781 matches
-
a început să aibă pretenția de a propune norme de conduită. Există un evident decalaj între teoria și practica economică. Economiștii nu au acces decît limitat la o sferă de valori obiective și observabile. Inițial, știința economică a fost un vlăstar al meditației filosofice din Anglia și Franța secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Pe parcursul evoluției sale însă, știința economică s-a izolat tot mai mult de alte științe sociale, cu rezultate nefericite. Filosofia morală a utilitariștilor supraviețuiește însă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
în sfera publică, dar și în cea privată, utilizarea și semnificația instrumentelor finan ciare create în această perioadă crescând în râ ndu rile actorilor publici, pre cum și al actorilor privați. Pe măsură ce activitatea economică s a extins către așa-zisele vlăstare ale Lumii Noi din vestul Europei, tranzacțiile financiare internaționale au susținut această extindere, iar centrele financ iar e internaționale s-au format în acele zone din Lumea Nouă unde guvernele nu era u reticente la astfel de schimbări, ci, din
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ale "filosofiei de compromis", cum numea B. Russell (1870-1972) liberalismul pe la mijlocul secolului al XX-lea. (20, 1, pp. 15-16) Adversarii săi estici citau încântați afirmația acestui filosof britanic: "Mai există încă o filosofie ce poate fi considerată, în principal, un vlăstar al liberalismului: cea a lui Marx" (20, 2, p. 115) și jubilau pentru includerea în "liberalismul pragmatic" atât a lui Marx, cât și a lui Stalin, rezervându-i un loc și lui Hitler în "liberalismul sentimental". (20, 2, p. 156
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
simbolismul occidental unde melancolia constituie un simptom al declinului vast, generalizat, o proiecție imaginară a lui fin du monde sau finis latinorum, sau doar fin de l'ancien régime. Acest personaj generic al melancolicului cristalizat adesea în persoana unui ultim vlăstar al aristocrației muribunde trăiește într-un regim estetizant, izolaționist, de catastrofă delectabilă. Melancolia, în contextul sensibilității decadente, devine paradoxal un sindrom carceral, un complex estetizant ca în poemul Christinei Rossetti, Cine mă va izbăvi? (1866), pe care Khnopff a ales
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Cioran, în Schimbarea la față a României (1934). Menirea acestei țări ar fi tocmai să devină ea granița orientului, un focar de civilizație. Să fim acei prin care civilizația să treacă la slavi, la barbari. Și noi, cel mai tânăr vlăstar al latinității murinde, să dăm poate o ultimă civilizație latină, care ar fi singura barieră ce putem opune slavismului, care ne submergează și o să ne înece fatal dacă nu ne diferențiem de el. În acest sens, cât de mult pot
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
gândirea vreunui poet, gravată în câteva versuri pe o cărămidă, sau vreo bucată de marmură sau de lut, însuflate de geniul vreunui artist"503. Alexandru Bogdan-Pitești plasează într-o perioadă de decadență, de declin al Occidentului "latinitatea muribundă". Misia ultimului vlăstar al latinității, aflat sub semnul înfloririi pe fundalul ruinist al decăderii culturii europene de gintă latină, ar fi să stingă grandios specia, după o spectaculoasă ecloziune. Sunt ideile epocii, cele pe care le preia Alexandru Bogdan-Pitești pe filiera lui Joséphin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
melancolic conduce la substituția interiorității cu interiorul, a casei Usher, în sensul de cuprindere genealogică a familiei, cu recipientul secular al locuinței Usherilor. Locuința a dobândit prin transferul mediumic al unei senzitivități maladive, funeste, propria sa corporalitate, astfel încât sfârșitul ultimului vlăstar conduce la prăbușirea ei. În cazul nuvelei lui Poe, osmoza dintre casă și locuitorul ei se realizează și în cuprinsul unei dezordini mentale, rezultat al unei eredități încărcate a cărei culminație o reprezintă hipersenzitivul Usher. Întregul microcosm format din locuința
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în plus, că ceea ce este mai bun este întotdeauna fragil. Iată de ce ivirea conștiinței europene nu m-a determinat nicidecum să renunț la conștiința planetară. Cea dintîi se provincializează în sînul celei de-a doua. Această conștiință europeană nu este vlăstarul prosperității europene, și nu mizează cu precădere pe înflorirea economiei europene în lume. Ea s-a născut în mine din ceea ce Patocka numește "nenorocirea căderii", "din punctul de vedere ultim al acestei situații în care sîntem pîndiți de obscuritate". Ea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Europei moderne, la început prin și în cadrul schimburilor din Marea Mînecii și Marea Nordului, apoi prin negoțul cu mărfuri din Africa al navigatorilor portughezi, și în sfîrșit prin stabilirea în America. Dincolo de oceanul atît de întins, Statele Unite se constituiau într-un vlăstar al Europei, în timp ce aceasta își impunea supremația și în același timp se grefa pe culturile indiene din teritoriul numit de atunci America Latină. În est, unde nu există așadar o frontieră geografică, Asia s-a revărsat asupra Europei în epoca marilor
