9,986 matches
-
Așadar, există mai multe ateliere, la care copii cu vârste între 2 și 14 ani se pot înscrie: Atelierul “Strumful curios” - pentru copii cu vârsta între 2-4 ani, Atelierul “Picii ingeniosi”, pentru copii cu vârsta între 4-6 ani; Atelierul “Buburuzele vesele” pentru copii cu vârsta între 6-9 ani, respectiv Atelierul “Talente năzdrăvane”, pentru copii cu vârsta între 9-14 ani. De asemenea, programele de cursuri si traininguri ale Prietenilor Veseliei vin atât în ajutorul părinților, cât și al persoanelor care vor să
Veselia şi-a făcut prieteni şi la Oradea by http://www.zilesinopti.ro/articole/2909/veselia-si-a-facut-prieteni-si-la-oradea [Corola-blog/BlogPost/99314_a_100606]
-
ajunge în Germania, unde locuiește și în prezent. Zece ani de tăcere, în care publică totuși, articole pe diverse teme, la ziare din țară și din străinătate, după care, în 2001 îi apare prima carte. Este vorba de românul “Rezistență veselă sau d’ale balcanismelor”. Urmează altele șase...Eugen Cojocaru s-a născut în 1965, la Vaslui. - Când și cum a început activitatea dvs. de jurnalist? La ce reviste ați colaborat? - Toți colegii de an la Filologie și-au făcut practică
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_eugen_cojocaru_are_in_pregatire_un_roman_politist_stiintifico_fantastic_in_care_personajul_principal_este_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
o lansare de carte, foarte bine primită de public. V-am ruga să ne spuneți despre ce este vorba, care au fost etapele acestui proiect, unde a avut loc lansarea și cine v-a prezentat creația. - Debutul cu românul « Rezistență Veselă sau d’ale Balcanismelor », lansat la Uniunea Scriitorilor - filiala Cluj - prezentat de cunoscutul critic Mircea Muthu. Recenzii laudative: Traian Stef, „Familia” - Nr. 3/martie 2001, Marcel Turcu - „Orizont”, ianuarie 2003, Timișoara, Titu Popescu - „Dorul”, Copenhaga, Danemarca, Dan Romascanu, aprilie 2002
SCRIITORUL EUGEN COJOCARU A SCRIS UN ROMAN POLIŢIST ŞTIINŢIFICO-FANTASTIC, ÎN CARE PERSONAJUL PRINCIPAL ESTE TIMPUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 by http://confluente.ro/Scriitorul_eugen_cojocaru_are_in_pregatire_un_roman_politist_stiintifico_fantastic_in_care_personajul_principal_este_timpul_.html [Corola-blog/BlogPost/356051_a_357380]
-
mai mare, împreună cu cei doi copii, un băiat și o fată, de opt și respectiv cinci ani. În casă era cald, mirosea a cozonaci și plăcinte cu mere, de afară ajungeau până la ea glasuri de copii cântând colinde și răsetele vesele și fericite ale copiilor ei alergând prin zăpadă. Sora ei trebăluia prin bucătărie, era deja noapte, întunericul dormita în ferestre. Se respira atâta pace, atâta tihnă! Corpul ei, întins pe pat, părea că plutește pe o mare lină, practic nu
NECUNOSCUTUL IUBIT ( VIS SAU REALITATE?) de NINA DRAGU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1492534561.html [Corola-blog/BlogPost/380405_a_381734]
-
lumină fuzionată în pasteluri galbene arămii, îmbrățișate de umbrele arborilor mari în care abia izbucnitul frunziș strânge la sân răcoarea și păsările, a sărbătoare regală și a dragoste și fidelitate față de Regele românilor! Orchestra Reprezentativă a MApN îmbie plăcut și vesel la promenada sărbătorească, detașamentul Regimentului de Gardă și Protocol „Mihai Viteazu” își oferă servicii de gardă și gală, însuflețind decorul cu atmosfera, parfumul și culoarea de paradă a Armatei Regale, încununate de glorie. Cavaleria Regală și santinelele purtătoare de ținută
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1441997629.html [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
mai zis: „Costina, veselește-te!”: și de data asta Agnes nu mi-a mai zis:”Doru, ne mai vedem?”. Fusese pusă la un aparat pentru măsurarea și aducerea parametrilor într-o marjă de supraviețuire, apoi am văzut-o pe Agnes veselă și frumoasă într-o lumină nefirească. Seara i-am spus asistentei că Agnes-Costina va muri, mi se arătase starea cea mai înaltă a ei învăluită într-o tăcere stranie, avea ochiul stâng ușor deschis ca să mă poată vedea, cu o
