661 matches
-
sanitar din țară, stabilindu-se o sută de pichete de supraveghere 24. Consulul francez la București, Charles Lagan, își înștiința superiorii la 19/31 decembrie 1830 asupra terorii răspândite aici de boala holerei - cholera morbus -, care s-a manifestat cu virulență în Basarabia și acum amenință Principatele; la 29 decembrie 1830/10 ianuarie 1831, același diplomat revenea cu precizarea că holera continuă să provoace mare neliniște în Capitală și că se știe acum că în Basarabia s-au molipsit 13 sate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iar majoritatea boierilor s-a refugiat la țară, însuși consulul pregătindu-se să părăsească orașul 44. Ulterior, la 12/24 iunie, și consulul Blutte a adresat ambasadorului britanic la Poartă, Sir Robert Gordon, un raport cu conținut similar: la Iași, virulența epidemiei a determinat în două săptămâni 1 800 de decese; populația de 30 000 de locuitori s-a redus la o treime, prin expulzarea evreilor și a țiganilor și fuga celorlalți, iar la cei 10 000 rămași, mortalitatea zilnică este
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
o perioadă scurtă, între 1/13 - 8/20 iunie, s-au înregistrat 343 de cazuri (57 în evidență și 286 de îmbolnăviri noi), din care au decedat 159, 136 s-au vindecat, iar 48 au rămas bolnavi, remarcîndu-se o mare virulență a epidemiei, cu decese de aproape 50%. Totalizarea pe ținuturile din întreaga Moldovă pentru intervalul 2/14 mai - 1/13 iunie indică 1 610 (!) <greșit, în loc de 1 711> bolnavi, 620 de decedați, 680 de însănătoșiți și 411 rămași bolnavi 48
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
50%. Totalizarea pe ținuturile din întreaga Moldovă pentru intervalul 2/14 mai - 1/13 iunie indică 1 610 (!) <greșit, în loc de 1 711> bolnavi, 620 de decedați, 680 de însănătoșiți și 411 rămași bolnavi 48, deci o letalitate de aproape 40%. Virulența epidemiei la Iași este din nou subliniată în raportul consulului francez Lagan, care părăsise orașul împreună cu soția sa, înaintînd din București, la 10/22 iunie, un raport ministrului de Externe de la Paris; după ce a primit încuviințare de la superiorul său de la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a cauzat dispersarea boierilor și a consulilor străini din București, unde nu au rămas decât forțele polițienești; el îi scria ambasadorului Gordon de la Constantinopol, la 7/19 iulie: "se pare că boala s-a stins la Iași și, judecând după virulența cu care a bântuit în alte locuri, domnește speranța că durata ei va fi de asemenea scurtă [în Țara Romînească] și că, după câteva săptămâni, afacerile vor demara din nou, iar treburile publice vor reveni la situația dinainte"56. Cancelistul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
64. Totuși biciul necruțător al holerei, după ce s-a abătut atât de crunt asupra Moldovei, începînd din luna mai 1831, prinde să se domolească treptat în această încercată provincie, îndată ce el trecuse în Țara Românească, unde bântuia cu furie. Diminuarea virulenței epidemiei poate fi foarte bine urmărită din anexele însoțind regulatele rapoarte trimise cancelarului Nesselrode de către generalul Kiseleff, revenit acum la București. Astfel, din anexa alcătuită de directorul cancelariei, Karneev, însoțind raportul lui Kiseleff din 2/14 august, aflăm că, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cifra locuitorilor, cele mai mari pierderi au avut loc la Sculeni, localitate la frontiera cu Imperiul rus, anume de 21,7% din totalul populației. Următorul tabel 70 sintetizează decesele provocate de epidemia de holeră din Moldova, la 1831: Desigur că virulența și caracterul extrem de nociv al epidemiei de holeră din Moldova în 1831, cauzând numeroase victime și pierderi de vieți omenești, au alertat corpul medical, care a început să se preocupe pentru găsirea unor remedii și tratarea acestei teribile maladii. Toate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ore; ceea ce dovedește că boala prezintă aici, în principiu, un caracter mai nociv decât la Iași, unde acum mortalitatea a început să scadă..."91. Peste alte câteva zile, la 8/20 iulie, același cancelist Hiller îl înștiința pe Metternich despre virulența epidemiei de holeră de la București, ceea ce îi determina și pe cei ce mai rămăseseră în oraș să fugă în grabă la țară. Fostul domnitor al Țării Românești, Grigore al IV-lea Dimitrie Ghica, s-a refugiat la Breaza, banul Grigore
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
20 iulie/1 august), închis încă din vremea epidemiei de ciumă din 1829-1830. În sfârșit, la Craiova Comitetul de asistență a rămas neschimbat, "dohtorului" Feraru dîndu-i-se însă ca ajutor pe "pomojnicul dohtor Vilag"105. Tot în această perioadă de maximă virulență a epidemiei, generalul Kiseleff l-a însărcinat pe doctorul Alcibiade Tavernier din București să publice o broșură cu sfaturi practice pentru combaterea molimei, ceea ce s-a și înfăptuit, apărând atunci Povățuiri pentru Holera - Morbus, în 16 pagini. Publicația a fost
