1,381 matches
-
vegetative noncolinergice și nonadrenergice. I.1.3. FIBRE VEGETATIVE NONADRENERGICE ȘI NONCOLINERGICE (ENTERICE) Au fost puse în evidență la nivelul tubului digestiv, creierului coronarelor, căilor urinare și respiratorii cu ajutorul metodelor imuno- și histochimice sau electrofiziologice moderne. Microscop electronic, ele conțin vezicule opace, mari, quinacrin-pozitive la nivelul butonilor sinaptici. Inițial au fost denumite de Burnstock (1979) fibre purinergice întrucât folosesc ca mediatori chimici ATP și mai ales, produsul de degradare al acestuia, adenozina. Acțiunea ATP și adenozinei se exercită asupra a două
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Deși conferă musculaturii tubului digestiv un grad de independență funcțională mai mare decât al altor organe, plexurile enterice sunt subordonate influențelor reglatoare centrale și periferice. Plexuri intramurale similare au fost puse în evidență în numeroase alte organe ca: mușchiul uterin, vezicula biliară și vezica urinară, pancreas, glande salivare și chiar pereții vasculari. Plexul uterovaginal, de exemplu, reprezintă calea de distribuție la organele genitale feminine a filetelor parasimpatice sacrate (n. pelvin) și simpatice provenite din plexul hipogastric. Dintre formațiunile ganglionare ale acestui
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formațiunile ganglionare ale acestui plex parietal, mai important este ganglionul de la nivelul cervixului uterin. La rândul său, plexul vezicii urinare, cu sediu submucos și muscular, este bogat în ganglioni neurali, mai ales în regiunea trigonului vezical. Pe de altă parte, vezicula și căile biliare sunt prevăzute cu un plex nervos adventițial, constituit din microganglioni și filete terminale, ce pătrund până în țesutul conjunctiv dintre stratul muscular și epiteliul mucos. Parenchimul multora din glandele cu secreție externă sau internă conține de asemenea conglomerate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
interstițiale Cajal (CIC) au fost descoperite de Cajal în 1892 folosind impregnația argentică și colorația cu albastru de metilen, iar atribuirea eponimică se pare că aparține lui Dogiel (1899). Deși sunt asemănătoare neuronilor, ele sunt celule non-neuronale, deoarece nu conțin vezicule de neurotransmițător. Au corpul mic cu numeroase procese alungite care se interpun între ramificațiile terminale ale enteroneuronilor motori și fibrele musculare netede. În funcție de locația intraparietală, CIC se clasifică în mienterice (CICmi) situate în stratul muscular longitudinal, intramusculare (CICim) situate în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
singură direcție (tip valve-like) a impulsurilor excitatorii sau inhibitorii de la un neuron la altul sau de la terminațiile nervoase la organul efector. Criteriile de identificare a sinapselor sunt, în linii, mari următoarele: -Sinteza neurotransmițătorului la nivelul terminațiilor presinaptice; -Depunerea mediatorului în vezicule secretorii presinaptice; -Eliberarea reglată a mediatorului în spațiul sinaptic; -Prezența receptorului specific în spațiul postsinaptic; -Inactivarea mediatorului chimic eliberat. I.4.1 FORMAREA SINAPSELOR Realizarea contactelor între terminațiile axonale ale neuronilor și celulele-țintă nervoase, musculare și glandulare, constituie o treaptă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de contacte între filopodele conului de creștere axonal și prelungirile sau componentele neuronului postsinaptic; II.recunoașterea interneuronală, care se bazează pe specificitatea chimică a unor glicoproteine ale matricei extracelulare; III.începerea îngroșării postsinaptice, inițiată de elementele complexului Golgi și de veziculele acoperite (coated vesicles), care apar în această zonă; IV.constituirea sinapsei definitive. S-a constatat că substratul (micromediul) reprezintă zona de aderență pentru filopodii, acționând ca un agent director esențial. În această matrice extracelulară filopodele găsesc molecule de aderență, care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a sinapselor. Acest proces include patru etape majore: a)deconectarea sinapselor și, dacă este necesar, îndepărtarea produselor de degenerare; b)inițierea proliferării axonale și diferențierea unor noi bulbi presinaptici; c)stabilirea unor noi contacte sinaptice; d)maturarea noilor sinapse, apariția veziculelor sinaptice și a densităților pre- și postsinaptice. Turnover-ul sinaptic este un proces în plină desfășurare în organismul adult normal. El poate fi determinat de stimuli ca experiența, modificările de mediu, ca și de activitatea fiziologică normală a organismului. Acest tip
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adultă. Încercând o corelare între clasificarea lui Gray în sinapse de tip I și II și aceea a lui Uchizono în sinapse excitatorii sau inhibitorii, Markus și Petit analizează factorii care determină curbura sinapselor: diferențe în constituenții celulari, creșterea numărului veziculelor sinaptice, modificări în rețeaua citoscheletală, eficiența unor sisteme reglatorii, intensitatea activității. Ei citează lucrările lui Lynch și Bandry (1984), care demonstrează că stimularea repetată induce activarea unei proteaze activate de calciu (calpaina) pentru a degrada fodrina (spectrina cerebrală). Este cunoscut
