12,368 matches
-
bobii de sânge unul de celălalt. Ros tim un jurământ. Nu ne vom părăsi niciodată (și vom ajunge, într-o bună zi, în Vestul Sălbatic). Acum mâncăm mere și ne legănăm picioarele pe o băncuță de scânduri, sub bolta de vie și sub corcoduși. Laila îmi povestește că a fost la video, la niște copii mai mari. Îmi spune că a văzut un film porno. Au făcut clătite și s-au uitat la femei și bărbați care făceau prostii. Îmi spune
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
guler, despre care cineva apucase să ne spună că nu reprezintă altceva decât bătăliile de la Salamina, Lepanto și Trafalgar, nu mai sunt decât niște zdrențe de o culoare incertă. Pe vine, ca niște infractori, o pornim spre capătul rândurilor de vie. La câteva sute de metri, granița. O fâșie de pământ lată de vreo zece metri. Sârmă ghimpată, de o parte și de alta. În partea bulgărească, blocuri cenușii, ca la noi, și câțiva copii care se joacă, dracu’ știe ce
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
continuă, pentru optimizarea parametrilor tehnologici și tehnico-economici de aplicare a energiilor neconvenționale, produse din biomasa realizată în agricultură. Unii specialiști formulează părerea, potrivit căreia biomasa provenită de la produsele agricole secundare (paie, coceni, vrejuri, crengi din livezi, coarde de viță de vie etc), care rămân după strângerea recoltelor sau din procesul de producție agricolă, ar corespunde utilizării ca materie primă pentru producerea de celuloză, utilizabilă sub formă de combustibil nepoluant, din care doar o parte, până la 10 %, ar putea asigura energia necesară
Reducerea consumului de combustibil şi tasării solului în agricultură by Cazacu Dan () [Corola-publishinghouse/Administrative/91644_a_93259]
-
obștea sătească, precum Râșnov, Feldioara, Rupea (Brașov), Saschiz (Mureș), Slimnic (Sibiu), ca și unele cetăți nobiliare, cu istorie pierdută în negura timpurilor, ca Șoimuș (Arad) și Deva (Hunedoara). Se adaugă bisericile fortificate de la Homorod, Cristian, Sânpetru, Hărman, Biertan, Saschiz, Valea Viilor, Prejmer, Viscri, Câlnic și Dârjiu, din care unele sunt incluse în Patrimoniu UNESCO. În Moldova și Țara Românească cetățile au fost construite ca reședințe voievodale, precum Suceava, Târgu Neamț, Târgoviște, București și rareori pentru apărare, de exemplu Corabia, Turnu Măgurele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate în întreaga țară, precum Tămâioasa Românească, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Frâncușă și Grasă de Cotnari. Situată în sud-estul țării, într-un climat mai uscat, dar favorizată de marile întinderi
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
iar pe nevastă-sa a uscat-o în bătaie până a băgat-o în mormânt. S-a recăsătorit cu Maria Goroaie și au construit o nouă casă în vârful dealului, unde avea teren mai mult și avea și viță de vie. Cea de a două casă se află în capul drumului ce coboară prin partea de nord a casei trecând pe lângă fântâna cu colac de piatră și ajunge pe malul pârâului ce desparte satul în două, în lungul lui. De aici
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ACTUALE. În conformitate cu statistica accesibilă la nivel comunal (în anul 2002), din totalul de 110 km2 cât are bazinul Lohan (11.000 ha)terenul arabil reprezintă 42,1% (4.631 ha), pășunilor și fânețelor le revin 18,71% (2.057 ha), viile ocupă 6% (660 ha), livezile - 3,2% (352 ha), pădurile 23,8% (2.618 ha), iar teren neproductiv, 4,6% (506 ha). În general, terenurile arabile din bazinul Lohan sunt situate pe pante mai mici de 10°. Din cercetările efectuate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
locali (Stahl, 1998, vol. II, pp. 16 17). Există însă și zone, fie agricole, fie conexe, care nu au trecut prin transformări atât de radicale, dat fiind caracterul lor de exploatări statornice încă de la început. Astfel, amestecul obștilor în exploatarea viilor și livezilor este cu mult mai redus pentru că acestea nu puneau probleme tehnice de exploatare, de epuizare a solului. Iazul, fie artificial, fie natural, este o creație a întregii colectivități, a muncii la comun. Drumurile nu constituiau o problemă atâta vreme cât
