744 matches
-
ca știință în vremea lui Paulescu. Această știință nouă, cu rădăcini adânci în istoria medicinii și biologiei în general, a dus la aprofundarea bazelor eredității și nu a făcut altceva decât să confirme și să precizeze tehnic ceea ce observația ființei viețuitoare arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis ființei umane și în general ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să confirme și să precizeze tehnic ceea ce observația ființei viețuitoare arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis ființei umane și în general ființelor viețuitoare, indiferent de regnul din care fac parte, să se adapteze condițiilor mereu schimbătoare ale mediului. Numai că această adaptare continuă s-a realizat doar în cadrul strict al speciei și nicidecum ca posibilitate de transformare a speciilor cum susțin darwiniștii, speculând
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
ființa viețuitoare o are pentru un anumit obiect, ființă sau fenomen și care exercită o anumită influență asupra ei. Se întâlnește la toate categoriile de ființe, dar diferă după cum este vorba despre ființa unicelulară sau pluricelulară. Reacția reprezintă răspunsul ființei viețuitoare la impresia creată de acțiunea mediului asupra ei. Va fi diferită, de asemenea, după cum este vorba de ființe unicelulare sau pluricelulare. Este de fapt o eliberare de energie prin reacții chimice și care se traduce prin mișcare. La unicelulare este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
particulară emotivă împreună cu reacția emotivă care-i urmează formează actul instinctiv sau instinctul. În linii generale instinctele și actele instinctive coordonează întreaga existență a individului pentru că ele rezumă cele 3 deziderate principale ale existenței umane și, în general, ale ființelor viețuitoare: nutriția, relația cu mediul și reproducția Astfel se descriu 3 tipuri de instincte: - instincte de nutriție - ființa întotdeauna alege din mediul său acele nutriente care pot să-i asigure nutriția. Cantitatea și calitatea lor sunt reglate instinctual; - instincte de relație
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
degradare opunându-se astfel rolului lor natural, iar modularea în minus prin efectul voinței inhibitoare, așterne drumul spre asceză. Actele voluntare fiind rezultatul strict al facultății de a raționa, gândi și judeca, calități ce-l deosebesc pe om în lumea viețuitoare din care face parte, nu se întâlnesc decât la om. Ele nu anulează instinctele pentru că ar anula esența biologică a ființei umane, mai mult ar duce la anularea finalității biologice, ceea ce practic ar însemna autodesființare. Conceptul de finalitate în biologie
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
animalul care execută aceste acte. Ea nu este nici în el nici în strămoșii lui: căci nici unul nu s-a gândit vreodată la marele scop pe care îl execută. În ciuda evidențelor că finalitatea este caracterul și markerul distinctiv al lumii viețuitoare în raport cu materia brută, în pofida faptului că nume sonore în știința secolului XIX și XX, mai ales în domeniul științelor biologice, susțineau ideea de finalitate ca fiind de natură imanentă și de esență divină, materialismul se impune totuși ca doctrină dominantă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
principali: ereditatea, variabilitatea, și lupta pentru existență care ar fi condus la evoluția formelor de viață, de la cele mai simple la cele mai complexe; mai mult, ar fi asigurat transformarea speciilor din una în alta pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Ceea ce este foarte interesant - și Paulescu releva cu convingere la nivelul cunoștințelor timpului său - este faptul că achizițiile moderne, îndeosebi în genetică, nu i-au limitat cu nimic argumentația, ci din contra, fiecare pas în aprofundarea acestei științe a adus
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
departe de a contrazice ideea de finalitate devine un suport solid al acesteia. Codul genetic în fapt reprezintă programul după care ființa se dezvoltă și-și urmează parcursul existențial în cadrul speciei din care face parte. Așa cum nimic din alcătuirea ființei viețuitoare nu este întâmplător ca structură și funcție, așa cum rolul fiecărei structuri și funcții este codificat chiar dacă la un moment dat sunt inactive și aparent inutile, tot astfel și codul genetic deține practic prin capitalul genic de care dispune toate variantele
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
genă din cele peste 200.000 pe care le are omul nu este inutilă, chiar dacă aparent este inactivă. Însăși ereditatea, ca și selecția naturală, sunt aspecte ale unei finalități biologice care face ca evoluția să fie strict în cadrul tiparului ființei viețuitoare pentru a nu-i altera tipul specific. Orice anomalie în cadrul structurii genetice, ca și orice manifestare împotriva firii este sancționată prin selecție naturală care acționează prin mecanisme proprii după cum arătam mai sus. Așa se explică, de exemplu, faptul că aproximativ
