566 matches
-
ducă în sat, ca să mănînce și să bea ca la hram. Dar el, om grijuliu și în serviciul boieresc, la Balș, controla ce recoltă încă nu era strînsă de pe cîmp. Încă din anul, 1784, moșia Brehuieștilor intrase în proprietatea marelui vistiernic Iordache Balș de la Dumbrăveni, printr-un schimb de moșii făcut de Balș, cu mănăstirea Slatina 55. Acest mare boier devenise proprietar și pe alte moșii vecine, dar, fiindcă explicațiile care se cer aici privesc direct și pe Vasile Iurașcu, să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
mari familii boierești, s-a început o întrecere pentru acapararea a cît mai multe moșii, dar familia Cananău a pierdut întrecerea, ba chiar și din propriile sale moșii. În Condica liuzilor din anul 1803, Vlădenii se află trecuți în proprietatea vistiernicului Iordache Balș57, deși actul Vlădenilor, la 1813, încă era în mîna căminarului Iancu Cananău 58. La fel s-a întîmplat și cu moșia Costeștii, care de pe atunci a fost făcută un trup cu Brehuieștii, tot în proprietatea vistiernicului Iordache Balș
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în proprietatea vistiernicului Iordache Balș57, deși actul Vlădenilor, la 1813, încă era în mîna căminarului Iancu Cananău 58. La fel s-a întîmplat și cu moșia Costeștii, care de pe atunci a fost făcută un trup cu Brehuieștii, tot în proprietatea vistiernicului Iordache Balș. Și din Corni, tot la 1803, o parte o stăpînea căminarul Iordache Balș,57 dar mai tîrziu a rămas stăpîn, la Corni, numai spătarul Iancu Cananău. Din această paranteză trebuie să reținem că la 1807, cînd s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Corni, numai spătarul Iancu Cananău. Din această paranteză trebuie să reținem că la 1807, cînd s-a făcut însemnarea de pe cartea numită Mărgăritare, Vasile Iurașcu era om de încredere, administrator, pe moșiile marelui vistier Iordache Balș. La 1809, martie 21, vistiernicul Iordache Balș își scrie diata și lasă fiului său, Alecu, urmă toarele moșii întregi: "Dumbrăvenii, Romăneștii, Avereștii, Sălăgenii, Bursucenii, Brehoeștii, i Vlădenii, i Măndreștii, i Băleștii, care acum se zicu Siminice"... "și Sarafineștii și Miteștii le va stîpîni tot fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
stolnicul Vasile Iurașcu și pe Stolnicul Mihalache Mavrodin, fiecare fiind prevăzuți, în izvod, cu cîte 12 scutelnici, pentru care aveau de luat bani, de la vistierie 87. Vasile Iurașcu a obținut titlul de stolnic de la Ioan Sandu Sturza voievod, prin mijlocirea vistiernicului Alecu Balș, iar el a rămas, în continuare, tot în slujba lui Balș, ca vechil, pe moșiile Brehuiești (cu Costești) și Vlădeni. Poate că la școala lui Balș, de la Dumbrăveni, va fi învățat carte și mama lui Eminescu, fiind astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
, Ion (c. 1672-1745, Prigoreni, azi Ion Neculce, j. Iași), cronicar. Prin mamă, Catrina, fiică a marelui vistier Iordache Cantacuzino, N. aparține unei familii de mari boieri și domnitori. După moartea tatălui, vistiernicul Neculce, și după ce mama se recăsătorește cu grămăticul Enache (1679), copilul va locui la Blăgești, lângă Pașcani, în casa bunicii Alexandrina Cantacuzino, care se pare că a avut un rol deosebit în formarea viitorului cronicar. Din cauza deselor incursiuni ale polonezilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
a le da degrabă otomanilor, iar de acuzațiile aduse s-a apărat. Dar a se lepăda de credința creștină, domnitorul nu se putea lăsa Înduplecat, chiar cu prețul vieții sale și a feciorilor săi. Constantin Brâncoveanu, Împreună cu fiii și cu vistiernicul Ianache, au sfârșit prin a-și Închina sufletele curate lui Dumnezeu. În ziua de 15 august 1714, „cu un ceas Înainte de amiază”, după 4 ani de grele suferințe, au sfârșit prin decapitare. Încurajându-și fiii, vodă Brâncoveanu le spunea: „fiii
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
mitropolitul Moldovei Teoctist , 26 mari boieri din sfatul țării nominalizați și „alți destui boieri mari și mici.” Uricul este o sentință domnească dată în litigiul desfășurat în fața domnului și a întregului sfat al Moldovei între Ivașco comisul, ginerele boierului Ion vistiernicul, pe de o parte, cu Toma Dumitrescul și Coste Turbure, pe de altă parte, care se certau pentru legitima stăpânire a două sate: S ăseștii, pe Bârlad (sat azi dispărut și înglobat în municipiul Tec uci) și Româneștii, pe Jeravăț