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
capătă chipul tatălui, fiind înzestrat cu acea Autoritate mereu îndreptățită care cheamă la arme și la înde-plinirea îndatoririlor. Fuziunea sacralizată dintre elementul matern și elementul patern se manifestă în însuși numele, masculin-feminin, de Patrie, sau în expresia "Patria-Mamă". Cetățenii devin "vlăstarele Patriei", iar această filiație îi înfrățește. Religia statului-națiune este de substanță matri-patriotică. Observăm că pornind de la acest complex mitic, afectiv și religios se dezvoltă în mod viguros sentimentul Patriei-Vatră sau Cămin (Home, Heimat), iar din această fraternitate națională izvorăște ideea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
luminează Lumea coincide cu momentul în care acesta produce orbirea față de lumea contemporană, față de noile puteri, față de noile exploatări, față de noul imperialism, față de URSS, fată de Europa. În realitate, vulgata marxistă reprezenta raționalizarea "științifică" a marii Religii a Mîntuirii terestre, vlăstar bastard al Creștinismului și Umanismului, care convertise în lume mult mai mulți intelectuali decît popoare. Cînd Moscova și-a pierdut statutul privilegiat de nou Ierusalim, Beijingul a preluat ștafeta, iar religia a subzistat în Europa, sub forme mai virulente sau
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
a creat certitudinea că întreaga istorie modernă a colonizării și terorizării celor necivilizați a fost dominată de violență în așa grad încît se poate spune, cu o oarecare ironie amară, că actuala răspîndire mondială a atracției pentru societatea civilă este vlăstarul bastard al violenței civilității metropolitane. Libertatea legală sau neoficială de asociere în diverse forme complexe, de care se bucură membrii oricărei societăți civile îi face, de asemenea, înclinați spre violență internă. Există mai multe explicații pentru aceasta, una dintre ele
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
el. Celebra replică: tot nu avea nimeni copii ca ea cu care văduva primește de fiecare dată schimbările neprevăzute din viața copiilor ei ascunde tocmai această profundă afecțiune, dar și credința văduvei în vigoarea și în structura de învingător a vlăstarului ei care-l va scoate pe acesta la liman, indiferent că se numește Persida sau Trică. Mara e construită, fără îndoială, ca un personaj complex. Calități și defecte o definesc deopotrivă. Personajul Mara concurează cu succes oamenii în carne și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de școala care a funcționat aici pe Părău, În timpul ocupației hortiste și după război până prin anul 1949, dacă țin eu bine minte. În timpul ocupației maghiare era aici un Învățător, Bela, care foarte rar dădea pe la școală. De altfel pentru instruirea vlăstarelor români nu se depunea prea mult zel. În procesul de maghiarizare s-a ajuns până acolo Încât cei care purtau nume de familie mai ușor de maghiarizat, ca: Suciu, Colcer, Copoț, Vaidaș și altele, să fie considerați maghiari ale căror
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fii cunoscut de o persoană din comună, Într-un grup sau o colectivitate mai numeroasă. Dacă recurgeai la acest pomelnic al Înaintașilor erai Îndată cunoscut și În Sărmaș, Subcetate sau Toplița. Poreclele uneori se moșteneau din tată-n fiu. Când vlăstarul era o personalitate mai puternică În lanțul generațiilor, primea porecla și o transmitea urmașilor. În ore de răgaz, duminica sau În sărbători, erau săteni cu un simț mai pronunțat al umorului care inventau astfel de porecle, având În vedere temperamentul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
morți nimic decât de bine. Că oamenii nu au numai calități, ci și defecte, o știm cu toții. Cărturar dar și gospodar de frunte În tradiția Ilisanilor, Învățătorul meu, Vasile Ilisan, n ar fi exclus să fi manifestat o afecțiune sporită vlăstarelor din a doua căsnicie. Asemenea slăbiciuni le au mai toți bărbații supuși acestui destin. Văzându-i mai Întreprinzători pe copiii din a doua căsătorie, În acele vremi când nu prea era timp de mângâieri paterne, iar ceilalți fiind mai blazați
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pot fi pătrunse În adâncimile tainice ale firii. Acestea țin Însă de adolescență. Intervenția părinților și a rudelor de multe ori e dură, brutală chiar. Știind cât de greu și au agonisit avutul, părinții nu puteau rămâne indiferenți la viitorul vlăstarelor lor pe care le-au crescut cu atâta greutate. Până la urmă tot convenționalismul biruie. Să te măriți cu acela? Păi ăla-i o fleandură, un culduș! Nu știu eu cine au fost părinții lui?Da nu te dau după ăla
