674 matches
-
acelora care nici acum nu înțeleg că țara noastră trăiește înalte zile de lumină și de refacere, de pe urma acelora care au ruinat totul, fără a rămâne aici să-și dea seama de faptele lor mârșave.“ („O scrisoare către Teofil Ionescu“, Vestitorul, Paris, octombrie 1973) „E zi de slavă pentru noi, românii, Prin ani mereu va fi de-acum-nainte. E azi ziua-n care s-a născut Întâiul țării noastre Președinte. În frunte cu Partidul și lumina, În fața celor care sunt și cresc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
piatră, Editura Cartea Românească, 1972) „Gorunul lui Horia. Gorunul lui Avram Iancu. Gorunul lui Nicolae Ceaușescu. Trei simboluri vii ale viețuirii noastre pe aceste meleaguri carpatine, cel mai tânăr vestind izbânzile noastre de azi, trei nestinse focuri de strajă, trei vestitori, trei tulnice care cuvântă a binecuvântare pentru viteaza Țară a Moților, trei sceptre ale adevărului românesc.“ („Sanctuarul de la Țebea“, România literară, 26 ianuarie 1978) SENCOVICI Alexandru, adjunct al ministrului industriilor bunurilor de consum Un prieten al reprezentanților bunurilor de consum
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-le la nevoie și pășunile. Puținele ziare și reviste care apăreau în Dorohoi exprimă o scăzută disponibilitate a populației pentru cultură și chiar pentru politică. În orașul Dorohoi apăreau, din anul 1921 doar: „Observatorul”, „Talpa Țării”, „Tribuna liberă”, „Informatorul Dorohoiului”, „Vestitorul”, „Buletinul comunei Dorohoi”, „Cuvântul nostru”. Pentru propaganda politică erau doar ziarele aparținând unor locuitori din oraș cu preocupări politice. Astfel, din anul 1921 apăreau în Dorohoi ziare de propagandă politică: „Liberalul” aparținând lui Gh.Tomaziu și M.Marcovici; apoi un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
se poartă precum eroii din fabulă. A urmat un grupaj de poezii bine cunoscute de spectatori din care îmi amintesc: La oglindă, Trei, Doamne și toți trei, Noi vrem pământ, poezii vestite din opera marelui poet George Coșbuc, apoi pastelul Vestitorii primăverii de Alecsandri. Toate au fost răsplătite cu multe aplauze, bine meritate. și acum îmi amintesc versurile recitate cu mult talent de Maricica Gheorghiu ale poeziei Ispita ale popularului poet George Coșbuc. Nu mă lasă inima să nu vi le
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și semne (aceasta neînsemnând desigur că penultima ar fi secundară iar ultima esențială, dar cele două titluri au împreună un sens proclamator în ordinea unei arte poetice declarate post-factum). Din primele poeme, versurile lui Nichita Stănescu au un sunet triumfal, vestitor de auroră, într-un aer matinal de o clasică limpezime. Ca un avion, care, după ce se angajează pe pista de decolare, stopează o secundă pentru a porni deodată accelerând fantastic cu un elan irevocabil, în poemele lui Nichita intervine foarte
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
păstrându-l la distanță față de multe alte tentații malefice, tentații care încearcă șerpuitor să preschimbe întreaga lume adamică după chipul și asemănarea fiarei. Mărturisirea te iubesc în fenomenalitatea îndrăgostirii Chipul persoanei iubite mă întâmpină, precum un vis ce se așează vestitor în mijlocul potecilor nocturne ale somnului, preschimbându-l din locaș al odihnei în sălașul imaginilor revelatorii. Privindu-l, tresar, fiind atins de fiorul unei modulări răscolitoare ce-mi luminează interiorul, transformându-l într-o minusculă lumină stelară care palpită naufragic în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
când numește pe literatori "cuci rătăcitori" în perioada de după 1848. Acest lucru, cum se vede din istoria literaturii și cum îl vede și Kogălniceanu, nu e just decât pentru Muntenia, unde, zice Kogălniceanu, în acel interval de cinci ani, afară de Vestitorul românesc, nu cunoaște altă publicație. Pentru Moldova, însă, el citează: Letopisețele, Uricariul, Cronica lui Șincai, Baladele lui Alecsandri, Teatrul lui Alecsandri, Poezii de Sion, Istoria lui Laurian, Poezii de Bolintineanu tipărite la Iași, vreo trei publicații periodice etc. 1 "Romînia
