1,234 matches
-
floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), urs brun ("Ursus arctos"), lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigea"), veverița ("Sciurus carolineansis"); Păsări: cocosul de munte ("Tetrao urogallus"), acvila de munte ("Aquila chrysaetos"), vultur pleșuv sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuța gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fașa de
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
indian conține șapte unități, iar cel turcesc doar șase, în timp ce opiul macedonean conține 14 unități de morfină și este unul dintre cele mai de calitate opiuri din lume. Fauna din pădurile macedonene este abundentă și include urși, mistreți, lupi, vulpi, veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din vestul Macedoniei, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija. Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de pădure
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
e cafenie și conține ulei (ceară lichidă) aproximativ 54%. Un arbust în mediu produce 1 kg de polen, la care unii oameni sunt alergici. Frunzișul arbustului este hrană pe tot anul pentru o mulțime de animale inclusiv căprioara, pecarul, șeptelul, veverițele , iepurii, alte rozătoare, și păsări mai mari. Numai șoarecele din Deșertul Sonoră poate să digere ceară din nucă de jojoba. În cantități mari, semințele sunt toxice pentru mamifere, ceară nu poate fi digerata și pentru oameni este un laxativ. Populația
Jojoba () [Corola-website/Science/322995_a_324324]
-
coboară din zona montană, extinzându-și arealul în dealurile subcarpatice, dar este rar întâlnit. În apropierea Mănăstirii Neamț, în Rezervația „Dragoș Vodă” de la Dumbrava, se cresc în captivitate zimbri, animalul simbolic al Moldovei. În păduri și livezi pot fi văzute veverița ("Sciurus vulgaris"), șoarecele gulerat ("Apodemus flavicollis"), pârșul mare ("Glis glis"), șoimulețul de seară "Falco vespertinus"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), porumbelul gulerat ("Columba palumbus"), etc. Prin poziția sa, în Depresiunea Neamțului, închisă spre vest de Munții Carpați
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
și producătorii nu au vrut s-o jignească pe ea sau pe orice altă persoană oarbă. În schimb, celorlalte personaje le este milă uneori pentru el. El moare mult mai des în episoadele TV. Nutty, în traducere Țăcănitul, este o veverița verde dependența de zahăr, cu un romb galben care-i marchează capul și o coadă mare, încovăiată, care seamănă cu o acadea. El are niște acadele lipite de cap și de față, iar în frunte are un mic "all-day sucker
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
aceasta pofta ducând de multe ori la moartea lui desfășurată în cel mai sadic mod posibil. O singură dată a reușit să mănânce o singură furnică fără a fi ucis. El trăiește într-un copac de metal. Splendid este o veverița zburătoare albastră care are legată în jurul ochilor o bandană roșie cu două găuri pentru ochi. El este bazat în mare pe "Superman", fiind capabil să zboare cu viteze de pește 900.000 de mile pe oră, trage cu fascicule laser
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
umflarea buzelor și, totodată, a trupului ei, ca un balon. Decese ei implică să fie jupuita sau mâncată.Ea e singura care cunoaște personalitatea dublă a lui flippy și îi e teamă de el. Giggles, în traducere Chicoteli, este o veverița siberiana roz care are un marcaj de culoare roz deschis în formă de romb pe cap, purtând o funda roșie mare pe cap. Ea este unul dintre cele patru personajele primare. Are personalitatea unei tinere fete, deoarece îi place să
Happy Tree Friends () [Corola-website/Science/311395_a_312724]
-
IUCN) de mamifere, reptile, amfibieni și păsări. Mamifere: ursul brun ("Ursus arctos"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), vidra de rău ("Lutra lutra"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriacă"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), vipră ("Vipera berus
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
