7,044 matches
-
aparent, fără efort să abolească funcțiile și să anuleze circumstanțele pentru a recupera sîmburele de eternitate amorțit în culcușul efemer al aparențelor. Sub privirea sa iscoditoare și contemplativă, în primă instanță neutră și glacială, banalitatea s-a ridicat pînă la vibrația lirică, anodinul a căpătat măreție și indiferența un tragism inexprimabil. însă dincolo de prospecțiunile temporale și de permanenta codificare culturală, artistul a fost în permanență un voluptuos al materiei. De la instrumentele și de la tehnicile consacrate ale pictorului și ale graficianului, de la
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
obiectul real și ficțiunea imaginii, sprijinite și întreținute de artist printr-o manualitate și printr-o capacitate de adaptare la spiritul formei și la somațiile materiei cu totul ieșite din comun, se transformă, finalmente, în ambiguă trăire estetică și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în arhiva noastră mentală și semnificate în orizontul cunoașterii, artistul explorează, în principal, patru căi
Ion Bitzan, între creație și mimesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8794_a_10119]
-
ființa creatorului. A Scriitorului interpretat de Dimeny Aron. Corpurile lor se opresc, din cînd în cînd. Adevărate sculpturi. Expresive. Fragile. Extrem de fragile. Ritmul acestei intrări îmi pare un fel de prolog. Un fel de timp necesar tuturor ca să ne aducem vibrațiile împreună. Să putem să pornim, împreună, onest, pe drumul unei evidente confesiuni artistice, umane și estetice. O podișcă rece, din inox, le susține pașii și le reflectă, vag, trupul. În spate,o pantă din lemn patinat. Spațiul este închis, într-
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]
-
infinită, masă infinită sau timp infinit. "Zero Kelvin" este o expresie care nu are în sine o semnificație fizică, căci ea desemnează de fapt o neputință umană: neputința de a atinge acel prag minim al agitației termice dincolo de care orice vibrație moleculară încetează. Toate sintagmele care conțin termenii "zero" sau "infinit" sunt concepte-limită, simple mărgele semantice menite a desemna capătul unui proces căruia omul nu-i poate atinge capătul. Rostul lor e să indice limita unui fenomen care nu are limită
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
escrocii și de impostorii analfabeți care au infectat piața românească, sub privirile blajine ale celor care veghează la buna funcționare a infracțiunii, cu acele obiecte triviale și ridicole atribuite lui Brâncuși. Însă în pofida firii sale discrete și pudice, atunci cînd vibrația lăuntrică l-a copleșit și cînd obrăznicia și vulgaritatea celor din jur au impus-o irepresibil, el a știut să-și acordeze și lira pentru timpanele delicate, dar și să-și aștearnă loviturile biciului pe spinările solzoase și tuciurii ale
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen de rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen de rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini de restul fizionomiei
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
omului, mai mult decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen de rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
decât ce îl poate produce... Invers. Ce spune I. în capitolul fără de soț este ca și un ecou la viața lineară a lui C., - ceva vag îndepărtat ce produce parcă un fenomen de rezonanță repetată, asemeni unei vibrații peste altă vibrație, suprapusă altei mișcări... Cel ce punea întrebări duse ceașca mare de cafea la buze în timp ce celălalt vorbea febril și care se simți privit altfel decât până atunci, cu ochii numai, intens, foarte atenți și, nu știu cum, parcă străini de restul fizionomiei
Fraze regăsite... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8889_a_10214]
-
fizionomiei și a înfățișării generale, nu doar a jocului ca atare. Toate acestea se produc fără aportul radical al machiajului sau al tehnicilor speciale de filmare. Pur și simplu, e vorba de alt om, de altă voce și de altă vibrație a întregii sale ființe. Cred că aici stă secretul marii arte actoricești a lui Victor Rebengiuc: în capacitatea de a-și "regla" emisiile de unde. Diferența între violența mocnită a lui Moromete și exploziile de energie din "Balanța" este atât de