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contact, dând posibilitate neurotransmițătorilor să ajungă la elementele țintă, înainte de a se difuza în spațiul extracelular. Este de asemenea importantă direcția curburii: o sinapsă „smile shaped” permite structurarea unui număr mai mare de receptori față de cantitatea de mediator eliberat din vezicule, în comparație cu sinapsa „frown shaped”, unde există o eliberare mai mare de transmițători față de numărul situsurilor receptoare. Modificările curburilor sinaptice se repercutează și în eficacitatea lor: în „smile shaped” contactul sinaptic este mai apropiat în centrul ei, astfel crește eficacitatea, potențialul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
elementele constitutive ale teritoriului postsinaptic, sinapsele chimice pot fi axo-dendritice, axo-somatice, axo-axonale, somato-dendritice, dendro-dendritice, neuro-musculare netede, neuro-glandulare, neuro-imune etc. (fig. 29). Caracteristicile funcționale ale sinapselor chimice sunt: I.Unidirecționalitatea transmiterii din teritoriul presinaptic spre cel postsinaptic. Faptul se datorește prezenței veziculelor sinaptice numai în teritoriul presinaptic și eliberării mediatorului chimic de la nivelul acestora în fanta sinaptică, în vederea acțiunii sale asupra receptorilor specifici ai membranei postsinaptice; II.Întârzierea sinaptică determinată de timpul necesar derulării fenomenelor electrochimice care au loc din momentul depolarizării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcționale activatoare sau inhibitorii importante; VI.Inexcitabilitatea electrică a membranei postsinaptice, întreținută de particularitățile electrochimice ale acesteia (prezența receptorilor specifici mediatorului chimic). De menționat că, în sistemul nervos vegetativ al mamiferelor există numeroase terminații nervoase varicoase, cu conținut bogat în vezicule „sinaptice” care nu se găsesc însă în relații de juxtapoziție cu membrana postsinaptică. Conținutul vezicular al acestor varicozități este eliberat în spațiul extracelular, acționând asupra receptorilor situați la oarecare distanță de locul de eliberare (Neuwenhuys, 1985). Dacă substanțele astfel eliberate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nu s-a precizat încă. La rândul lor, articulațiile sinaptice prezintă anumite particularități citologice care oferă elemente de identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
oferă elemente de identificare a sinapselor chimice de cele electrice. În timp ce sinapsele chimice se caracterizează printr-un interval sinaptic relativ mare (150-300 Å) și prezintă vezicule în teritoriul presinaptic, sinapsele electrice sunt lipsite atât de fantă sinaptică cât și de vezicule presinaptice, realizând joncțiuni intermembranare, de tip gap-junction. Între sinapsele electrice și cele chimice pot apărea interacțiuni sinaptice complexe cu participarea efluxului de potasiu presinaptic asupra matricei intersinaptice ca răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
răsunet postsinaptic. Relațiile interneuronale pot fi convergente sau divergente, realizând răspunsuri postsinaptice de tip excitator sau inhibitor în funcție de efectul depolarizant sau hiperpolarizant al neurotransmițătorului purtător de informație presinaptică. De precizat că în cazul terminațiilor nervoase varicoase cu conținut bogat în vezicule sinaptice, eliberarea și acțiunea mediatorului chimic se realizează la oarecare distanță de locul de acțiune, îndeplinind rol fie de neurotransmițător, fie de simplu neurmodulator al activității acestuia (Neuwenhuys, 1985). După elementele celulare care se găsesc în contact sinaptic, sinapsele chimice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
componenta presinaptică a majorității sinapselor este de origine axonală, studii fiziologice și ultrastructurale recente, efectuate la nivelul bulbului olfactiv, au demonstrat existența sinapselor între dendritele celulelor mitrale și cele ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cele ale celulelor granulare. Dendritele celulelor mitrale, considerate ca structuri presinaptice, conțin vezicule sinaptice și specializări membranare, similare celor din terminațiile axonale. Aceste tipuri de sinapse sunt denumite dendro-dendritice. În acest caz dendritele celulelor mitrale formează sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică formează o sinapsă reciprocă cu dendrita celulei mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sinapse asimetrice, asociate cu vezicule sinaptice sferice, în contact cu procesele sinaptice ale celulelor granulare. La câțiva microni, pe această zonă de contact, aceeași prelungire dendritică formează o sinapsă reciprocă cu dendrita celulei mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează sinapse simetrice, care sunt inhibitorii pentru celulele mitrale. Sinapse dendro-dendritice au mai fost evidențiate în talamus (Ralston și Herman, 1969), unde sunt de tip simetric, dendrita presinaptică conținând vezicule aplatizate. La nivelul locusului niger, Nedergaard (1988
