1,941 matches
-
al inimii/ pe ape trezite urcând/ și cântecul doar acolo lin începea/ înainte de sine,/ semn viu al timpului nou”. (Și cântecul doar acolo lin începea) Faust modern, fiu risipitor, aidoma tuturor creatorilor, poetul se mărturisește: Am trecut prin toată otrava viiturilor, spinii mi-au mușcat lacomi din carne, nicio grijă, ăsta-i rostul lor, de-a fi spini; mi-am oblojit rănile cu luminoasa iarbă a zăpezii, apă, câtă privirea, am văzut înapoi și-nainte, gândul meu pasăre adormită-n copac
LAZĂR LĂDARIU- SECUNDA DE PĂMÂNT , CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345468_a_346797]
-
hotarele de-alungul istoriei oricât s-ar fi străduit nu ar fi reușit să devasteze o țară așa cum au făcut-o contemporanii mei care etalând o batjocură inegalabilă se tot minunează care ar putea să fie cauzele alunecărilor de teren, ale viiturilor și inundațiilor, atenționând totodată tineretul pentru grija permanentă pe care trebuie să o manifeste permanent pentru protejarea pădurilor care sunt IZVORUL VIEȚII ! In urmă cu câțiva ani am dat curs unor invitații pentru a călători prin Europa și am fost
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
trebuie știut că Șasa seacă în fieca- re vară, iar prundul devine un drum pietruit, cum nu sunt în multe sate din România de azi. Dimensiunile din lungime și adâncime s-au tot redus până în iunie, pentru că Șasa aducând zilnic viitură și depunând-o la gura de intrare înainta în bazinul de apă reducându-i volumul. Cu toate acestea, pentru cei ce nu știu să înoate, gârla prezintă și azi un pericol permanent. Neprevăzutul stă la pândă. Când unii colegi făceau
MARE PEDEAPSĂ PENTRU UN ÎNECAT!!! DE ION PĂRĂIANU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376270_a_377599]
-
PRIMUL TESTAMENT VECHI, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1261 din 14 iunie 2014. Pământ și cer într-o relație intimă. Valurile unei mări excitate încercau un joc de atingere a norilor; natură virgină cu ploi descătușate, nisipuri mișcătoare, viituri necunoscute, foc din fulgere și vulcani, fructe, curcubee și flori. Toate se împărțeau atunci la doi. Dar unul... și-a propus reevaluarea sufletului. Noaptea i-a acoperit toate urmele. Celălalt, cu apucături de recrut, a scris visele ne-mplinite-n creion, pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
de recrut, a scris visele ne-mplinite-n creion, pe marginea unui testament... dispărut. Citește mai mult Pământ și cer într-o relație intimă.Valurile unei mări excitate încercau un joc de atingere a norilor;natură virgină cu ploi descătușate,nisipuri mișcătoare, viituri necunoscute,foc din fulgere și vulcani,fructe, curcubee și flori. Toate se împărțeau atunci la doi.Dar unul...și-a propus reevaluarea sufletului.Noaptea i-a acoperit toate urmele.Celălalt,cu apucături de recrut,a scris visele ne-mplinite-n creion,pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
mai târziu când se replia după expresive confuzii și pritoceli emise de gura lumii, trăia cu impresia că amintirile lui și ale unchiului său au până la un punct aceeași curgere, când lină când frenetică, se revărsau dibace printre meandre purtând viitura declanșată din aceleași asperități și înaintând sub aceleași zodii, le unea fără îndoială vocea sângelui, o fixație care umplea de energie și culoare stăvilarele zăgăzuite ale unei stări indecise, încă în căutare de așternut și albie din care se așteptau
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
vin... Dar îți lipsește un cercel!” Așa era. Cercelul avea piatră de chihlimbar ... A intrat, cred, în colecția domnului Sojé, care se înecase împreună cu doamna lui, în urmă cu vreo doi ani, când dăduseră drumul la baraj și-i prinsese viitura pe insulița de unde n-au mai putut ieși... De aici ireverențiozitatea lui sau poate ostilitatea de a mai primi pe careva înainte de vreme în acel spațiu metafizic al unui alt fel de viețuire. Florica Patan, DOAR AMINTIREA ! Pitești, 2015. Referință
DOAR AMINTIREA! de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369155_a_370484]
-
energic dezvoltarea economică a țării, stabilind căi de comunicație și încurajînd industria de mașini, s-ar asigura culturii un viitor considerabil. [...] Natura solului este fără îndoială, excelentă, iar terenuri complet sterile se întâlnesc foarte rar". Există un risc, acela al viiturilor și inundațiilor care produc cele mai mari pagube, în general în martie... Culturile esențiale sînt cele de grîu și porumb. Porumbul cîștigă teren fiind baza în alimentația rurală. În locul pîinii, țăranii mănîncă mămăligă făcută din făină de porumb. Documentul informează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lumei? Unde-i? Oare este" (Decebal) "Om! Care e ființa ta?... Ce face Ca tu să fii... Ce face să nu te risipești În propriile-ți fapte și gândiri?" (Blestemul lui Decebal) "Filozofarea" lui Decebal are umbre, dar nu tulburări, viituri de ritm, dar nu rupturi care să frizeze dezechilibru, ea își păstrează mereu contiguitatea: "Azi duc diluviu... mâne nemurire O armonie care capăt n-are" Viața privită precum curgerea râului insuflă forță, îl înscrie în marele curs al lumii, simbolizează