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Agnes_costina_sau_pecetea_iubirii_george_nicolae_podisor_1345697598.html [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
cântat chiar și în deschiderea concertului Haggard din august 2010. Trupa dorește să reînvie cultură muzicală din secolele 11-16, să întrețină și să mulțumească onoratul public îndemnat să chiuie, să țopăie și să dănțuiască într-o atmosferă deosebit de prieteneasca și veselă. Vor cânta atât muzică laică din sec. XI-XVI (piese maghiare, spaniole, germane, franceze, scoțiene, irlandeze, macedoniene) cât și muzica proprie cu nunațe medievale. Repertoriul cuprinde în mare parte melodii ale satelor, pline de voie bună dar și câteva cântece sacre
Medieval Valentine’s Party! by http://www.zilesinopti.ro/articole/1813/medieval-valentines-party [Corola-blog/BlogPost/97079_a_98371]
-
Nu m-ai luat tu, cu ăla din vis? -Dacă nu vrei să-mi spui! Cine e, dom’le, omul din vis? -Nu ți-am spus? Dacă nu ești atent...Hai să-ți spun tot visul! Și Silvia deveni iarăși veselă, vorbind șoptit, cu un aer misterios: -Se făcea că mă atacau tot ăia de la televizor(e vinovată, vinovată!).Toți alergau după mine:mustăcioși, pletoși, chelioși, burtoși...Dar acum nu mai eram în labirint, ci pe o câmpie mare, însorită. Alergam
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
facă atâtea probleme? Cînd te gândești că există totuși, oameni cu boli grave, măcinați de boli cronice, chinuitoare, cu handicapuri grele, cu traume fizice și/sau psihice !..Ori, oameni cu mulți copii, care trăiesc în sărăcie cumplită și, totuși, mereu veseli, mereu zâmbitori, radiind o fericire interioară, misterioasă...Dovadă că Fericirea nu se măsoară cu etaloanele Suferinței. Dar Suferința? Ce este și cu ce se măsoară? Uite la Gigi și Silvia! În loc să se acopere cu vălul vrăjit al Iubirii, ei îl
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
a durerii. mâna se duce la frunte. ca urmare, în creștetul capului răsare altă zi sau altă noapte, funcție de alegerea din secunda renunțării... când se iese din muzeul de ceară al trăirilor, uitarea se ține la piept. restul devine fundal vesel, pentru comentariile reporterilor de ocazie. adunați în curtea muzeului, dărâmă argumentele aruncând lumânări aprinse în ziduri. azi, muzeul trăirilor de ceară e închis. se așteaptă obiecte noi. și drumul e închis... Notă: muz - muză ; eu-eu Referință Bibliografică: muz-eu / Anne Marie
MUZ-EU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 by http://confluente.ro/Muz_eu_anne_marie_bejliu_1344316480.html [Corola-blog/BlogPost/340876_a_342205]
-
vestit - nu era sărbătoare populară, ca în fața prefecturei, orchestra lui Aurel Iancovici -, să nu urce scările și să execute partiturile pentru echipa de dansuri populare a Primăriei, sau să acompanieze Corul orașului. Ce mai așa intrase în obiceiul Bacăului. Oameni veseli, cântăreți și petrecăreți. Până ce s-a găsit o profesoară de „teatru" toți colegii-mari și chiar din clasele inferioare, urcau și coborau scările Conservatorului. Aurel Iancovici ne examina glasurile, și nu odată ne spunea: „Mă copii, mai bine învățați un instrument
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1488068316.html [Corola-blog/BlogPost/357833_a_359162]
-
ai un motiv special de bucurie, în ceainărie te așteaptă un colț dedicat. Fie că cei dragi sunt mai tineri sau mai în vârstă, cu siguranță vor aprecia efortul depus de artizanii brașoveni care au desenat, pictat, cusut, modelat cercei veseli, broșe unicat, rame de fotografie, eșarfe, genți cu pisici și cu maci, vederi sau felicitări. Câteva ONG-uri brașovene ne-au lăsat produse handmade create de voluntari (Hospice Casă Speranței, Diaconia, Edu For All). Banii obținuți din vânzarea acestor produse
Colțul cu idei... by http://www.zilesinopti.ro/articole/4394/coltul-cu-idei [Corola-blog/BlogPost/97559_a_98851]
-