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pașaport", va scrie cu o undă de tristețe în Confesiunea mea, testamentul autobiografic publicat postum 192. Cu prevederea nomazilor, membrii familiei Caraco au părăsit la timp și Germania, iar la începutul anilor '30 s-au stabilit la Paris. Aici, genialul vlăstar, care vorbea și scria fluent în franceză, germană, spaniolă și engleză, se plictisea destul de tare pe băncile modestului Lycée Janson-de-Sailly. Dorea să devină medic. Părinții l-au constrâns în schimb să obțină diploma inutilă la École des Hautes Etudes Commerciales
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
are sediul social în orașul Bacău. 31. Dumitru V. MARIN Mii de articole, editoriale, reportaje sau contribuții științifice, în zeci de publicații, debut 1958 Deschizător de drumuri...și îndrumător în presa vasluiană și moldoveană. Editor: Tudor Pamfile, Basme (1976), revista Vlăstarul (1990). Ziare: Teleradioeveniment (1993) și Meridianul (19962011). Operă tipărită: Considerații privind cântecul popular ...(1974) Evoluția învăț ământului vasluian până în 1859, (1980) Liceul M. Kogălniceanu, monografie (1990) Tudor Pamfile și revista Ion Creangă (1998) Unison Radio Vaslui continuă ... (2000) Zăpada pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Bacău, domnnului DUMITRU V. MARIN În exercitarea prerogativelor de primar al comunei Podu Turcului, județul Bacău, nu putea să scape atenției mele un aspect devenit de notorietate, cel puțin pentru ultimele trei decenii, respectiv viața, activitatea și opera unui prestigios vlăstar al comunității locale, întruchipat în personalitatea domnului profesor doctor Dumitru V. Marin, născut la data de 28 aprilie 1941, în satul Giurgiuoana, fost reședință de comună, actualmente sat din componența comunei Podu Turcului, județul Bacău. În satul natal, a urmat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
de vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și președinte pentru județele Vaslui și Bacău. În Dicționarul Presei Românești, figurează în 5 poziții, pentru meritul de a fi publicat mii de articole, reportaje, interviuri, a întemeiat ziare și reviste, precum „Vlăstarul”, „Teleradioeveniment” și „Meridianul”, fiind creatorul Școlii de Presă TV Vaslui. A publicat importante volume care s-au bucurat de o largă circulație, cum ar fi: „Liceul Mihail Kogălniceanu” (1990), „TV.V. - 15 ă explozia” (2006), „Meridianul” - axă cultural-informațională” (2009), „Festivalul Național
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
profesor de limba și literatura română și director la Măcărești-Iași, la liceele 2, 3, 4 și Mihail Kogălniceanu, Vaslui, total, peste 40 de ani. Activitate editorială și de presă: editor: Tudor Pamfile, Basme, Ed. Junimea, 1976, 121 pag. editor publicații: Vlăstarul (1990), Teleradiodivertisment (1994), MERIDIANUL (1996 și azi) 60 de studii științifice publicate în ziare și reviste, peste 700 de editoriale, mii de emisiuni și interviuri, inclusiv cu 6 Președinți de Stat, Regele Mihai I, 14 Prim-miniștri, parlamentari europeni, etc.
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ș.a. Colaborator la Adevărul, Albina, Anuarul Institutului de istorie “A. D. Xenopol”, Clepsidra, Clopotul, Cronica, Gazeta de est, Revista „Baadul Literar”, „13 PLUS”, „Ecouri Literare” „Studii și Cercetări de Istorie a Presei”, „Convorbiri Literare”. Îndrumătorul cultural, Meridian Vaslui Bârlad, Scânteia tineretului, Vlăstarul, Vremea nouă, etc.. Colaborări la numeroase unități Mass-media, vicepreședinte al UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA. „Liceul M. Kogălniceanu, centenar”, monografie, Vaslui, 1990. „TUDOR PAMFILE și revista ION CREANGĂ”, (Ed. Cutia Pandorei, Vaslui, 1998, 294 pag.), „examinează condițiile formative ale revistei
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dată este vorba de activitatea poetică și nu oratorică a destinatarului, dar oricum recunoașterea că și Cotta Maximus este cu adevărat plenus studiorum meorum (care aparțin lui Ovidiu), este cât se poate de semnificativă pentru formarea spirituală a acestui mic vlăstar al familiei independente și libere Messalla Corvinus. Poetul își amintește mereu de tânăr și, în astfel de momente de aducere aminte, i se pare că trăiește din nou în mijlocul zeilor, înainte de a se întoarce cu picioarele pe pământul din Pontus
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
care au căzut cei trei sute de membri ai familiei Fabia nu i-a luat pe toți până la unul" (1-4). Se observă o legătură de profundă apropiere între neamul Fabia, cu vechile sale tradiții de noblețe și demnitate, și acest îndepărtat vlăstar, care, pentru a putea trăi, a trebuit să treacă de la curajul celor 306 Fabia, prin prudența și forța lui Fabius Conctator, care și-a salvat patria prin temporizare 368. Și Paulus, așadar, împărtășește, în adâncul sufletului său, aceeași experiență spirituală
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]