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
științele pozitive: matematica, fizica, chimia, care doar constată fenomenele, le cuantifică și stabilesc relații între ele în circumstanțe diferite, relevând astfel cauzele eficiente și efectele lor fără a insista asupra esenței acestora, pentru biologie situația este cu totul alta. Lumea viețuitoare, indiferent de regnul căreia-i aparține, are o evoluție individuală și generală care se derulează ca și cum ar fi determinată, ar avea un scop, într-un cuvânt ar avea o finalitate ce se realizează pas cu pas, ieșind din tiparul anarhic
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
plan științific, politic și social, nu putea rămâne indiferent la o întrebare care a frământat și frământă lumea: „Ce este viața?”. Răspunsul la care el ajunge este rezultatul concepției sale puternic argumentate prin procedeele științei experimentale care arată că lumea viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare s-ar afla, se deosebește de materia brută prin caracterul ei distinctiv, finalitatea. Conform acestei concepții, morfologia vitală (corp, formă, organizație și evoluție) și fenomenologia vitală (nutriție, funcțiile de relație și reproducție) sunt structurate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
genetica, avea să demonstreze că a avut dreptate (vezi Paulescu și finalitatea în biologie). Aplicând metoda experimentală și plecând de la postulatul că știința este cunoaștere prin cauze, ajunge la concluzia că finalitatea morfologică și fiziologică este caracterul distinctiv a lumii viețuitoare. Iată de ce Paulescu s-a simțit dator să analizeze și să combată cu argumente viziunea materialistă a lumii, care în acea perioadă era în plină ascensiune și era împărtășită de majoritatea oamenilor de știință, susținută de progresele tehnice pe care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
singura dimensiune a energiei este intensitatea, funcție de care materia se exprimă și cade sub incidența simțurilor noastre. Cum limitele de exprimare a fiecărei forme de energie sunt extrem de largi, este ușor de înțeles de ce capacitatea de percepție a simțurilor ființelor viețuitoare nu reușesc să le acopere. Așa, de exemplu, infrasunetele și ultrasunetele, infraroșiile, undele magnetice, electricitatea etc., depășesc capacitatea de percepție a organelor de simț, sau nu intră în sfera de percepție a acestora. Instrumentele moderne de investigație și cercetare au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materia brută are o oarecare activitate, mai mult sau mai puțin intensă datorită energiei, se poate spune că energia este cauza unică și exclusivă a activității materiei. Pentru că investigația prin simțuri, directă sau amplificată prin instrumente, nu găsește la ființele viețuitoare decât energie fizică, s-a considerat că și în cazul acestora energia fizică ar fi cauza unică și exclusivă, prin urmare cauza vieții. Pentru a nu complica lucrurile, materialismul nefiind în măsură să răspundă la întrebarea care este cauza finalității
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și în cazul acestora energia fizică ar fi cauza unică și exclusivă, prin urmare cauza vieții. Pentru a nu complica lucrurile, materialismul nefiind în măsură să răspundă la întrebarea care este cauza finalității morfologice și fiziologice (trăsătura distinctivă a lumii viețuitoare), o neagă pur și simplu, respingând-o ca idee, nerecunoscând-o ca trăsătură distinctivă, neacceptând nici termenul de cauză finală, pentru că materialiștii consideră suficientă cauza eficientă pentru a explica fenomenele lumii materiale și viețuitoare. Într-adevăr, dacă pentru lumea materială
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
și fiziologice (trăsătura distinctivă a lumii viețuitoare), o neagă pur și simplu, respingând-o ca idee, nerecunoscând-o ca trăsătură distinctivă, neacceptând nici termenul de cauză finală, pentru că materialiștii consideră suficientă cauza eficientă pentru a explica fenomenele lumii materiale și viețuitoare. Într-adevăr, dacă pentru lumea materială cauza eficientă este suficientă pentru a explica fenomenele ce au loc în natură, pentru lumea viețuitoare observația arată că nu este organ care să nu fie alcătuit în vederea îndeplinirii unei funcții precise, imediat sau
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nici termenul de cauză finală, pentru că materialiștii consideră suficientă cauza eficientă pentru a explica fenomenele lumii materiale și viețuitoare. Într-adevăr, dacă pentru lumea materială cauza eficientă este suficientă pentru a explica fenomenele ce au loc în natură, pentru lumea viețuitoare observația arată că nu este organ care să nu fie alcătuit în vederea îndeplinirii unei funcții precise, imediat sau mai târziu, așa cum nu există fenomen vital care să nu se îndeplinească în vederea unui scop determinat. Este greu de imaginat de pildă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