Există mijloace obiective, în artă, de a recunoaște autenticul și a da la o parte copia. Pentru a deosebi creștinul de caricatura ori imitația sa nu există procedeu mai sigur decât a cerceta dacă postulantul este sau nu un om vesel și mulțumit. Dacă ipochimenul e intolerant, ori morocănos, ori agitat ori mahmur, ori necăjit, nu e creștin oricât de perfect, de fidel ar fi virtuții. Este virtuos dar nu este creștin. Creștinul este liber, așadar este fericit. Acesta și este
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 22 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1490769117.html [Corola-blog/BlogPost/374584_a_375913]
-
pe un promontoriu situat între râurile Arno și Miunione, într-un peisaj paradisiac ce le creează o stare de meditație, de extaz, „de reverie dulce și armonioasă”, de adăpare din izvoarele tainelor cerești: „[...] în fața noastră poeticul Arno șerpuiește prin câmpii vesele și prin lunci misterioase, și malurile sale vuiesc de cântecele melodioase ale păsărilor; în dreapta, verzile colnice acoperite cu grădini și palaturi de marmură ce par că zâmbesc una altiia ca niște copile ce s-ar uita în oglindă; în stânga se
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395416667.html [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
ieșit la o promenadă prin Titan. Cantemiristele cunosc parcul doar din auzite. Lixandra cu sentimentul ei patriotic local s-a vrut ghid. -Bonsoir chérie! îi trimise răspuns Nicole. Franțuzismul o puse-n temă pe amică. Era clar! Era bine! Chiar veselă! Nu era cazul s-o iscodească despre Arthur ori de-ntâlnirea lui cu fata. De aceea recurse la o stratagemă: -Parcă tu pregătești vinetele pentru salată altfel decât coapte, nu? Azi a fost cald rău. Aș pregăti o salată pentru
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1471764630.html [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
Ion Rodoș de la Nucșoara, îmbrăcat în costum popular, însoțit de doi dintre tinerii săi ucenici, a înnobilat atmosfera de mare încărcătură spirituală, iar publicul a putut vedea „pe viu” cum se nasc diverse obiecte populare. Nu au lipsit nici momentele vesele. Epigramistul Gheorghe Popescu-Ger, născut la Retevoiești, dar trăitor la București, a descrețit la maximum frunțile auditoriului, făcându-l să râdă în hohote. George Rotaru - președinte al Asociației Naționale de Vexilologie „Tricolorul”, a medaliat câteva personalități ale județului care militează pentru
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 by http://confluente.ro/O_sarbatoare_domneasca.html [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]
-
de București nu era un pericol imediat, era de soia!) În fine, venisem și eu la spital s-o aștept pe soția când va ieși de la controlul medical. Cam după o oră, soția ieși de la doctor cu fetița. Erau cam vesele. - Ei, cum a fost ? întreb eu. Ce-a zis doctorița ? - Doctorița, zice că nu e nimic grav, copilul n-are nimic la glandă. Vestea asta m-a bucurat mai mult ca orice pe lumea asta. Corina, cu mânuțele ei firave
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395903693.html [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
și trăirile semenilor săi ca printr-un filtru, iar ce rămâne, ca esență, sunt așezate, pentru eternitate, într-un Album de suflet. Versurile domnului Ion Părăianu nu respectă un anumit ritm sau un stil impus de canoane. Ele sunt când vesele când triste, când alerte când leneșe, precum apele Sașei, sau sufletele roșienilor atât de dragi lui. Toate aceste elemente, combinate, le oferă o oarecare muzicalitate, specifică stilului poetic al autorului. Dintre cărțile de poezie lecturate în ultimul timp, cea a
RECENZIE LA VOLUMUL DE POEZIE ” ALBUM DE SUFLET ” AL DOMNULUI ION PĂRĂIANU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1448624434.html [Corola-blog/BlogPost/369489_a_370818]
-