atacă în stare adultă diverse mamifere mari: bovine, cabaline, ovine, câini, pisici, precum și specii de animale sălbatice: căprioare, cerbi etc. Uneori atacă și omul. În stadiul de larvă hexapodă și nimfă octopodă, atacă animalele mai mici de pășune: șoareci, șobolani, veverițe, cârtițe, arici, reptile și păsări. În România "Ixodes ricinus" este o specie foarte frecventă, fiind identificată la om, animale de companie (câini, pisici), vite (bovine, cabaline, ovine), rozătoare, insectivore, lagomorfe, mustelide, carnivore, cervide, păsări, reptile. "Ixodes ricinus" este un parazit
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
Când întâmplator trece un animal prin apropiere, larva se fixează pe el și își începe prânzul hematofag; ele caută regiunea cu pielea mai fină (ureche, perineu), pentru a se hrăni. Larvele se fixează pe mamifere mici: șoareci de câmp, șobolani, veverițe, arici, cârtițe sau păsări mici; uneori pe reptile și chiar pe mamifere mai mari sau pe oameni. Ele se hrănesc câteva zile (3-6 zile) crescând în greutate de 10-20 de ori. După ce și-a luat hrana necesară, larva gorjată (îndopată
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
are orificiu genital. Nimfele încep să caute o nouă gazdă după aproximativ 12 luni. Ea atacă un alt mamifer, care reprezintă cea de a doua gazdă, de obicei mai mare decât cea a larvelor (de obicei, o pasăre, iepure sau veveriță), și începe să sugă sânge. Se hrănește cam 3-7 zile, se desprinde apoi și cade pe sol unde își continuă viața liberă în decurs de 2-8 luni. După o năpârlire, nimfa se transformă în adult, mascul sau femelă. La început
Căpușă comună () [Corola-website/Science/329717_a_331046]
-
Strășeniului sunt: Fundătura, Podul Volocii, Centru, Aleea Plopilor, Podișul, Satu Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte animale sălbatice întâlnite pe aria comunei sunt: iepurele, vulpea, viezurele, veverița, dihorul, nevăstuica și în ultimii ani porcul mistreț și căprioară. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Păușești-Măglași se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
Mamifere cu specii de: capră neagră ("Rupicapra rupicapra", în zona alpină superioară), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), urs ("Ursus arctos"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), râs ("Lynx lynx"), sau pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolinensis"); Specii de păsări: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), găinușa de alun ("Tetrastes bonasia"), uliu ("Accipiter nisus"), corb ("Corvus corax"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), mirlă ("Turdus merula"), acvila țipătoare
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: Mamifere: urs brun ("Ursus arctos", cerb ("Cervus elaphus"), căprior ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Canis lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris silvestris"), iepure-de-câmp ("Lepus europaeus"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), liliac mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliac mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"); Păsări (protejate prin "Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009", privind conservarea păsărilor sălbatice) cu specii de: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), uliu păsărar ("Accipiter nisus
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
tuturor. Trebuie să o iubești nesfârșit și să fii veșnic pregătit să o descoperi, ca să-ți arate tainele. Într-o picătură de ploaie un curcubeu, într-o rază de soare puzderie de microorganisme ca un praf, într-un foșnet o veveriță ori o salamandră iute ca o lamă de cuțit care alunecă în întuneric. Iar noi fuseserăm cei aleși...
Editura Destine Literare by Livia Nemțeanu-Chiriacescu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_412]
-
vegetație a fost înlăturată de terenuri agricole pentru cultura plantelor cerealiere. Ca specie de plantă de importantă floristică deosebită este narcisa, prezentă în rezervația naturală din lunca Neajlovului. Fauna din zonele de pădure este reprezentată prin : cerb, mistreț, căprior, vulpe, veveriță. Multe dintre aceste animale au dispărut sau și-au redus numărul datorită intervenției omului, prin defrișarea pădurilor sau datorită braconajului. Așa se întâmplă cu cerbul și mistrețul, care practic, nu mai există. Păsările cele mai numeroase sunt: fazanul, sitarul, gaița
Comuna Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301197_a_302526]
-