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Marelui Principat al Transilvaniei", doctorul József Ferentzi (1771-1836), director al Școlii medico-chirurgicale din Cluj, președintele Sfatului medical al țării și referent sanitar gubernial. Serviciul sanitar din Translivania, ca și capacitatea organizatorică, energia și devotamentul protomedicului au avut de luptat cu virulența epidemiei de holeră, care a pustiit provincia în 1831 și a durat, cu intermitențe, până în 1837. În timpul molimei, protomedicul a păstrat legături permanente cu toți medicii din comitate și districte, reclamîndu-le rapoarte periodice despre numărul îmbolnăvirilor și al deceselor, ca
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în acest oraș170. În nr. 9 al ziarului clujan "Erdely Hiradó" din 31 ianuarie 1832 se anunța stingerea epidemiei de holeră din Transilvania, care bântuise mai mult în comitatele Hunedoara, Sibiu, Tîrnave, districtul Brașov, scaunele Mureș, Orăștie și cu oarecare virulență la Cluj. Intensitatea maximă a epidemiei s-a produs între iunie-octombrie 1831, mortalitatea variind între 8% la Târgu Mureș și 75% în comitatul Sibiu, letalitatea medie pentru întreaga Transilvanie fiind de 57,8%. Până la 22 octombrie 1831 s-au înregistrat
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
județ de către protomedicul C. Estiotu ca să îngrijească bolnavii 190. Așadar, epidemia de holeră din Oltenia, adusă din Transilvania și izbucnită în cursul lunii iulie 1836, a bântuit aproape cinci luni în trei județe: Olt, Romanați și Mehedinți, cu mai multă virulență în acesta din urmă, și s-a stins la sfârșitul lui noiembrie. Nu avem o evidență precisă decât pentru județul Mehedinți, unde, din totalul de 137 de bolnavi, au decedat 58, s-au vindecat 62 și 17 au rămas încă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din nou această funestă molimă pe continentul nostru. Urmând aproape același traseu ca aceea care a precedat-o, a doua epidemie generalizată de holeră - care a izbucnit, în 1841-1842, în nordul Indiei, în regatul Lahore - s-a propagat cu o virulență sporită în anii următori pe drumul obișnuit al caravanelor, prin Afganistan, Buhara și Persia, până la țărmurile Caspicei, pătrunzând în sud-estul Rusiei prin portul Astrahan, în iulie 1847194. Din această ultimă localitate, flagelul s-a răspândit asupra întregului teritoriu european al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Focșani - nu era încă semnalată la Iași216. Doctorul A. H. Bassereau, fost intern al spitalelor din Paris, medic al celui de-al 5-lea cvartal din Iași și membru al Comisiei medicale din acest oraș, ne dă unele amănunte cu privire la virulența epidemiei de holeră din 1848 în Moldova. Astfel molima, care a început să bîntuiască la Galați din cursul lunii aprilie, s-a deplasat progresiv spre Bârlad și Bacău, pentru ca prima victimă să fie înregistrată la Iași la 3/15 mai
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Polonia, la 1831. Concepția medicului în ceea ce privește răspândirea bolii era dintre cele mai originale, tributară totuși vechii teorii miasmatice: dacă vântul bătea dinspre Turcia sau Țara Românească, boala începea să se întețească, iar dacă acesta contenea, atunci se micșora și virulența maladiei, după cum raporta el la 20 mai/1 iunie 1848 lui "starșîi doctor colonel Czihak" din Iași220.. De altfel, mai târziu maiorul Abegg, doctorul "garnizonului miliției" din Galați, a fost înălțat la gradul de colonel, pentru "neobosita sa activitate în timpul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
26 iunie, consulul englez Gardner scria despre ravagiile provocate de holeră în capitala țării, unde epidemia dobândise un caracter violent, numărul pierderilor în vieți omenești variind între 30-100 pe zi. Ceea ce îngrijora destul de mult cercurile medicale era în primul rând virulența maladiei, simptomele ei căpătând în 2-3 ore un caracter acut. Se făcea presupunerea că la răspândirea bolii a contribuit temperatura excesivă înregistrată atunci la Iași, depășind 300 Reaumur sau 100ș Fahrenheit. În oraș domnea o atmosferă dezolantă, familiile înstărite părăsindu
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
mitropolitul Meletie Brandaburul, decedat la 19 iunie/1 iulie, în vreme ce chiar fiul domnitorului, hatmanul Dimitri Sturdza, fusese atins de molimă. Principele Moldovei însuși a părăsit palatul domnesc, împreună cu familia și suita sa, adăpostindu-se într-o mică reședință din afara orașului. Virulența epidemiei a paralizat întreaga activitatea a Capitalei. Toate afacerile au sistat, prăvăliile au fost închise, iar ulițele rămăseseră pustii, peste tot domnind o atmosferă de dezastru. Cifra morților se ridicase în ultimul timp la peste 200 pe zi. De pe urma epidemiei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