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Carpații”, iar editorial în 1910, cu proza din Negru pe alb. Mai este prezent în „Presa”, „Oltenia”, „Voința Craiovei”, „Secolul”, „Steagul”, „Frontul”, „Farul nou”, „Decalogul”, „Dreptul”, „Pagini juridice”, „Convorbiri literare”, „Dimineața copiilor”, „Universul copiilor”, „Arhivele Olteniei”, „Unirea”, „Cultura creștină”, „Păstorul”, „Vestitorul” ș.a. A semnat și M. Ghercescu, I. Magulea, Maxim Marici, Marius, Ion Mazâlu, Jean de Mourta, Protosinghelul Agafton Otmenedec, L. Rose, D. R. Siobert, I. Tornaghi. În 1912 este primit în Societatea Scriitorilor din România. Convertit la catolicism, o perioadă
THEODORIAN-CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290162_a_291491]
-
îndepărtarea oricărei karme, atât rele cât și bune. Spre deosebire de buddhism, jainismul n-a început printr-o acțiune de propovăduire a lui Mahăvīra. Acesta nu era decât ultimul dintr-un șir legendar de Tirthaṃkara-și, literal „făcători de vad”, altfel spus „înaintemergători”, „vestitori ai eliberării”. Ultimul dintre aceștia, Părśva, se pare că ar fi murit cu doar două secole și jumătate înaintea lui Mahăvīra. El se bucură și în zilele noastre de o poziție excepțională în cultul și mitologia jainismului. Întemeietorul sectei jainiste
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
absolvent a 4 clase gimnaziale Fălticeni (1884) apoi Învățător la Lămășeni (1893-1900) și Rădășeni (1900-1925). În paralel Învățător agricol ambulant (1915), iar după 1925 consilier pomicol pe lângă Camera agricolă județeană Fălticeni (trăsurica cu cal alb). Colaborator la publicațiile „Albina”, „Câmpul”, „Vestitorul satelor”, „Cunoștințe folositoare” ... semnând V. Lovinescu Rădășeni. și-a popularizat realizările În domeniul pomicol prin conferințe, broșuri și lucrările: Monografia centrului pomicol Rădășeni (În rev. „Câmpul”, 1/1908, București, p. 11-30); Părul - pere de vară, pere de toamnă (1915), Pepinierele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași - Contribuții la istoria Învățământului românesc, 125 de ani (1855-1980), În 19.IX.1970 lui Gh. N. Rădășanu, la Bogata. Dorind să scrie despre vrednicul Învățător, Îl Întreabă la ce reviste a mai scris, În afară de „Vestitorul Satelor” și „Lamura”. Are articolul Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și „Lamura”. Are articolul Grazielei Vântu despre Gh. Rădășanu, din „România liberă” (9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
9.VI.1967). 819 din Iași, din 1895(?) coleg de clasă cu N. Stoleriu. De mare deșteptăciune și mare vrednicie, a luat parte alături de N. Stoleriu, la tipărirea „Vestitorului Satelor”, a „Calendarului Sătenilor”. După ce a murit N. Stoleriu a condus „Vestitorul Satelor”. A fost revizor școlar de mare Înțelepciune și vrednicie. El a decedat de mult. Doamna lui, Raveica P. Gheorgheasa trăiește f. bolnavă cu piciorul drept, de 8 ani, În com. Giurgița, Jud. Dolj, Of. Portărești. Are un fiu Mihai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
verificat om de cultură (s-a văzut ce-a făcut la Iași) și atrageți-l, să reînviați „șezătoarea”, să Înființați vreo revistă culturală, lucruri care s-au putut realiza În trecut și acum nu? („șezătoarea”, „Înmuguriri”, „Calendarul Învățătorilor”, „Tribuna Învățătorilor”, „Vestitorul satelor” etc.). Cu Mircea Pienescu am fost coleg de catedră la „Academia Comercială”. Îl știu om de treabă și cred că nu va face greutăți, dacă poate da ceva Muzeului. În ceea ce privește ms. operii „Oedip”, i-am scris fostului meu coleg
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Mi-a spus Însă că dumneavoastră Îl cunoașteți pe prof. Băcescu și că ați putea intra În corespondență cu dânsul, În ceea ce privește pe moș Mihai Lupescu, cât și cu unele colecții de reviste folclorice pe care le mai are: Ion Creangă, Vestitorul satelor și „șezătoarea”. Eu contez Însă numai pe ceea ce știu că am eu și vă voi da totul pentru muzeu. Îmi scrieți că veți veni la cursuri de reciclare În București „pe la sfârșitul lui iunie”. V-aș ruga să mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