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
peste o Africă, atunci totul îmbracă hainele cernite ale tragediei și ale marasmului prelungit. De unde și amara concluzie că zonele globului sînt pare-se pe vecie predestinate. Binelui/ Răului. Dacă reducem continentele astea grandioase la scara plaiului nostru, atunci o viitură, ca cea recentă, din Ardeal, ar trebui să ni se pară o palidă copie fotografică. Să ni se pară, dar nu e. Pentru că, trăind în dimensiunile geografice și de viață predestinate nouă, răvășirea scoarței locuite de noi ia proporții continentale
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-l urni de pe prichici? Asta să rămînă în veci vocația noastră: mioritica împăcare cu soarta, fabulosul har de a converti resemnarea în rezistență? Pentru că, iată mai "îngropînd via", mai "stai, că nu dau turcii", mai "întorcînd armele", mai uitînd de viitură, mai votînd iar (Tîndală!), după jumătate de secol, tot cu comuniștii tot așa, tîrîș-grăpiș prin istorie, existăm aici de două mii de ani. Și nu sînt semne că am putea dispărea în încă pe-atîția. Cum nu facem parte din tagma celor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fixează solul, împiedicând alunecările de teren și eroziunile provocate de ploaie sau vânt? Pădurea filtrează apa provenită din precipitații, prin scurgerea acesteia printre straturile de mușchi și frunze moarte, asigurând o apă limpede și curată? Pădurea reduce mult din mărimea viiturilor, în cazul ploilor torențiale, prin reținerea unei mari cantități de apă în coronament și litiera și cedarea acesteia treptat? Pădurea este o sursa încă puțin exploatată de medicamente și remedii naturale? Pădurea are un mare impact estetic, peisajele în care
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
secolul XX: înălțarea fascismului și bolșevismului cu cruzimile lor - strivirea personalității umane și înzăgăzuirea ei în tiparele ideologice ale aspiratorilor, cât și prăbușirea totalitarismului și revenirea la „drepturile omului”. Luat de curentul care nu iartă pe nimeni, am fost în mijlocul „viiturii” și fără să știe prea multă lume, miam notat, ca un observator cinstit, tot ceea ce am văzut. Am fost și am rămas convins că literatura care rămâne este una de natură documentară, un fel de radiografie a societății prin care
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
puternic influențate de activitățile antropice, în special, amenajări în scopul retenției apei în lacuri de acumulare. Barajele construite în albia majoră a Ciricului și, implicit, șirul de lacuri formate în spatele lor au ca scop principal regularizarea scurgerii, contribuind la atenuarea viiturilor și prevenirea inundațiilor din zona industrială a orașului Iași. În același timp o parte din aceste lacuri au fost amenajate în scopul formării unei baze de agrement în apropierea orașului. La sfârșitul prezentării profesorul solicită elevilor să formuleze comentarii și
Probleme locale de mediu - abordare prin metoda IBSC (invatare bazata pe studii de caz) Procesele geomorfologice - hazard şi risc pentru mediu şi societate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Grozavu Adrian, Grozavu Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1129]
-
cu Argeșul, pentru a apăra Bucureștiul de inundații. Între lucrările recente, după al doilea război mondial, se pot menționa ca fiind mai importante următoarele: Canalul Colector din Câmpia Vestică, ce unește Crișurile printr-un traseu paralel cu granița, pentru atenuarea viiturilor; derivația montană Vîlsan-Argeș, pentru transfer de debite; derivația de câmpie Ialomița-Mostiștea, cu priză la Dridu, pentru suplimentarea marelui și complexului sistem de irigații, hidroenergie și navigație al Mostiștei. Printre lucrările hidrotehnice, care modifică regimul hidrologic al cursurilor de apă în
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Ammianus Marcellinus îl numește Danastium, pentru ca în Evul mediu, Antonio Bonfini (sec. XV) să-i reia numirea antică. I. I. Russu face legătura între numele său și indoeuropeanul teu = a se umfla, rădăcină ce ar descrie caracterul apelor mari, adică viiturile periodice de pe acest important curs de apă. Și, în fine, între corpurile mari de apă să menționăm, în sudul Deltei, marele lac Razelm, cunoscut sub numele de Halmyris. Apare mai întîi la Pliniu cel Bătrân (Istoria Naturală, IV.70), îl