este lesne de observat. Epitetele vântului por fi grupate pe serii antonimice: firbinte/rece, sperios/turbat, uriașe, gigantice/zefir, adiere. Un singur epitet a rămas fără pereche antonimică: trist. Să fie și aceasta dovada acelui mult discutat pesimism eminescian? Vântul vesel lipsește din poezia lui. Ca intensitate, această mișcare a aerului pleacă, la EMINESCU, de la adiere și zefir, la vijelie și furtună, viscol, uragan. Vântul este perceput auditiv(sună, urlă, miaună, suspină, trece-n șuier, cântă, mugește, vuiește, chiuie, vâjâie-ncet
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]
-
au cunoscut printr-o întâmplare fericită evocată în necrologul publicat la trei zile după moartea lui Eminescu, prietenie cimentată în anii de conlucrare la ziarul „Timpul”. În amintirea lui Caragiale, indiferent de motivele ruperii prieteniei, Eminescu a rămas același om „vesel și trist; comunicativ și ursuz; blând și aspru; mulțumindu-se cu nimic și nemulțumit totdeauna de toate; aici de o abstinență de pustnic, aici apoi lacom de plăcerile vieții; fugind de oameni și căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic
UN TRIUNGHI AMOROS CELEBRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1484127146.html [Corola-blog/BlogPost/369393_a_370722]
-
opri cântarea, Greierele îi răspunde, Stăpânindu-și greu mirarea, Parc-ar fi de nu știu unde: -Tu ești trudnica din vatră, Între gâze mai afoană, Zgârcită și ofticată! N-am venit să cer pomană! Eu sunt greierele, artistul, Iubitorul de frumos Veșnic vesel, optimistul, Nu-s ca voi un neam de jos! Referință Bibliografică: Greierele și Furnica / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2122, Anul VI, 22 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile Rezervate
GREIERELE ȘI FURNICA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2122 din 22 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1477146400.html [Corola-blog/BlogPost/354940_a_356269]
-
de privirea-i hipnotică. Înghiți în sec și, acoperindu-i palmele cu palmele lui, încercă să le îndepărteze cu toată blândețea de care era în stare. Deschise gura, dar nu mai apucă să vorbească. - Hei! Bună ziua, lume bună! răsună vocea veselă a doctorului Emilian Grigore, intrat în salon fără să se anunțe, potrivit obiceiului său. Ce făceați voi, dragilor? Ați pus de o ședință ori mi se pare? întrebă el mucalit, privindu-i cu multiple înțelesuri. Ca de obicei, după vizita
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429350006.html [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
lăsă pradă amintirilor în mica pauză înainte de contravizită. „O urmăream cu o insistență greu de mascat și ce m-a frapat la ea era o chestie extrem de interesantă. Mă chinuia o întrebare: Cum se poate ca o frumusețe de fată, veselă și...destupată la minte..., să fie singură? Nu ducea lipsă de priviri admirative, remarci de tot felul, dar..., cu toate acestea... Dar din toamnă până aproape în vară, cam multă apă a curs pe Dâmbovița. Abia atunci, după multe tatonări
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1429350006.html [Corola-blog/BlogPost/354003_a_355332]
-
fundul în sus, prăbușeau soarele într-un abis de uitare și tulburau apele cu durerea lor tăcută ... Of, viața mea! a strigat și Thomas; și a continuat, cu același ton: Ce-am făcut cu ea? Oamenii au început să aplaude, veseli și binedispuși, s-au comandat alte sticle de bere și Thomas, în picioare, a început să cînte, cu o voce plină, baritonală, un cîntec de jelanie, ardelenesc: Apăi, dorule, dorule, dor ... De ce m-ai făcut să mor ... Jos la umbră
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
Acum să te văd, mi-am zis. Poate greșeam; dar, dacă nu greșeam și-mi pusese ceva în pahar, pentru că nu avusese răbdare să deschid eu sticla ... umpluse paharele și abia apoi mă invitase să bem amîndoi. S-a întors veselă de la telefon, s-a așezat pe scaun, a luat paharul și mi-a zis: Să bem pentru copiii noștri. Bea-l tot! Bine! Și, în timp ce beam, o priveam atent. Odată s-a înverzit la față și a sărit în picioare
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_cap_12.html [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]