membri ai familiei aveau talent, Între ei și pictorul ștefan șoldănescu. 666 Învățător din Boroaia. Participant la luptele de la Mărășești din primul război mondial. Decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Decenii În șir, după moartea lui Neculai Stoleriu, a condus revista „Vestitorul Satelor”. Are meritul deosebit de a fi sprijinit materialicește mulți copii talentați, dar săraci, din Boroaia, trimițându-i la școli mai Înalte. 1011 TOMOZEI, Gh. 1 A R G E ș 29.12.1972 Revistă de Cultură Pitești Stimate domnule Dimitriu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Spiridon). Mircea Iulian Celmare, după întâmplări nebuloase, a murit mai târziu cu patru luni și zece zile de la asasinarea lui Mălin. Nichita Danilov, animat de un sentiment legitim, cunoscând întâmplările cu Mălin, l-a supranumit într-un articol inteligent scris , ... vestitorul Revoluției. Pe întinderea anului 1987, serviciul “D”al securității a început să răspândească în Iași zvonul, că familia Alexandru Tacu aparține unei organizații religioase oculte cu sediul în USA, care nu îngăduie membrilor săi să apeleze la serviciile medicilor fiind
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre cei mai harnici culegători de folclor, afirmându-se, alături de S. Fl. Marian, ca un bun cunoscător și colecționar de tradiții populare din nordul Moldovei, preocupat
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
de l’Isle Adam (Nuvele, 1911) și Th. Gautier (Arria Marcella, 1911). Acestora li se adaugă, în preajma războiului, alte volume: unul de proză și teatru - Sfinxul (1915), unul de versuri - Inscripții (1916), noi traduceri din Villiers de l’Isle Adam (Vestitorul, 1915) și din Oscar Wilde (Parabole, 1916). Căzut prizonier la Turtucaia, D. îndură aproape doi ani de recluziune în lagărele din Bulgaria. Revenit în țară în vara anului 1918, intră în redacția ziarului „Steagul” din București. Mai colaborează la „Hiena
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
Ciopraga, București, 1977; Fântâna cu chipuri, îngr. și pref. Cătălin Davidescu, Craiova, 1990. Ediții, antologii: Ștefan Petică, Poeme, București, f.a., Opere, pref. edit., București, 1938; Din poezia noastră parnasiană, București, 1943. Traduceri: Villiers de l’Isle Adam, Nuvele, București, 1911, Vestitorul, București, 1915; Théophile Gautier, Arria Marcella, București, 1911; Oscar Wilde, Parabole, București, 1916; Anatole France, Domnișoara Roxana, București, [1925]. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 518-519; Sadoveanu, Cărți, I, 131-133, 249-250; Trivale, Cronici, 161-164, 318-319; Șerban Cioculescu, „Inscripții” de N. Davidescu, FCI
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
de cultură și artă” „Comunitatea românească”, în care își tipărește majoritatea articolelor culturale și teologice, iar împreună cu Theodor Damian fondează publicația „Romanian Medievalia”. Colaborează, de asemenea, atât la revistele exilului: „Unirea” (Viena), „Universul liber” (Hollywood), „Micro Magazin” (New York), „Lupta” (Providence), „Vestitorul român canadian”, „Tricolorul” (Toronto), „Acțiunea românească” (New York), „Miorița noastră” (New York), „Lumea liberă”, „Observator” (München), „Luceafărul românesc” (Montreal), cât și la unele publicații din țară: „Tribuna”, „Ateneu”, „Glasul Bisericii” ș.a. Se observă ușor „deschiderea” nediferențiată a programului literar al lui A
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
un singur aspect: acela de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această întâlnire (preconizată în 1931, dar care nu a mai avut loc) redactorii de la cele mai importante ziare și reviste: Unirea din Blaj, Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații catolice (în momentul respectiv fiind vorba de Dacia creștină fosta Sentinela
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]