590 matches
-
luat dealul pieptiș. Trebuia să sărim gardurile din bârne cu care muntenii își separaseră pășunile. Mărșăluiam gâfâind pe sub coroanele sărăcăcioase ale zarzărilor. Iarba și florile de câmp ne ajungeau până la genunchi. Aerul era șfichiuit de aeroplane și bombardiere: bondari, albine, viespi, musculițe. Cam o dată la treizeci de secunde înghițeam o insectă. Avea gust amărui și mă gâdila în timp ce bâzâia în josul faringelui. I-am dezvăluit Sabinei că mai ales musculițele conțin proteine. Ajunși în vârf, ne-am aruncat la rădăcina unui molid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
convergând într-un final către semnificația globală. Pentru Katherine Mansfield importanța lucrurilor pe lume este cu totul alta decît cea obișnuită, pentru că însăși dimensiunea evenimentelor este alta, una subiectivă, acordată la propria ei trăire: astfel, lupta unui țânțar cu o viespe capătă proporții cosmice, primul devine o „minunată gazelă cambrată“, în vreme ce viespea se convertește într-un „tigru furios“. De asemenea, stafidele din nord au „gust de vin și miere“, sunt „fecioare caste, cu părul bălai, soprane“, bananele devin livide de teama
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
lucrurilor pe lume este cu totul alta decît cea obișnuită, pentru că însăși dimensiunea evenimentelor este alta, una subiectivă, acordată la propria ei trăire: astfel, lupta unui țânțar cu o viespe capătă proporții cosmice, primul devine o „minunată gazelă cambrată“, în vreme ce viespea se convertește într-un „tigru furios“. De asemenea, stafidele din nord au „gust de vin și miere“, sunt „fecioare caste, cu părul bălai, soprane“, bananele devin livide de teama devorării, iar leul ce împodobește somiera urmărește adormit dansul haotic al
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
târziu. Nu era obosit când a intrat în stup. De ce să fie? De somn? A dormit pe o floare de nalbă... A visat ceva, tolănit pe un trandafir roșu... S-a certat cu un fluture... A vorbit ceva cu o viespe. Și ziua a trecut. Atâta pagubă! Mâine o să fie altă zi, gândi trântorul și se-ndreptă repede spre sala de mese a stupului. Nu găsi pe nimeni acolo. Și nu-și vazu nici ceașca pe nicăieri. Supărat, începu să strige
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
și pe jumătate putrezite. Nu mă gândeam la morți. Le bolboroseam numele și le priveam îndelung fotografiile de porțelan, încastrate în cruci, de parcă făceau parte dintr-o poveste. Iarba înaltă, dintre morminte, plină de flori sălbatice care atrăgeau albinele și viespile, răspândea un miros greu, pătrunzător, care acționa asupra simțurilor mele ca un narcotic, de vreme ce îmi dădea o stare specială, de irealitate. Din când în când, câte o pasăre despica aerul, ca o săgeată neagră. Brazii, plantați cu mulți ani în
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
cânepă. Restul alimentelor mi le procuram singur din pădure: ciuperci, pe care le frigeam pe jar, zmeură, afine, mure, alune. Câteodată, găseam în scorburile copacilor, după ce vâram în ele frunze umede scoase din foc, ca să împrăștie fum, și miere de viespi. Mai mâneam și "glojdani", niște plante dulci-acrișoare, mai înalte de obicei decât iarba, mere pădurețe și cartofi furați din câmp, copți în cenușă fierbinte. De la "palat", mai făceam o sută de pași până în dreptul cimitirului de pe Delături. Acolo, după ce depășea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
de lemn! Ce mă fac? Cum am să merg eu?” - i-a trecut prin gând, înfiorându-se... Un plâns înăbușit a pornit să-i zguduie trupul, în timp ce strigătele de durere ale răniților din jurul lui se țeseau ca un zbor de viespi... Ai avut mare noroc că prima oară ai trecut prin mâinile domnului colonel doctor - „Tataia”, cum îi spunem noi - și a căpitanului doctor, ajutorul lui. Amândoi au mâini de aur, dar și suflete mari! Te-au salvat de la amputarea piciorului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
știi când are de gând să dea cu cornul? Doar nu face ca taurul să arunce țărâna pe spinare. Michiduță dă cu cornul când ți-i lumea mai dragă. Și cum noi avem mereu ordin să zgândărim în cuibarul de viespii, putem avea ghinionul să fim înțepați rău de tot. Cum s-ar zice, tu ai scăpat de tăvăleală. Numai că pentru asta am plătit un preț prea mare. Mai bine nu scăpam, dar rămâneam întreg. Așa însă, cu un picior