400 metri de la nivelul mării. În păduri preponderent domină speciile: carpenul, fagul, frasinul, ulmul, stejarul, salcîm alb, teiul, etc. În fîșiile forestiere: cornul, păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
mai mare răspândire o au vulpile (Vulpes vulpes), viezurii (Meles meles), iepurii, căpriorii, mistreții, lupii ( numărul acestora a scăzut considerabil în ultima perioadă) și pisicile sălbatice. Alături de aceste viețuitoare trăiesc numeroase specii de rozătoare, dintre cele mai frecvent întâlnite sunt veverițele și pârsii. În ultimele două decenii numărul viețuitoarelor a scăzut considerabil ca urmare a vânătorii ilegale și a perturbării sau distrugerii arealului acestora, după ce, în prealabil, grație protecției acordate de către ocoalele silvice și filialelor de vânătoare, numărul anumitor specii de
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
când se putea destinde, găsea statul acasă mult prea pașnic. Liniștea și relaxarea erau lucruri de temut - se putea obișnui cu ele. — Oetsu! — Da? se auzi vocea ei, din direcția bucătăriei. — Vezi că bate la poartă. — N-or fi iarăși veverițele? Nu, e cineva afară. Ștergându-și mâinile, Oetsu se duse la poartă și reveni imediat, spunând: — E un preot de la Komyoji. L-a adus pe Hiyoshi. Pe fața ei tânără se așternuse o expresie deznădăjduită. — Aha! Danjo, care se așteptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Eu o să stau puțin după ce ajungem la poiana unde o să ne oprim și am să plec." "Te porți ca un copil, zise, e bine așa, îți spun eu că e bine, ai răbdare..." Petrică ne așteptă ca să ne arate o veveriță. Surâdea cu gura până la urechi. Matilda îl luă de braț și Petrică îmi făcu impresia că se sprijinea de ea, atât de tare se lipi și se făcu parcă mai mic lângă umărul ei, deși era mai înalt. Pe urmă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Andrei, născut la 4.09.1933 în localitatea Pepeni) și David Elena, născut la data de 25 iulie 1983 în localitatea Pepeni, județul Sîngerei, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Pepeni, raionul Sîngerei. (1.878/2007) 78. Veveriță Dorina, fiica lui Valentin și Valentina (fiica lui Brus Gheorghe, născut la 10.05.1918 în localitatea Horodiște, raionul Rîșcani, și Sofia), născută la data de 31 martie 1983 în localitatea Bahu, raionul Călărași, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205117_a_206446]
-
Birou, Trubadur, Surduc, Caraș, Miniș, Deliblata, 1 Decembrie, Cerna, Bucegi, Diaconu Coresi; Giroc, partea stângă (Lidia, Calea Martirilor, L. Rebreanu, Balanței, Poeziei, Naturii); Giroc, partea dreaptă (Drubeta, Vlădeasa, Ștefan Stâncă, Stegarilor, Pandurilor, Vântului); Șagului, partea dreaptă (Lacului, Științei, Teatrului, Cutezătorilor, Veveriței, Fraternității, Grădinii, A. Ipătescu); Bălcescu (Gh. Doja, M. Viteazul, C. Porumbescu, Corbului, Romulus, Șoimoș, Odobescu, case); Ghiroda Nouă (Ghirodei, Cocostârcului, Lemnari, Prieteniei, Mătrăgunei, Luncii, Pelicanului); Fratelia (Călătorilor, Berzei, Prut, Drubeta, Ulpia Triana, Arcidava); Gării ( N. Tritulescu, Nufărul, Olănescu, Gelu); Mehala
Agenda2005-17-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283605_a_284934]
-
de păsări din zona de europeană. Grupul păsărilor de pradă, care sunt cele mai vulnerabile specii de păsări, sunt reprezentate de: șoimul de Banat, vulturul imperial și acvila. Existența lor este condiționată de prezența în câmp deschis (pe pășuni) a veverițelor, care constituie baza hranei lor zilnice. Populația regnului animal în regiunea dunelor este reprezentată în acest moment de: lup, cerb, căprioare și mistreți. În scopul protejării acestei zone, Dunele Deliblat au fost declarate rezervație a naturii. Începând cu anul 2002
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]
-
dublat în română, filmul putând avea ca opțiune vedete de televiziune, așa cum și Tangled, i-a adus alături pe Luminița Anghel în rolul Mamei Gothel, Jorge în rolul lui Flynn Rider (Gheorghe Papagheorghe, numele bine adaptat în română), Alina Chinie, veverița de la Happy Hour, în rolul lui Rapunzel, și Simona Nae, ce a cântat partiturile nebunaticii și rebelei blonde cu părul lung. Se disting vedete din lumea televiziunii românești precum Jorge, Dalma Kovacs, sau Mihai Bobonete. Stabilirea vocilor, împreună cu interpretarea replicilor
Regatul de gheață (film) () [Corola-website/Science/329609_a_330938]