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Cum părinții tinerei Letiția se mutaseră cu serviciul la oraș, fiica lor rămăsese În grija bunicilor acolo pe malul Dunării, unde crescuse de mică. Bătrânii țărani gospodari, pescari vechi dar și cu o frumoasă gospodărie, cu animale, cu viță de vie, grădină de zarzavat și multe flori. De plantatul florilor se ocupa Letiția În mod special. Alegea tot ce găsea mai frumos pe la colegele de liceu, păstra semințele și primăvara numai ce vedeai cum răsăreau acele minunății, de care bunicii ei
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
acolo și-a construit cu mâna lui un mic paradis. Aproape că nu era floare mai deosebită care să nu se găsească și În grădina lui. Toate zarzavaturile creșteau aliniate frumos În braze trase la linie sau cu araci și via pe sârme. Totul era făcut ca la carte. Când Îl mai năpădeau amintirile, lua o sticlă de rachiu și câțiva pești afumați din pod și-și Îneca amarul cu asta. Nimeni nu l-a văzut beat niciodată și nici cu
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și de acolo câte ceva de pomană, ba o haină, un pantalon, o pereche de pantofi rămași de la răposatul respectiv. Fiind o vară toridă și strugurii se copseseră devreme, așa că pe tatăl lui Ionuț Îl chemase fermierul și la cules de vie, dar l-a pus la zdrobitorul de boabe, cel așezat pe un butoi mare de trebuia să se urce pe scară ca să ajungă sus să toarne strugurii Între cei doi cilindrii care-i zdrobeau când omul Învârtea manivela. Seara când
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a căuta prin geantă. Andreea! nu mă face să aprind țigarea...zisese ea zâmbind abia perceptibil. Pe fereastra vagonului tot același peisaj de câmpie cu mici denivelări de teren. Uite că se schimbă peisajul, apar niște dealuri cu viță de vie, sunt cam În ceață, vezi ce frumos este? Întrebase inocentă Andreea. Da, foarte frumos. Dacă anul viitor vom putea merge În concediu, vom merge la munte, Înainte de Începerea școlii. Să vezi câte nuanțe de ruginiu pot exista și cât de
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
mele, nu mai sunt cele strânse, în forme abstracte, cizelate în cristale de vers. În trecerea anilor, am tot adăugat întâmplări! nu mai puteam... aduse la ureche, sa le ascult pulsul, să le eliberez iar de pomi, de vița de vie, de vinul bun pe care nu-l mai pot sorbi, de spicele grâului grele de sămânța mirabilă, să le ascult cântecul de pasăre întrerupt. Mărturisire Ar trebui un duhovnic cu vocea severă și înaltă, să-i spunem ce se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
agrozootehnice cuprind aceleași categorii ca și la întreprinderile industriale, cu deosebirea că prin nevoi de producție cu caracter tehnologic se înțeleg consumurile de apă pentru: grajduri, îngrășătorii, alte centre de producție, întreținerea și curățirea utilajului agricol, prepararea apei pentru stropitul viilor și al livezilor, etc. Cantitatea totală de apă necesară unei industrii nu este constantă. Ea variază cu timpul chiar în perioade scurte, după numărul populației, nivel de trai, tipul construcțiilor, mărimea și felul industriei, climă și modul de plată al
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
i-am spus cu un nume inventat de poeți, „singurătatea în doi”. Când bucuria sau durerea sunt împărtășite, pe mizeria cotidiană crește iubirea, planta ce fertilizează solul uman „pe termen lung”. 8 iulie 2006 După o zi de muncă în vie (legat și copilit, stropit contra manei și făinarei) revin seara, deși obosit, la manuscrisul lui P.H.L. Mi se pare că data trecută am făcut o prea dezvoltată comparație între povestea relatată de scriitorul basarabean și acel film american. Am, totuși
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
trecut prin ureche, zice-se, și trebuie că s-a înfipt direct în creier, că i-a străpuns gândurile. Musa o privește cu ochi înguști, ca pe un obiect de preț, dezvelit de veșmântul ei lung, de prințesă cusută de vie în straiele ei creștine. Nu, nu e frumoasă. În cinci ani pielea ei se va văluri în cute fine, la început, apoi din ce în ce mai adânci. Se va strânge deasupra buricului, se va încreți în josul pântecelui, pe deasupra coatelor și la începutul coapsei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
științifice ale Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași. 10. Ipatiov, F. (2001), Rușii-lipoveni din România-studiu de geografie umană, Editura Presa universitară clujeană, Cluj-Napoca. 11. Obreja, Al. (1979), Dicționar geografic al județului Iași, Editura Junimea, Iași. 12. Tufescu, V. (1941), Origine de vie circulație-Poarta Târgu Frumos, extras din Buletinul Societății Regale Românești, București. 13. Darânga, H. (1915), Monografia orașului Târgu Frumos. 14. Lupu Bratiloveanu, N. (1993), Podișul Sucevei. Geografie umană, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași. 15. Muntele, I. (1998), Populația Moldovei în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