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și greu. Mă apuc totuși să citesc. Acțiunea se petrece În apropierea ruinelor de la Port-Royal-des-Champs. Deși povestitorul eșuează din prima pagină ca hangiu, bucătar și cititor, Don Juan Îi intră cu motocicleta În zid, aterizînd În grădină. Descriere natură: fluturi, viespi, corbi, cuci, muște, șopîrle care se Împreunează. Copaci, flori, crăci. Mai tîrziu apar și mașini de poliție, de pompieri, plus ambulanțe. Don Juan observă Înainte de căderea-n scenă o pereche de Îndrăgostiți (și ei motocicliști) care fac dragoste cu ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prietenelor ei, de foșnetul fustelor invoalte, de bluzele lor de organdi. Și cum își scoteau mănușile peau de Suède! Îmi plăcea, îmbrăcată drăguț, să ronțăi boabe de năut în preajma lor. Nimic n-avea mai multă ămportans㧧§§ decît o talie de viespe. Nimic nu deranja mai mult decît nuanța nepotrivită a pudrei Helena Rubinstein. Le cercetam inelele, broșele, acele de baga din bucle. Cîți ani ai, Medlin? Nu se întreabă nimic despre vîrstă, puiule, roșea Liselle și-și pleca genele în ceașca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în evidență a coapselor femelelor prin artificii vestimentare s-a utilizat și ea în diferite epoci și, prin folosirea unor cordoane strânse, pot fi accentuate atât liniile șoldurilor, cât și ale sânilor. [...] Curentul a ajuns la apogeu cu "talia de viespe" acum o jumătate de secol, când unele femele au recurs chiar la măsuri extreme, de îndepărtare pe cale chirurgicală a coastelor libere, pentru a spori efectul. 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție Probabil cea mai populară și cea mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
hollywoodiană se relaxează, iar după îndelunga fascinație pentru săruturi, America își îngăduie să viseze la decolteurile adânci, taliile delicate și șoldurile ispititoare ale noilor vedete. Cinematograful american din perioada Războiului Rece abundă în desuuri fierbinți: corsetul care face talia de viespe, portjartierul și sutienul decupat purtate de staruri precum Ava Gardner, Jane Russel, Rita Hayworth sau Elizabeth Taylor 164. Se înmulțesc în filme chiar și scenele de striptease pe jumătate, cele în costum de baie sau petrecute pe plajă. Sărutul languros
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ducându-și zilele cu două capre, oleacă de pământ, ceva fructe; credeam însă că mai sus, spre capitală, am să dau de belșug. În schimb aveam parte de oștiri de țânțari în bălți de apă stătută, bântuită de muște și viespi grase; de câte ori încercam să beau apă, trebuia să fiu atent la vipere. Au fost zile când n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo cărare...Am văzut țărani foarte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lor se reduce la două capre, o sfoară de pământ, ceva fructe, gândeam însă că, înaintând spre capitală, am să dau de bunăstare. Când colo, dădeam doar de hoarde de țânțari în bălți cu apă puturoasă, raiul muștelor și al viespilor grase; când încercam să beau oleacă de apă, trebuia să mă feresc de tot felul de vipere. Zile-n șir n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să mestec ceva, nici țipenie de om pe poteci. Pustiul, iată ce
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de bază din care se formează semnele caligrafiei chineze pare să facă de fapt referire la niște semne picturale: Referirile la greșelile care trebuie evitate apar în această formă sugestivă, cerând ca semnele scrierii să nu semene a „corset de viespe, coadă de șoarece, cap de bou, creangă ruptă, labă de barză“. Rigorile impuse fiecărei caligrafii devin obstacole pe drumul inițierii învățăceilor. Trebuie un exercițiu îndelungat și răbdător pentru a pătrunde tainele pensulei și a face din ea o prelungire inspirată
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
peisaj de început de eră iarba crește până la burta cailor și florile de toate neamurile se împreună. "Cosmosul meu" este leagănul acestui univers, în care poetul vorbește de o ciudată pășune a Ardealului cu arbori străvechi, cu scorburi mari, cu viespi și roiuri de furnici care vor năvăli: "să-mi spargă pieptul cu fântâni/ și-n hohote să năvălească-n mine". Tehnica imaginii este expresionistă, vizionarismul lui tinde spre absolut; de aici și permanenta stare faustică, de nemulțumire, de încercare de
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
la revista "Dacia literară" (din 1996). Debutează cu versuri în "Convorbiri literare" și "Luceafărul" (1982), iar editorial în placheta colectivă Invocații (1986). Cărți de poezii: Procesiunea de păpuși, Editura Helicon, Timișoara, 1996; Melancolia pietrei, Editura Junimea, Iași, 2003, 2005; Grația viespilor/La grâce des guêpes, (cu o prefață de Emanuela Ilie), Editura Junimea, Iași, 2009; Fiul Sunetului/ The Son of Sound (ediție bilingvă), Editura Vinea, București, 2010. Alte volume: Emil Botta: căderea din spectacol (cu o prefață de Ioan Holban), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