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Gheorghe Ștefan, care "cu fața scornită de mare mîhniciune", când domnul se gătește să pornească la biserică, cere voie a merge la moșie, la nevasta pe moarte, simplitatea lui vodă căinând pe logofătul fără grije de giupîneasă, somnul lui Iorgachi vistiernicul scârbit de osândirea Ciogoleștilor, fuga lui Vasilie, care singur pe marginea Nistrului pe "un scăueș" privește cum i se trec boarfele sale, în vreme ce un oarecine încearcă a-l lovi cu un glonț dintr-un săcăluș, sunt pagini de roman. Spectaculos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui Duca-vodă se lasă toată înverșunarea cronicarului. Duca era "rău și pismător, îndelungăreț la mîniă și lacom la avuție, și el și Doamna sa". "Domn era, și Vistiernic mare, și neguțător, și vameș" și "precupea toate". "Doamna sa, de altă parte, cîrcimărea bucatele din casă, pînea ori pe unde avea, și băutura și pocloanele ce le veneau la beciu." N-aveau decât o însușire (maliție!), că erau curați
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
au Înțeles fără Amor. Este multă prefăcătorie În jurămintele, jelaniile poeților, dar să nu ignorăm faptul că din prefăcătoriile pasiunii se naște adevărul poeziei. Dar ce este acest Amoriu care nu lasă În pace pe postelnicii, logofeții și marii noștri vistiernici? Pentru cei vechi, spune același Denis de Rougemont, Erosul era un zeu, pentru moderni erosul este o problemă. Pentru Văcărești, Conachi și ceilalți poeți din prima jumătate a secolului al XIX-lea, erosul este, indiscutabil, un zeu, dar un zeu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
legii, în speță comunitatea de clerici dependentă de curțile de justiție, înscena, într-o zi din timpul Carnavalului un "proces-caricatură". Acesta era în general despre un fapt ridicol, uneori imaginar, alteori real, dar întotdeauna fără perdea. Subiectul era prezentat de către vistiernic îndată după sărbătoarea Sfântului Martin și, în timpul acestor zile de veselie, tribunalele își suspendau lucrul. Odată ce tema era reținută, organizatorii supravegheau alegerea inculpatului și a reclamantului printre clericii cei mai spirituali sau, în general, printre cei mai buni oratori. Aceste
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
morii, după ce trecuseră 39 de ani de stăpânire a Costăcheștilor, perioadă după care drepturile lor, potrivit legislației timpului, se considerau pierdute, ei nu obțin câștig de cauză. Urmașii vor redeschide acțiunea mai târziu, în timpul stăpânirii morii și moșiei Torceștilor de către vistiernicul Iordache Costache, poreclit Venin, fiul marelui spătar Toader Costache-Venin, dar tot fără succes. Anaforaoa din 1767, anul când a avut loc ultimul proces în această pricină, cuprinde informații și date din care desprindem cum au decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
decurs procesele și stăpânirea Costăcheștilor la Torcești, dar întâlnim și un pasaj din care ni se relevă că răzeșii de Umbrărești au fost totdeauna deavaloma (devălmași) cu moșia dumisali vornicului Vasile Costachi și cu părintele dumisali, cum și cu dumnialui vistiernicul Iordache, noi înțelegând din text că devălmășia invocată are în vedere vadul de moară de pe partea Umbrăreștilor, nu și a Torceștilor, sat și moșie cumpărate de către Costăchești. Această afirmație a unui Divan Domnesc, coroborată cu altele similare din documente, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mal al răzeșilor de Umbrărești”, mărturie în care găsim și următorul text: „Iar pentru o bucată de loc ce o numese răzeșii de acolo Agapie, fiindcă mai înainte au stăpânit-o dumnialui spătar Toader (Costache I. S.), încă și dumnialui vistiernic Iordachi Costachi, pe care Agapie nu au nici o scrisoare, nici o dovadă, s-au pus zi de soroc să meargă la Divan”. Cum boierii Costăchești au stăpânit Torceștii, Țigăneii și locul numit de „răzeșii de acolo”, respectiv umbrăreștenii, Agapie, rezultă că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
soția lui Costache sluger în a doua sa căsătorie, întemeietorul familiei boierești cu patronimicul Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Costache din Moldova, nume care va umple multe file ale cronicilor din vremea lor. În acte de mai târziu vom afla Țigăneii în întregime stăpâniți de vistiernicul Iordache Costache (Venin), unul din foarte numeroșii strănepoți ai vornicului Gavriliță Costache. Căci vistiernicul Iordache a fost fiul marelui spătar din vremea domnitorului Grigore al II-lea Ghica, Toader Costache, poreclit, nu se știe din ce motive, Venin, poreclă cu care îl întâlnim în izvoarele narative ale vremii sale, poreclă trecută și fiului său
