intermediul bibliotecarului Ioan ȘTEFAN am descoperit un alt talent local, pe domnul Dumitru VIZITEU. Am câteva nume din zona Sucevei cu care am colaborat pe NET la realizarea unor
O ANTOLOGIE CU AMICII MEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377923_a_379252]
-
au adunat câțiva dimprejur, de pe rândurile vecine. Unii se uitau cu milă, alții râdeau: . El se așezase pe coada sapei și-și scosese tenișul. Scuipa pe degetul de la picior și-l ștergea cu o foaie de porumb. Dintre fete, Ika, verișoara lui a rupt din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un semn, a murmurat el. - De-ar fi numai atât... n-ar fi nimic, a zis Niculina lu' Nelu Fumureanu. - Ce cobești
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
din marginea baticului o fâșie de doi centimetri lățime și l-a bandajat. - Ăsta e un semn, a murmurat el. - De-ar fi numai atât... n-ar fi nimic, a zis Niculina lu' Nelu Fumureanu. - Ce cobești, Niculino, așa? interveni verișoara, Ika. Între timp unii scoseseră rândurile la capăt și plecaseră. Alții le lăsaseră neterminate și fugi- seră la scăldat. Îi povestisem și eu lui Nicu cu ceva timp înainte că în dreptul grădinii mele de zarzavat, (grădinile erau pe lângă ape), în urma
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
de slănină bine sărate, una peste alta, într-o covată albă. Vărul Cosmin, fluiera încetișor în timp ce tăia cuburi uniforme pentru jumări: - Auzi, Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea cu ea. - Păi câți ani are verișoara, măi Cosmine? Jean ridicase capul amuzat. Eu n-oi fi bun pe-acolo? Micuțul acesta nu cred că știe a colinda! - Lasă, tată, că
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
tăia cuburi uniforme pentru jumări: - Auzi, Micuțule, nu vii cu mine la colindat de Crăciun? - Unde? - Până-n sat, la Măriuca! De sărbători vine o verișoară de-a ei de la oraș și trebuie să stea cu ea. - Păi câți ani are verișoara, măi Cosmine? Jean ridicase capul amuzat. Eu n-oi fi bun pe-acolo? Micuțul acesta nu cred că știe a colinda! - Lasă, tată, că până de Crăciun îl învăț eu vreo două, acolo. Cezar râse. Simplul fapt că vărul lui
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
domestică mai repede și mai firesc. Și, pe când Mira pregătea un ceai, Renée îi spuse că venise la slujba de înmormântare și Mira-Mică, care se arătase teribil de afectată de eveniment, dar, și mai rău, se arătase contrariată de absența verișoară-si. Renée nu-i replicase nimic. Nu era nici locul, nici momentul. Mira nu zise nimic, deși ea însăși era intrigată de propriul comportament. Și, din respect pentru durerea lui Renée, și pentru că ea nu-și putea motiva aceasta absență
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
făcuse decât ce-i dictase inima, nu rațiunea! E clar! Obiectiv, nu avea nici o scuză. Nu de multe ori fusese atât de sinceră. Și nu numai cu ea. În consecință, nu o interesa opinia cunoscuților, cu atât mai puțin a verișoarei sale. Ar fi vrut numai ca Renée să fi înțeles. Avea să discute cu ea când va fi mai destinsă, mititica... Răsăritul soarelui o surprinsese privind în gol. Din starea asta o scosese motanul. Își cerea drepturile lui: pieptănatul de
CAPITOLUL 10 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375074_a_376403]
-
dispăruse urmele consumului de alcool. Era un bărbat plăcut și stilat. -Nu vreți să bem o cafea? Augustin aproape o ruga pe Olga. Fata la privit cu drag, apoi a zis: -Cu toată plăcerea, o aștept pe Maria. -A, pe verișoara dumneavoastră, cumsecade femeie, vrednică și cu bun simț. Bine, eu intru să pun ibricul iar când coboară doamna Maria, veniți împreună, da? -Da, a uite că vine și ea. Verișoară, ne-a invitat domnul inginer, să bem o cafea împreună
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