se cunoaște funcția pentru care a fost creată, deci ca finalitate a existenței sale. Fără a fi foarte explicit și acest mare om lasă să se înțeleagă faptul că: înlăturând finalitatea se înlătură de fapt singura trăsătură distinctivă între lumea viețuitoare și materia brută. De altfel rezumând deficiențele doctrinei materialiste în explicarea vieții Paulescu este foarte categoric și neconciliant, concluzionând: - materialismul neagă caracterul de finalitate care operează în lumea viețuitoare diferențiind-o de materia brută, întrucât nu o poate explica, în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
înlăturând finalitatea se înlătură de fapt singura trăsătură distinctivă între lumea viețuitoare și materia brută. De altfel rezumând deficiențele doctrinei materialiste în explicarea vieții Paulescu este foarte categoric și neconciliant, concluzionând: - materialismul neagă caracterul de finalitate care operează în lumea viețuitoare diferențiind-o de materia brută, întrucât nu o poate explica, în plus acceptând-o “și-ar dărâma propria dogmă”, ceea ce era imposibil pentru o doctrină care are pretenția că este în posesia adevărului absolut; - generalizează fenomenele naturii, reducând ceea ce se
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materia brută, întrucât nu o poate explica, în plus acceptând-o “și-ar dărâma propria dogmă”, ceea ce era imposibil pentru o doctrină care are pretenția că este în posesia adevărului absolut; - generalizează fenomenele naturii, reducând ceea ce se petrece în lumea viețuitoare la cele din lumea neînsuflețită, prin negarea unicului caracter distinctiv, finalitatea, cu alte cuvinte - spune Paulescu - materialiștii confundă ființa vie cu cadavrul său; - doctrina materialistă consideră că în natură nimic nu ar exista înafara a ceea ce cade sub incidența simțurilor
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
unor fenomene de relație, cum sunt instinctele și actele voluntare, bine reprezentate la specia umană, dar care se regăsesc în diferite grade pe întreaga scară a vieții. Întrucât materialismul recurge la analogii forțate (asemănarea corpurilor materiei brute cu corpurile ființelor viețuitoare), neagă finalitatea în biologie nefiind capabil să o explice, utilizează termene “care spun mai mult decât faptele pe care le reprezintă” (viață, evoluție, transformare...), Paulescu consideră doctrina materialistă ca antiștiințifică, pentru că depășește limitele logicii științifice, negând științei caracterul de cunoaștere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
mult decât faptele pe care le reprezintă” (viață, evoluție, transformare...), Paulescu consideră doctrina materialistă ca antiștiințifică, pentru că depășește limitele logicii științifice, negând științei caracterul de cunoaștere prin cauze și biologiei caracterul de finalitate ce operează pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Conștienți de limitele doctrinei lor și în fața întrebărilor care, asemenea lui Paulescu, și le puneau multe spirite luminate ale timpului, materialiștii și-au însușit, cu compromisurile de rigoare, teoria lui Darwin pentru explicarea vieții și evoluției ei pe pământ. Într-
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
materialiștii și-au însușit, cu compromisurile de rigoare, teoria lui Darwin pentru explicarea vieții și evoluției ei pe pământ. Într-adevăr teoria darwinistă reușește să demonstreze că viața a apărut succesiv pe Terra, recunoaște finalitatea ca notă distinctivă a lumii viețuitoare în raport cu materia brută, dar nu ca una voită, ci fortuită (ca rezultat al întâmplării), iar varietatea speciilor ce populează astăzi pământul, de la unicelulare la ființe superioare, ar fi rezultatul transformării progresive în timp a unor specii în altele prin variabilitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
evoluția speciilor și care sunt cauzele eficiente ce au condus la multiplicarea și apariția lor succesivă? teoria darwinistă nu poate răspunde pentru că: - dacă această transformare s-a produs cândva ea ar trebui să se producă și astăzi, ceea ce observația ființelor viețuitoare nu a probat în timp; - speciile nu au suferit nici-o modificare care să le depășească limitele. Specimenele de acum peste 6000 ani descoperite în piramidele Egiptului sunt identice cu cele de ast ăzi. Ele și-au îmbunătățit condiția de supraviețuire
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Naudin pentru plante au demonstrat fără echivoc aceste aspecte. Speciile care nu se adaptează sunt sortite dispariției și nu transformării. Supraviețuiesc speciile care au capacitatea de a se adapta mediului în continuă schimbare și această aserțiune este valabilă pentru lumea viețuitoare în totalitatea ei. Selecția naturală invocată de Darwin prin cele trei mecanisme: variabilitatea care ar fi nelimitată și nedeterminată, transmiterea ereditară a caracterelor noi dobândite prin variabilitate și lupta pentru existență în care exemplarele speciei cel mai bine dotată supraviețuiesc
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]