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apropiere, la fel cum au făcut-o și locuitorii fostelor sate Dimăcenii și Sineștii, păstrându-se pentru ele doar numele ca moșie, atât pentru partea de la est de Siret, cât și pentru cea din vest. După moartea lui Iordache Costache vistiernic, moșia a fost stăpânită de soția acestuia, Nastasia (Anastasia), născută Racoviță, până în anul 1776, când, împreună cu satul Torcești, ambele trec în stăpânirea domnitorului de atunci, Grigore al III-lea Ghica, în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fost stăpânită de soția acestuia, Nastasia (Anastasia), născută Racoviță, până în anul 1776, când, împreună cu satul Torcești, ambele trec în stăpânirea domnitorului de atunci, Grigore al III-lea Ghica, în contul unei mari datorii bănești, 25.000 lei, sumă pe care vistiernicul nu a putut să o justifice față de domnitor și pentru care dăduse zapis ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o nouă danie a părții de sus, aceasta a rămas în stăpânirea domnitorului Vasile Lupu. Tot aici aveau părți Costăcheștii și răzeșii lor, părți nealese și neprecizate. Pe data de 4 aprilie 1645, domnitorul Vasile Lupu dăruiește rudei sale, Iorga vistiernic, pentru „slujba dreaptă și credincioasă” în tinerețea sa, dar care „și acum, iarăși, la Țarigrad, nouă și țării noastre slujește, [...] un sat numit Bozieștii de Sus, ce-s la ținutul Tecuciului, cu heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care anume dintre ei intră acum în stăpânirea Bozieștilor. Ținând seama însă că acești Iorga au avut diferite slujbe domnești, credem că putem identifica un posibil beneficiar în persoana lui Iordache Cantacuzino, acesta fiind cel care a deținut dregătoria de vistiernic în cursul domniei lui Vasile Lupu, avută și la data daniei. Serviciul pe care îl aduce domnului la Țarigrad era unul ocazional și nu permanent. Ceilalți demnitari ai lui Vasile Lupu cu prenumele Iorga au fost: un Iorga postelnic, un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc, din căsătoria acestuia cu Irina Prăjescu, și ea rudă Movileștilor, implicit cu Isac Balica, deci îndreptățită la moștenire. De la Vasile Lupu, stăpânirea va fi transferată slujitorilor săi cu dregătorii, Grigore postelnic și Iorga vistiernic, respectiv Iordache Cantacuzino. Găsim, apoi, aproape concomitent cu stăpânirea lui Vasile Lupu, pe slugerul Costache cu soția sa Tofana, fiică a lui Vasile Bujoreanu, descendentă după mamă din Cârste Ghenovici, și el mare vornic în Moldova, funcție avută în timpul domnitorilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru alta, de o falcie și jumătate „cu căsoaie cu tot la Bălești, alături de Mitrea căpitanul și de Gheorghiță Păun din Focșani, are martor la schimb și pe „Mihăilă, vornicel de Umbrărești”. La rândul său, Lupu Costache „ce-au fost vistiernic”, unul din fiii lui Gavriliță, cumpără și face zapis în ziua de 9 iunie 1695 pe un pogon și un sfert de vie la Țifești de la „Dănăilă, sin Irimie ot Umbrărești, nepot lui David”, tot din Umbrărești. Cine erau acești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiul marelui logofăt Neculai Racoviță, cel ce primise în 1664 danie vadul de moară de la satul Umbrărești. Prima soție a lui Ion Racoviță a fost Nastasia Cantacuzino, fiica marelui vornic de pe timpul domniei lui Vasile Lupu, Toma Cantacuzino, frate cu vistiernicul Iordache, care a primit danie Bozieștii de Sus, în aprilie 1645. E posibil ca între cei doi frați să fi intervenit vreun schimb de moșii și sate, printre ele să se fi inclus și Bozieștii, trecând de la Iordache la Toma
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
iar acum se alege a cincia parte a lui Ionașco și i se atribuie lui Miron Costin, întregind partea deja deținută. Și iată cum, documentar, se atesta mai multe stăpâniri boierești în satul Boziești: Grigore Miclescu și urmașii săi; Iordache vistiernic și Miron Costin; Costăcheștii și Coropceștii. Pentru aceștia din urmă trebuie să acceptăm că se situau, din punct de vedere social, în rândul mici boierimi sau ale celei mijlocii, și ieșiseră indubitabil din categoria țăranilor răzeși, dacă avem în vedere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]