zis: -Cu toată plăcerea, o aștept pe Maria. -A, pe verișoara dumneavoastră, cumsecade femeie, vrednică și cu bun simț. Bine, eu intru să pun ibricul iar când coboară doamna Maria, veniți împreună, da? -Da, a uite că vine și ea. Verișoară, ne-a invitat domnul inginer, să bem o cafea împreună. -Cu plăcere, domnul Augustin este un om minunat de când nu mai..., iertați-mă, m-a luat gura pe dinainte. Maria s-a fâstâcit, mai ales că și Olga ațintise o
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
am ceva urgent de rezolvat. -Te duc eu cu mașina. -Nu, nu are rost, am treabă în cealaltă parte a orașului, nu este în drumul nostru. Olga a înțeles, că Maria vrea, să o lase singură cu inginerul. După plecarea verișoarei, inginerul se simțea stingherit, era pentru prima dată, după mulți ani, când se afla în cameră cu o femeie, doar ei doi. Augustin a privit pe furiș la femeia care îl adusese pe linia de plutire, femeia care, într-un
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375113_a_376442]
-
aplauze, laude și pupături grămadă. Mai apoi ne îndopam din mers cu dulciuri, hârjonindu-ne printre picioarele adulților, fugind și chiuind prin casă sau ascunzându-ne pe sub mese, la adăpostul faldurilor bogate, cu ornamente de Sărbători. Cândva, prin anii șaizeci, verișoara mea s-a făcut de pomină cu încercarea de a-i recita unui Moș Crăciun morocănos o poezie festivă. Îmbujorată și cu glas pierit, mogâldeața și-a început recitalul cu titlul pompos: „Partidul”. „Ce e aia, Partidul?!”, a repezit-o
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
civic într-un vârtej grandios de plasmă fierbinte. Cealaltă parte a perdelei de foc, înaltă până la cer, era cea din Suseni, ferită datorită direcției vântului din fața tăvălugului de făcări și fum înecăcios și străveziu. Foachea lui Panacoadă, vecina noastră și verișoara mamei, îndeobște prăpăstioasă și mare meliță abia putu să îngâne două vorbe: „ Fă, șoală, dacă scăpăm acum mă întorc la Domnu, o să fiu o precistă bună de pus la rană, numai de vindecat pentru toți după ulicioară, ba și cu
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
vocea scăzută, ca și când era un secret. - Îl cheamă Ovidiu Moise, suntem împreună de vreo două luni, are 31 de ani, e inginer și adevărul gol-goluț este că sunt foarte îndrăgostită de el, m-am confesat eu, mai mult în șoaptă, verișoarei. - Mă bucur pentru tine, Natalia! Știi că am promis, la nuntă eu îți cumpăr rochia. Îți voi trimite un catalog, tu îți alegi ce-ți place, iar eu fac apoi comanda. Vreau să fii cea mai frumoasă mireasă din București
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
o bună zi ca ea. Aveam aproape unsprezece ani, vârstă când un copil începe să deschidă larg ochii și urechile la tot ce se întâmplă în jurul lui, remarcând detalii de tot felul. Cam de atunci se nimerise să mă farmece verișoara mea pentru că era frumoasă, elegantă, feminină și distinsă, fiind admirată de întreaga familie, mai ales după admiterea la facultate. Așa se făcea, că eu tânjeam în taină să mă bucur într-o bună zi de aceeași apreciere, de care se
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 4 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371668_a_372997]
-
mi-am dorit mereu o nuntă în București, la un restaurant decent, cu un decor modern. Chiar îi explicasem că am tot dreptul să aleg locul sau să pun la punct detaliile, fiind nunta mea, amintindu-i, în treacăt, că verișoara mea din Franța îmi promisese de multă vreme rochia de mireasă, creația unei renumite case de modă din Paris. - Am zis că nunta o vom face la Urluiu, întărise el răspunsul, de parcă ar fi zis ”mă duc să-mi fac
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
numele Ioan !" Ce va fi Mare Prooroc și Înainte Mergător Pentru IISUS ce va Să vină și fi-va-I și Botezător ! ELISABETA-i : "Jurământul de DUMNEZEU Însuși făcut !" Că stearpă și la bătrânețe (cum EL promis-a), a născut ! Verișoară cu Maria, Fecioara din Nazaret Proorocind DUHU-n popor, pe Ioan l-a crescut Drept ! Arhanghelul GAVRIIL : Înger, trimis al DOMNULUI, La Zaharia și Fecioara, să ducă voia Cerului ! GAVRIIL se tâlcuiește : "Erou Divin", la omenire Trimis a fost de