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
situez altfel decît de partea cititorului lui Banu, această "sfîșiere" între biografic și teoretic mi se pare benefică, deoarece discursul eului care se lasă "fecundat de puterile scenei" nu îți dăruiește doar un comentariu punctual și pertinent: memoria afectivă și vibrația trăirii care impregnează scriitura nu numai că nu obnubilează rigoarea argumentației, ci îți revelă o cale regală de acces înspre o cunoaștere profundă, vie a ficțiunii vii care e teatrul. Și-apoi, netemîndu-se să rămînă deschis în fața magiei scenei, nu
Despre incandescența riguros temperată by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/8896_a_10221]
-
început drumul meu la "România literară", am împărțit biroul cu Andriana Fianu. Cred că ei îi datorez o mare parte din ce este Clody Bertola pentru mine. Nuanțe și accente au pus șoaptele inteligente ale Lenei Constante. Exista acolo o vibrație extraordinară. Parisul copilăriei, aburii ceaiului fierbinte, " Il était une bergčre...", Balcicul și albul orbitor al falezelor. Repet, fără să o cunosc, Clody Bertola a făcut parte din viața mea. Am văzut-o, invariabil, în lanul de grîu adus pe scenă
Melancolii de iarnă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8917_a_10242]
-
cu el, l-am privi cu pomenita simpatie, e o impetuoasă (ca a tuturor confraților, mai vechi sau mai noi, ai lui Topârceanu), artă poetică: "Eu sunt un genial amestec/ De Poezie/ Și de Proză/ (...) Prin mine mor - ca să renască - / Vibrații pentru mai tîrziu,/ Eu sunt ce n-am fost niciodată/ Și-un sfert din ce era să fiu!/ Sunt arcul primului avînt, - / Trompetă,/ Placă,/ Diafragmă/ Și... dracu știe ce mai sînt!". Noi știm? Ce este această poezie dulce ca o
Un poet sub frunze moarte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9792_a_11117]
-
meditației d-lui Liiceanu, Cioran s-a situat la antipodul lui Noica. Cel dintîi punea accentul pe materia existențială, chiar dacă "văicăreala" sa "tăia pofta de mîncare" astfel încît rolul lecturilor rămînea descoperirea și "modularea (existenței) către expresia ei finală", a "vibrației proprii". "ŤVibrează și citește ce vreiť, ar fi putut suna îndemnul lui Cioran. Iar Noica nu avea să opună acestui îndemn decît rețeta dopajului cultural". "Suflețelul" izgonit în infernul intelectului de către Noica putea fi doar în acest mod reabilitat. "Meciul
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
și îi pune la loc după o regie bine studiată (alteori, absorbit fiind de o problemă, se trezește mușcînd discret capătul unuia dintre brațe), în sfîrșit, dacă are degetele lungi și subțiri, ele trebuie să sugereze o anumită nervozitate, o vibrație interioară continuă și, de aceea, mîna acompaniază abundent vorbirea, cînd trecînd lin peste frunte, cînd încercînd să pună la loc o șuviță rebelă, cînd ondulîndu-se frîntă din poignet, în aer, punctînd și articulînd inteligent spațiul discuției". Sau un alt portret
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul trecut, Ion Nicodim este aproape Ťextrem-orientalť de parcimonios. Cu o sensibilitate zen, el golește suprafețele, fără a le împuțina vibrația gris-pământie sau azurie a fundalului. Așează apoi pe aceste suprafețe, cu discreție și calculată disimetrie, unul dintre motivele sale predilecte: lacul, planta, curcubeul. Pe la mijlocul carierei sale de o jumătate de veac, Nicodim a recurs constant la o formă ritualizată, cu
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
o pot foarte bine descrie și prin cuvîntul "cîmp", și asta fiindcă particula înseamnă un punct mișcător, în vreme ce cîmpul înseamnă o întindere spațială, nemișcătoare, care numai punctuală nu este. În realitate, ceea ce au în comun particula și cîmpul este însușirea vibrației. Totul vibrează în lumea asta, de la neuronii din capul nostru și pînă la bazaltul din care sînt făcuți munții. Iar dacă totul în lumea aceasta e o universală vibrație, deosebirea dintr-o realitate sau alta apare odată cu frecvența locală a