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mitrale. Procesele dendritice ale celulelor granulare conțin vezicule sinaptice aplatizate și formează sinapse simetrice, care sunt inhibitorii pentru celulele mitrale. Sinapse dendro-dendritice au mai fost evidențiate în talamus (Ralston și Herman, 1969), unde sunt de tip simetric, dendrita presinaptică conținând vezicule aplatizate. La nivelul locusului niger, Nedergaard (1988) a identificat celule ce produc dopamina necesară funcționării striatului. Aceste celule prezintă dendrite presinaptice. Eliberarea dopaminei la nivelul acestor sinapse dendro-dendritice a suscitat discuții. Astfel, Nedergaard și colab. au constatat că dendritele presinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
celulelor bipolare, dendritele celulelor ganglionare și procesele celulare ale celulelor amacrine (neuroni unipolari). Aceste „triade” sinaptice se caracterizează prin prezența la nivelul elementului presinaptic a unei îngroșări sinaptice (ribbon) electrondense, ca o bară, care este aliniată perpendicular pe membrana presinaptică, veziculele sinaptice aglomerându-se în jurul acestei bare, în loc să se agrege la nivelul membranei presinaptice. Dendritele celulelor ganglionare conțin puține mitocondrii, de dimensiuni mari, în timp ce în procesele citoplasmatice ale celulei amacrine se află aglomerări de vezicule sinaptice. Existența sinapselor nodale, în care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
este aliniată perpendicular pe membrana presinaptică, veziculele sinaptice aglomerându-se în jurul acestei bare, în loc să se agrege la nivelul membranei presinaptice. Dendritele celulelor ganglionare conțin puține mitocondrii, de dimensiuni mari, în timp ce în procesele citoplasmatice ale celulei amacrine se află aglomerări de vezicule sinaptice. Existența sinapselor nodale, în care elementul presinaptic este reprezentat de o porțiune de la nivelul nodulului Ranvier, este bine cunoscută. Aceste sinapse pot fi atât chimice, cât și electrice și au fost evidențiate în sistemul nervos al teleosteenilor. De fapt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu dendritele neuronilor secundari ganglionari. În funcție de locul unde sunt situați, ganglionii vegetativi extranevraxiali se împart în ganglioni cranieni latero-vertebrali, prevertebrali și pre- sau intravertebrali. La rândul lor, neuronii ganglionari sunt multipolari, izolați sau dispuși în insule, cu conținut bogat în vezicule dense și lipofuscină la nivelul pericarionului. Fibrele axonale ale acestora sunt amielinice, lungi, în cazul celor simpatice și scurte în cazul celor parasimpatice. Reprezentând axonii neuronilor din coloana intermedio-laterală a măduvei toracice și lombare, fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cel puțin 13 dendrite pe celulă la cobai), ramificarea acestor dendrite în spațiul capsular din perfection fiind importantă la om. S-au observat chiar și structuri de tip glomerular, în care la microscopul electronic s-au evidențiat aglomerări granulare și vezicule mici, dispersate în pericarion și dendrite. Majoritatea articulațiilor sinaptice dintre fibrele preganglionare și neuronii postsinaptici sunt de tip axo-dendritic. Fiecare fibră preganglionară formează sinapse cu mai multe dendrite, asigurând diseminarea semnalelor în teritoriul postsinaptic. În afara fibrelor axonale presinaptice și a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
integrate cu ale altor neuroni pentru a genera reacții complexe polineuronale. În funcție de conexiunile axonului unic presinaptic cu componentele structurale ale neuronilor postsinaptici, la nivel cortico-subcortico-spinal predomină două tipuri de sinapse chimice centrale: simetrice și asimetrice. Spre deosebire de sinapsele simetrice bogate în vezicule presinaptice și lipsite de material dens la nivelul fantei sinaptice, sinapsele asimetrice sunt bogate în corpi denși postjoncționali la nivelul membranei postsinaptice. Ambele tipuri sunt influențate atât de celulele gliale protectoare, participante la biosinteza neurotransmițătorilor, cât și de substanțele cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
evidente, de obicei continue, existând doar rareori perforații. A treia varietate de sinapse asimetrice apare la nivelul corpului celular al celulelor nepiramidale, cu dendrite netede sau cu puțini spini. De obicei, aceste sinapse se formează de către axonii terminali mici, cu vezicule sinaptice rotunde, aspectul morfologic al joncțiunii fiind identic cu al celor două tipuri de sinapse descrise mai sus. Nu s-au observat sinapse asimetrice la nivelul corpului celular al celulelor piramidale, al celulelor stelate cu spini dendritici și în segmentele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu spini dendritici și în segmentele axonale inițiale. I.4.5.6. Sinapsele simetrice Cele mai frecvente sinapse simetrice fiind cele axo-somatice apar la nivelul corpului celular. Axonii terminali sunt mai mari, conțin un număr mai mare de mitocondrii și vezicule sinaptice pleiomorfe, ceva mai mici decât în sinapsele asimetrice. La nivelul joncțiunilor sinaptice nu apar densități postsinaptice, iar veziculele sinaptice se acumulează la interfața dintre axon și corpul celular, realizând complexe sinaptice. O a doua categorie de sinapse simetrice se
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]