DE LA ZAHARIA PREOTUL, LA UCENICII DOMNULUI de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371746_a_373075]
-
jar, pastramă de oaie.E toamna bogată, bucate alese,Fructe-aromate, noi punem pe mese.Miroase-a plăcinte și-a pâine-n cămin,Pe fața de masă - carafa cu vin...Copiii-s la școală și carte învață,Tinerii se-nsoară ... IX. VERIȘOARA MEA - MICUȚA, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014. Într-un coșuleț ți-am pus un buchet de acadele cu arome dulci - fructate și creioane colorate. Te-am văzut, erai afară și culegeai floricele: părăluțe
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
am cuprins, ș-un pupic ți-am dăruit oferindu-ți coșulețul dinainte pregătit. Ochi tăi senini ca marea buze roșii - de rubin, un ciuf ca de păpădie și un râset cristalin. Ne-am plăcut în prima clipă, erai tare drăguțică, verișoară adorată, ai fost și ești minunată! Citește mai mult Într-un coșuleț ți-am pus un buchet de acadelecu arome dulci - fructate și creioane colorate.Te-am văzut, erai afară și culegeai floricele:părăluțe, albăstrele, să-mi oferi mie din
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
eu te-am cuprins, ș-un pupic ți-am dăruitoferindu-ți coșulețul dinainte pregătit.Ochi tăi senini ca marea buze roșii - de rubin,un ciuf ca de păpădie și un râset cristalin.Ne-am plăcut în prima clipă, erai tare drăguțică,verișoară adorată, ai fost și ești minunată!... X. TABLOUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 1200 din 14 aprilie 2014. Tabloul Tolănit într-un hamac, zâmbea ușurel crispat, verdele ochilor lui îmi părea atunci căprui. Cu mustața răsucită, barbișonul grizonat
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
mamei de o găsesc atât de obosită, încât se culcă odată cu găinile și doarme, doarme de parcă ar fi tras în jug toată ziua... Oare îi dai vreun tranchilizant ca să te poți tu ocupa de cine-știe-ce ?..., fură vorbele, în loc de binețe, ale verișoarei. Dar Mira nu o mai ascultă. Îi trecu doar ca o săgeată prin minte un singur cuvânt: in-gra-ti-tu-di-ne! Se ridică ușor și, luându-și poșeta, ieși din casă murmurând ca pentru sine Pe mâine! Coborî alert scările și, odată ajunsă
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
Autoarea? Nimeni altcineva decât Mira-Mică! Ca mereu când se confrunta cu o atitudine frapantă a cuiva, Mira nu reacționa pe loc, ci în timp, totdeauna gândind că trebuie respectată alegerea. Se potrivise bine faptul că nu se manifestase văzând opțiunea verișoarei, fiindcă Mira-Mică îi relatase cearta cu sora Marietei, intrigată și ea de etalarea surprinzătoarei simpatii. De la Marieta aflase apoi că, uluită, sora ei se minunase fără menajamente, totuși nebruscând pe nimeni verbal. Și Mira fusese înștiințată că se încinsese o
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
banală discuție din piață, tramvai ori mașină, apogeul invectivelor născute de necontrolata adrenalină se exprima prin necruțătoarea sintagmă comunist ordinar, adevărată invectivă. Etichetarea se modificase apoi, locul comunistului ordinar fiind luat de... securist ordinar! Și, din povestite, Mira înțelesese ca verișoară-sa doar mima, că nu avea habar de opțiunea politică adoptată, concretizată prin etalarea afișelor din casă și că, întrebată fiind de mătușa comunistă de ce e pentru monarhie, se văzuse cu gura închisă. N-avusese replică, aruncase o bolboroseală terminată
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
de patru-cinci sute de oameni înarmați, gata să urmeze mișcarea. Afacerea eșuează lamentabil, conspiratorii sînt arestați sau împrăștiați. Cîțiva dintre ei își găsesc refugiu în Bucovina, la prieteni dintre marii proprietari. Concluzia la care ajunge Alecsandri, într-o scrisoare adresată verișoarei sale, este amară: "Prințul i-a arestat pe majoritatea sărmanilor diavoli care s-au dus la Iași pentru a da o mînă de ajutor. Alții fug și se ascund. E trist și ridicol... Sufăr atîta, inima-mi sîngerează de furie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]