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole. Castrul roman, suprapus așezării civile geto-dace, având ca obiectiv apropiat paza și întreținerea podului de peste Jiu, s-a aflat în zona Mânăstirii Bucovățul Vechi - Coșuna și a fost împotmolit de viiturile râului. Cu ocazia restaurării din anul 1926 a mânăstirii, s-au văzut în temelii blocuri paralelipipedice din piatră cochiliferă de 1-1,5/0,5/0,4 m, zidurile fiind înălțate cu cărămizi ștampilate Numerus Maurorum 32; tot din cărămizi romane
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
că apără cel mai bun câmp de cereale al satului... Apoi i-au schimbat numele, tot cu o poreclă, "Aparul"; asta a fost după isprava lui, cu care a scos de sub primejdia distrugerii semănătura anului trecut, de sub apele mari, de viitură, ale pârâului acesta năbădăios tare, cu o luncă atât de prielnică. Este un câmp pe care îl curățaseră cu multă trudă, de buruienile viguroase și îndărătnice ale luncii umede, femeile așezării sub conducerea celei mai istețe dintre ele, cea mai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
domolea în iazul cu hatie și cu opust. Balta avea pește din care se lua vamă cu crâsnicul și cu volocul. Măcinând la sfatul soboarelor, moara uruia liniștită. Iarna, roțile din lemn se sleiau în gheață, primăvara erau mâlite de viituri. De fiecare dată însă erau din nou puse pe măsele și, în sporul vorbelor cu tâlc, moara uruia iar. Când prăbușiri de trăsnet tunau adânc și fulgerele spintecau cerul cu zarea luminată, porneau ploi ce umflau gârla. Apa firavă creștea
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
trecea. Dar mă apropiam prea repede de torent! Ceva nu merge cum am plănuit! Să fi istovit bătrânul prea tare prin asaltul asupra minții sale? Dacă m-am condamnat astfel? El nu va îndrăzni să coboare atât de mult înspre viitură. Data trecută abia a avut putere să mă prindă! Oare... Nu! Da! Mai încet! Mai rapid! Am procedat bine! Gând idiot! Ce naib... Minunat! Gândurile se luptau între ele, iar eu eram un observator neputincios care nu făcea altceva decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Atila fuge. în sfârșit, necazurile noastre s-au terminat. 19 Lui Sebastianus nu-i fu ușor să ajungă la bastionul cu vedere spre sud-est. Laolaltă cu tovarășii săi, pierduți în mulțimea care îi târa cu ea ca un râu în viitură, găsi bastionul deja ticsit de o mulțime ce nu-l mai încăpea și care se înghesuia până și pe scările de acces al traseului de rond. Erau mulți care, încercând să ajungă sus, se cățărau până și pe taluzul ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
aer, bagaudul, care, ca și el, renunțase la cal, strigă ceva către ei săi și se aruncă înainte, trăgând după sine mai mult de două mii de tovarăși; aceștia, scoțând un unic și imens strigăt, se revărsară ca o undă de viitură asupra barbarilor și chiar a romanilor ce se retrăgeau în fugă. între timp, aliniamentul romanilor se fărâmița și în dreptul poziției lui Metronius, în vreme ce bagauzii, încordați la maximum, aplecați înainte cu armele strânse în mână, fremătaum, privind cu ochii strânși dușmanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Era o așezare de nomazi; cai, porci și vaci umblau slobod în jurul căruțelor. Coviltirele erau ridicate de pe draghini și așezate pe stâlpi. Pe lesele de subt aceste coviltire se aflau dormitoarele familiilor, ferite de dihăniile și jivinele luncilor și de viiturile apelor la vreme de noapte. Focuri ardeau în toate părțile. Femei cu fuste colorate se învârteau între vetre și căruțe, pregătind cina. Meșterii lucrau la trunchiuri cu topoare care păstrau forma evului de piatră: lungi și înguste. În tabăra aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
viețile ‐ odgon întins între fregată și ponton, în care, prin furtuni, nu este chip să ni se‐ ascundă boaba de nisip. Urcăm în amintiri ori coborâm, Dăm de veninu‐ aceluiași tărâm de fericire ‐ închisă în săruturi, ca‐peste‐ o floare viituri de fluturi. Nu‐ i mai ajunge sufletului, nu, Să zică: ție, tine, te și tu ... LINIȘTE Marea agoniza, sufletu‐n mine asemeni... Te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am strigat și nimeni n‐a răspuns, te‐ am
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
să văd cum s-aude, zic. - Bine, dar nu cobori de pe calidor. Stau În calidor și tremur mărunt. Nu de frig, de plăcere. De auzit, nu se vede bine. Decât ploaia. Dacă n-ar ploua atâta, s-ar auzi vuitul viiturii - de la ruptură. Așa cum vuvuia și acum mai an. Dar tot vulvulvuietu-i, fiindcă aud aud licăriri de felinare. Nu știu dacă felinarele se mișcă prin apropiere, prin ogrăzi, pe ulițe, ori Încolo, pe Imașul Cailor; sau dincolo de șosea, pe Pășunea Vitelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]