transsexual, că numele lui de fată este Angelina Cousteau și că, deoarece nu mai suporta gândul de a fi înșelat mișelește încrederea poporului francez, nu îi rămâne decât să facă un gest bărbătesc și să se retragă la țară, în viile lui din Bourgogne, moștenire de familie, în caz că ai lui nu îl reneagă, acum, că o să primească o asemenea veste.“ Ceea ce îi făcu pe olandezi să turbeze de furie și să-i ceară ambasadorului lor să facă și el o altă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
știu cine ești?” strigă Karina în urma mașinii care continua să ruleze nepăsătoare la întrebările ei disperate. „- Lașule!!! mai izbuti să spună și izbucni în plâns. Ai vrut să vezi dacă n-am murit? Uite că sunt cât se poate de vie, dar ce folos? Mi-ai ucis sufletul când ai plecat. Ce vrei să demonstrezi acum? Că-ți pasă?” Karina continua să vorbească singură în urma mașinii care nu se mai zărea pe drum, cu lacrimile curgând fără voie. Îi era ciudă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai vagă urmă de putere. Nu erau moarte, dar nici vii nu puteau fi. Se simțea prinsă într-un imens vid. Timpul trecea fără să se întâmple nimic, nimic care să-i ofere șansa de a se simți din nou vie. Era asemenea sentimentelor ei: nu trăia dar nici nu murea. Era marioneta propriei minți care se atrofiase îngrijorător de când se îndepărtase el. Neputința pusese din nou stăpânire pe ea și o ținea captivă cu orice preț, dar nici nu se
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Pitoresc ?i melancolie, datorit? asimil?rii dintre natur? și maternitate s-a putut realiza mitul Întoarcerii la natur?. Prin acest gest omul socializat ?i, astfel, desacralizat se purific?? ?i se Îmbog????te c?ci se treze?te la o nou? via??, având valoarea unei noi na?teri, ca ?i cre?tinul dup? contactul cu apă botezului. Paradisul pierdut ia forma spațiului matern securizant, unde spiritul obosit g?se?te ecoul propriilor pl?smuiri, dar ?i alinarea. M.Eminescu a cultivat sub
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii; ele amintesc de unitatea cosmic?, pierdut? Într-un timp imemorial „pe când fiin?? nu era, nici nefiin??, / Pe când totul era lips? de via????i de voin??, / Când nu se-ascundea nimic, de?i tot era ascuns.../ Când p?truns de sine Însu?i odihnea cel nep?truns", cănd „umbră celor nef?cute nu-ncepusea se desface, / ?i În sine Împ?cât? st?pânea eternă
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
afirmă Amiel, referindu-se la proiec?ia subiectiv? a eu-lui asupra spa?iului descris. Iar sentimentul care confer? unicitate oric?rui peisaj din poezia eminescian? este cel al unit??îi cu marele cosmos, al particip?rii fiin?ei umane la via? a macrocosmosului, stare poetic? pe care Lucian Blaga o exprim? În versurile „Melancoliei"; „altoit?" de propria fiin?? a poetului, Întreaga lume I?i retr?ie?te existen?a În lacrimile acestuia, ca Într-o ap? primordial? (a c?rei imagine
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu ale sale „pove? ți feerice" (simbol al vârstei edenice), acum, cănd „ale vie?îi valuri" i-au mai l?sat „abia contururi triste ?i umbre" pe inima-i „pustie", tabloul lumii este, ca Într-un peisaj expresionist, golit de via??, Înv?luit de „promoroac?": „ Bogat? În Întinderi st? lumea n promoroac?, Ce sate ?i câmpie c-un luciu v?l Îmbrac?; ??zduhul scânteiaz???i că unse cu văr Lucesc zidiri, ruine, pe câmpul solitar". Solitudinea, retr?it? acut de fiin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sacralitate, triste?ea, pustietatea, ruinarea). Configura?iile peisajului cumuleaz? În modul acesta o expresivitate tragic? izvorât? din sentimentul pierderii credin?ei care, pentru poet, este echivalent? cu o moarte a sufletului. De aceea, luna, „regina nop?îi", e lipsit? de via??, iar cerul s-a preschimbat În „mormânt albastru", În „mausoleu mândru". Pustietate, ghea??, ruin?, triste?e, singur?țațe sunt atributele deopotriv? ale peisajului, dar ?i ale sufletului poetului, cele trei planuri În care sunt structurate imaginile poemului celest / p?mântesc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]