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
În realitate, ceea ce au în comun particula și cîmpul este însușirea vibrației. Totul vibrează în lumea asta, de la neuronii din capul nostru și pînă la bazaltul din care sînt făcuți munții. Iar dacă totul în lumea aceasta e o universală vibrație, deosebirea dintr-o realitate sau alta apare odată cu frecvența locală a vibrației constitutive. De pildă, cîmpul este o vibrație a cărei frecvență e suficient de mică ca să nu îngăduie condensări energetice într-un punct sau altul. E ca o soluție
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
Totul vibrează în lumea asta, de la neuronii din capul nostru și pînă la bazaltul din care sînt făcuți munții. Iar dacă totul în lumea aceasta e o universală vibrație, deosebirea dintr-o realitate sau alta apare odată cu frecvența locală a vibrației constitutive. De pildă, cîmpul este o vibrație a cărei frecvență e suficient de mică ca să nu îngăduie condensări energetice într-un punct sau altul. E ca o soluție de sare a cărei densitate e prea mică ca să îngăduie cristălizări punctuale
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
din capul nostru și pînă la bazaltul din care sînt făcuți munții. Iar dacă totul în lumea aceasta e o universală vibrație, deosebirea dintr-o realitate sau alta apare odată cu frecvența locală a vibrației constitutive. De pildă, cîmpul este o vibrație a cărei frecvență e suficient de mică ca să nu îngăduie condensări energetice într-un punct sau altul. E ca o soluție de sare a cărei densitate e prea mică ca să îngăduie cristălizări punctuale ale sării dizolvate în apă. Dacă acum
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
și ne-a adus împreună. Într-un teatru. "Concertul de la ora 19" a fost pentru mine un moment excepțional. De bucurie. De descoperire. De emoție. Spațiul generos și încărcat pozitiv al Teatrului Act a făcut ca artele să-și amestece vibrațiile, publicurile, ștachetele, ambițiile, emoțiile. Am redescoperit că arta nu are granițe și că se simte bine acolo unde este dorită, iubită, protejată. Numai noi clădim prejudecăți și restricții, limitări și delimitări. Bucuria și împlinirea se pot manifesta și între patru
Spații by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9972_a_11297]
-
teatrului - Bogdan Szolt și Salat Lehel sînt doar două exemple care au lucrat ceva, bănuiesc, ca pregătire corporală. Unii interpretează și alte personaje, alții nu. Dar asta nu înseamnă nimic pentru că ei, împreună, realizează un personaj de mare impact și vibrație, acest Cor care povestește și traversează, exemplificînd, părți dintr-un destin. Al lui B. Și al altora. Poezia textului este concurată de poezia trupurilor de pe scenă. Trupurile se amestecă cu literele, elegant caligrafiate, ale manuscrisului mărit pe care se joacă
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
grecii era cel mai greu/ mai ales cînd acolo/ în Antichitate era dimineață// iar pe carnea mării plutea// încă vie Substanța Universală" (11 decembrie 2005). O sondare a obîrșiilor ultime e fatalmente descărnată, conceptuală (de observat că aci conceptele posedă vibrația unor entități concomitent materiale și spirituale precum atomii în viziunea reprezentanților Școlii din Abdera): "în depresiunile/ acelea montane/ elementul dominant/ era noaptea// uneori dimineața/ pe lacurile înghețate./ Acolo Focul și Perla/ nu înfloreau/ decît în umbră" (2 ianuarie 2005). Uneori
Reveria conceptelor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9992_a_11317]
-
lansarea și reverberarea muzicii românești sunt efectul unei perseverențe demnă de subiectul în cauză. Și cum n-aș vrea să mă raliez acelor spirite "prudente", poate chiar paupere care, incapabile de discernămînt, văd emfaza sforăitoare și acolo unde se instaurează vibrația sonoră a unei mari sensibilități, am interogat-o pe Violeta Dinescu cu privire la episoadele ce au avut drept protagonistă componistica românească: Încă din 1995 am inițiat ciclul "Komponisten Colloquium", onorat sistematic de prezențe românești de cea mai consistentă magnitudine. În anul
Avantaj muzica românească by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8971_a_10296]