uscat și cu soare", în acea zi, "la 9 ore dimineața... s-a ivit holera repede în diferite părți ale orașului, cu mare intensitate, și a apucat ca la 160 oameni, din care 40 au murit încă în acea zi". Virulența epidemiei s-a datorat, în parte, și tăgăduirii de către medici a "răului ce incomodase în 28 de zile câte puțin orașul" și mai ales deoarece autoritățile erau cu totul nepregătite, "fiindcă nu se credea la întoarcerea holerei de la 1830" (!). După
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ca nu din întîmplare să moară în câmpie și unde le lipsește tot ajutorul ca să-și poată scăpa viața, când s-ar lovi de asemenea rău"249. În ceea ce privește Capitala, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston, la 2/14 iulie, scăderea virulenței epidemiei de holeră, înregistrîndu-se la Iași numai 70 de decese pe zi250. Dar intrarea trupelor ruse în oraș a complicat din nou situația. După cum se știe, anul 1848 a fost cel al revoluțiilor din întreaga Europă pentru libertate socială și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
oarecum exagerată. Despre intrarea trupelor ruse la Iași amintesc și rapoartele diplomaților străini. Astfel, la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la 28 iunie/10 iulie și, de unde virulența epidemiei de holeră începuse să scadă, prezența soldaților armatei de ocupație, atinși de flagel, și marea afluență de evrei în oraș au întîrziat momentul eliberării Iașilor de coșmarul holerei, care bântuia încă, în tot restul țării, cu mai mare sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
molima secera în continuare vieți omenești, datorită lipsei acute de medicamente și a ignoranței populației privind orice precept igienic. Astfel, în așezarea de la Glimboaca, numărând aproape 500 de suflete, între 9-12 august s-au mai înregistrat 14 victime 331. Deși virulența epidemiei din 1848 a fost mai scăzută decât cea din 1831 și revenirea din 1836, totuși în atmosfera de neliniște provocată și de situația revoluționară din provincie și de conflictele dintre români și maghiari, panica se putea răspândi ușor și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
măsură să prezinte dări de seamă 337. În octombrie s-au mai semnalat cazuri de holeră în nord-vestul provinciei, la Sătmar 338, dar regiunile cele mai afectate au fost cele din nord-estul și centrul Ungariei, unde epidemia a bântuit cu virulență și în primăvara anului 1849. Holera a atins, în iulie 1849, orașul și cetatea Timișoara, unde garnizoana imperială era asediată de forțele revoluționare maghiare. Bombardamentele masive asupra cetății asediate, reducerea considerabilă a cantității de alimente, întreruperea aprovizionării cu apă potabilă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
măsuri adecvate pe plan administrativ, care au contribuit la micșorarea numărului celor afectați de maladie și mai ales la ponderea scăzută a deceselor. Pierderile în vieți omenești au fost mai mici decât în Principate, unde, deși epidemia n-a avut virulența celei nimicitoare din 1831, totuși a cunoscut o morbiditate mai mare decât în provincia de peste Carpați, de aproximativ 31%. 4. Epidemia revine în Oltenia la 1849 Epidemia de holeră a revenit pentru scurtă vreme, în 1849, numai în Oltenia, după cum
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
câte ceva despre starea de spirit care a domnit pe-atunci. VII. Holera la vreme de razboi 1. Pregătiri pentru înfruntarea flagelului Epidemiologii sunt de părere că a șasea pandemie holerică s-a declanșat în 1899, printr-o neobișnuită exacerbare a virulenței bolii în India. Este drept că, la data aceea, unele focare de holeră mai persistau în Orientul Apropiat și în Egipt, dar semnalul pentru o nouă și pătrunzătoare invazie a flagelului pare să fi fost dat în ultimul an al
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Armatei austro-ungare, a fost trimis de la Viena să conducă o campanie antiholerică în câteva localități din Dalmația și Muntenegru. Cu acel prilej a făcut o remarcabilă observație clinico-epidemiologică în focarele familiale de holeră, și anume "atenuarea progresivă și spontană a virulenței vibrionilor pe măsură ce infecția progresa prin contact de la un membru al familiei la altul"591. Iuliu Moldovan este cel care a obținut, în aprilie 1915, după mari stăruințe, aprobarea autorităților militare austro-ungare pentru a se efectua, pe frontul din Galiția, vaccinări
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]