moartea/ e gata."), iar Scrierea însăși apare, ca la abatele Brémond, strâns unit cu rugăciunea, cu extaza religioasă: "Iubirea ei:/ această magmă apatică/ în care palmele se afundă./ Litera seamănă cu plânsul măicuței/ căzând în genunchi/ la vederea Mirelui". Grația viespilor (Editura Junimea, Iași, 2009) este, practic, într-un mod încă și mai evident decât volumul anterior, o "carte de recitire". Texte întregi sunt de altfel construite ca replici sau interpretări cât se poate de personale ale istoriilor de dragoste, ură
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
exultanța reală, amestecul bine dozat de mysterium tremens și mysterium fascinans, în fine, certitudinea unei existențe mai presus de fire există chiar și într-un text dilematic precum Imaginea credinței. Nici măcar obsesia, atât de vie în Melancolia pietrei și Grația viespilor, a măștilor, a alterilor prin care se camuflează esența primordială a ființei, nu poate ascunde suficient adevărata identitate a poeziei pe care o scrie Carmelia Leonte, începând cu Procesiunea de păpuși și terminând cu Fiul Sunetului: o poezie gravă, solemnă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică Evoluția imaginii femeii în mass-media este grăitoare pentru raporturile între sexe și moda de-a lungul deceniilor. Imaginea femeii până în anii ’60 era dominată de un canon binecunoscut; o talie de viespe, accentuată uneori de un corset, șolduri generoase care semănau cu linia curbei unei sticle, cu gâtul strâmt. Dacă examinăm arhivele acelei perioade și ne uităm în revistele de astăzi, suntem frapați de contrast: modelele contemporane au linia taliei și a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de unde raportul mic talie/șolduri) în perioadele prospere și mai puțin în anii mai dificili. Playboy a devenit oglinda acestei fluctuații a dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960 Claudia Cardinale sau Monica Vitti...) răspund, în parte, unei ajustări a dorinței masculine la conjuncturile economice. O astfel de interpretare a atracției sexuale se înscrie într-o ramură a psihologiei numită „psihologie evoluționistă
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sau săși asigure subzistența. Familia, ca ocrotitoare naturală, cunoaște trei tipuri: - familia maternă - în care masculul nu participă la viața de familie, fie că moare în timpul copulației, fie că părăsește femela sau este alungat. Se întâlnește mai ales la albine, viespi și furnici; - familia paternă - se întâlnește la pești, unde după fecundare masculul păzește ouăle și asigură protecția peștișorilor până ce aceștia ating maturitatea necesară, femela neavând nici un rol după depunerea ouălor; - familia paternă-maternă, caracteristică păsărilor și mamiferelor. Păsările, de pildă, formează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
lumii animale, adăpostul devine din ce în ce mai perfecționat. Termitele, de pildă, construiesc adăposturi cu o înălțime de 5-6 metri deasupra pământului ce au în structură: locuința pentru termita mamă, încăperi pentru larve și galerii la baza adăpostului situate sub pământ. Albinele și viespile construiesc faguri în care depozitează mierea ca provizii, furnicile construiesc locuințe din argilă și lemn cu 20-40 etaje, cu suporturi și întărituri bine calculate (adevărată artă inginerească), galerii și căi de acces spre surse de hrană lungi de 80-100 metri
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
sânge, el funcționează eronat sau poate să-și înceteze exercitarea funcțiilor sale. „Cheagurile” calculatoarelor pot fi: excesul de umiditate sau căldură, praful, firele de păr, scrum de țigară ș.a. Nu sunt de neglijat diversele insecte, îndeosebi muște, țânțari, păianjeni, gândaci, viespi, viermi. Cel mai mare pericol îl reprezintă „mouse”-ul, dar de data aceasta cel adevărat, adică micuțul șoarece. Tot în această categorie intră cutremurele, vijeliile, furtunile, inundațiile și alte forme de dezlănțuire a naturii. 1.2.3.3. Amenințarea sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în foamea ei de senzațional și de audiență, nu-l mai menajează ca altădată, ceea ce e un continuu prilej de iritare pentru cineva care nu se ferește de confruntări față în față, dar pe care hărțuiala zilnică cu roiurile de viespi îl vlăguiește și îl întărâtă. Nu în ultimul rând, l-am văzut în ultimele luni pe domnul Simirad în conflict cu toată lumea, ignorând imprudent principiul de a nu te război pe mai multe fronturi în același timp, ba chiar, lucru
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]