5,858 matches
-
înainte chiar de a le discerne înțelesul? Elevii de liceu care urcă în autobuz sunt expansivi. Mă frapează modul în care rostesc cuvintele. Nu le mai rotunjesc, le rostesc strepezit, printre dinți. Și mă mai frapează un lucru: au un vocabular sărac. Folosesc mereu aceleași expresii și aceleași cuvinte. În fața mea discută aprins două fete. Una dintre ele vorbește atât de repede încât cealaltă o roagă mereu să repete ce spune. Subiectul e arzător: apropiatul concurs de Miss și Mister pentru
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
clan. Mă uit mai atentă la ele. Sunt frumoase amândouă, au o armonie plăcută a trăsăturilor. Dar au în același timp o rigiditate inexpresivă care le anihilează farmecul. E clar că nu citesc cărți sau că, poate, citesc cărți cu vocabular la fel de sărac și de previzibil. De fapt, îmi spun, foarte rar mai văd pe cineva deschizând o carte într-un autobuz. Din ce în ce mai rar și cu din ce în ce mai mare fereală, ca și cum ar face un gest desuet și reprobabil. Ca și cum ochii s-ar
Să nu vinzi pianul! by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Journalistic/7863_a_9188]
-
cuvinte, ci scriu cu nisip“. În consecință, o pierdere a consistenței verbale, impresia că sîngele s-a retras din text, dar, în compensație, „venea o senzație extraordinară de cîștig la nivelul puterii de a stăpîni și substanța lumii și substanța vocabularului. Pentru că computerul îți permite o viteză specifică“. Nu e cumva, adăugăm noi, o senzație „tehnică“, asemănătoare cu cea a individului aflat la volan, delectîndu-se cu creșterea vitezei vehiculului? O beție a vitezei, transpusă în alt registru? Îmbinîndu-se simțămîntul de ușurare
Cum scriu autorii români? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7869_a_9194]
-
înconjoară". Dar Sebastian știe și ce nu este critica literară: violență verbală. Într-un articol din Rampa, 10 ianuarie 1935, Mihail Sebastian pleacă de la constatarea că în critica bucureșteană, lumea ideilor și scara valorilor își găsesc expresia deseori într-un vocabular de artilerie concretizat în expresii ca " a distruge", "a suci gâtul", "a face praf", "a da la cap". Acest tip de intransigență violentă este repudiat de Sebastian: "În literatură, în critică și în cultură, în genere, nu cunosc atitudine mai
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
erotic al domnișoarei Faviola" și se referă, de fapt, la erotismul cuvintelor: " În fiecare zi, cuvîntul dorință, coboară din mansarda sa (este singurul cuvînt avînd locuința aproape de cer) și se duce să facă un tur prin casele de toleranță ale vocabularului. Nu-i este ușor să înainteze pe stradă tatonînd terenul cu bastonul său alb (cuvîntul dorință, am uitat să vă spun, este orb din naștere). Deseori se izbesc de el alte cuvinte cărora le lipsește sensul orientării, cum ar fi
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
remarcat prin culori puternice, bucle, cercei lungi și volane", mai ales în construcția de stil, care traduce mecanic englezescul style antepus unui substantiv: "pregătește o enciclopedie de stil" (kudika.ro), "m-am gândit să vă ofer o scurtă lecție de vocabular de stil" (stylediary); "poți să ai o ținută strălucitoare pentru noaptea dintre ani cu doar câteva trucuri de stil" (cosmopolitan.ro). Construcțiile, nefirești în română, apar adesea într-o incredibilă secvență de stângăcii și greșeli: "alege forme clasice pentru a
Stilistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7388_a_8713]
-
eseurilor filosofice, formă degradată și caricaturală a limbajului creat de Constantin Noica: "- ceva s-a întâmplat deci: omul ori a părăsit ființa, îndreptându-se spre altceva, spre ființare, cum s-a spus, ori a izgonit-o din raza privirii, din vocabularele sau din structura practicilor sale, ori a (aban)donat-o; - ceva anume l-a ademenit pe om - devenirea, spun unii, temporalitatea și inconsistența hedonică, spun alții -, de parcă nu se mai poate smulge astăzi din mrejele acestei ademeniri". (Constantin Mitră). EXCESUL
Cum te poți rata ca scriitor by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7389_a_8714]
-
singur cuvânt este, în sine, un roman. El poate să cuprindă o istorie teribilă, mai copleșitoare decât biografia unui om, mai plină de învățăminte. Viziunea marilor posedați este încărcată de asemenea distorsiuni... Dar scrisul nu suportă oare un infern al vocabularului răstălmăcit?... Calitatea primă a inteligenței, ca și a bunelor raporturi între oameni este tocmai de a stabili în mod realist, cu bun-simț, legătura firească dintre lucru și cuvânt, de a da fiecărei noțiuni conținutul potrivit, de a evita în scris
Intellego – înțelegere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6867_a_8192]
-
Ei au susținut o serie de teste (de vocabular, de înțelegere vizuală și auditivă) la începutul și la finalul perioadei. Experții nu au luat în considerare starea generală de sănătate a subiecților. Cu toate acestea, ei au amintit că persoanele de vârstă mijlocie cu o sănătate cardio-vasculară bună sunt
Studiu: Creierul începe să îmbătrânescă de la vârsta de 45 de ani () [Corola-journal/Journalistic/67530_a_68855]
-
și-a izbit țeava de țeastă. Și-a făcut poc." (pag. 58) Titlul acestui poem e de nereprodus. Cum tot de nereprodus sunt și alte câteva versuri care pariază pe cuvinte inexistente în DEX. (Dar să fim sinceri, cât din vocabularul poeziei în genere necesită explicații de dicționar ? Chiar avem nevoie de el ?) Dacă nu le transcriu aici, e din simplul motiv că nu mi se pare oportun să le scot din context. Mergeți pe mâna mea și citiți-le de la
O poezie de succes by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6776_a_8101]
-
câteva lucruri. Probabil că de acum se vor regăsi pe fișe și descrieri mai neobișnuite. “S-a contaminat cu iubire de la o brunetă. Recomand ședere la pat, cu fata în cauză alături". De asemenea, chiar într-o căsnicie se schimbă vocabularul. Dacă soțul afirmă că n-o mai iubește, soția poate va decide că s-a făcut bine și îl va “externa” din casă.
Vezi aici cum ne afectează dragostea ca boală () [Corola-journal/Journalistic/67884_a_69209]
-
se va deschide !". Dincolo de etosul și sound-ul acestor muzici suntem incitați de priveliștea lor surprinsă într-o semiografie ce a netezit drumul către notația proporțională din componistica savantă. Pitorescul ei derivă în principal din substituirea semnelor diacritice cu cele aparținând vocabularului lingvistic. Avem astfel de a face cu o partitură-text (dar nu de tipul stockhausen-ianului text-compositionen), asezonată cu bare de măsură tradiționale și impregnată cu elemente de neaoș grafism literar. Nu-i vorbă că atât în dimensiunea ei vizuală, cât și
Când literele încep să cânte by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/7896_a_9221]
-
că "a manifestat teamă în discuțiile telefonice, dar a avut și accente în care nu am crezut ce spune". Pavel Abraham, întrebat dacă a avut sentimentul că vorbește cu un profesionist, a spus: Da, un profesionist prin excelență și prin vocabular, prin logica legăturilor pe care le făcea". Întrebat dacă este un profesionist din Servicii, Pavel Abraham a răspuns: "Probabil".
Pavel Abraham: Bătrânul de la București, profesionist din SERVICII by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/79052_a_80377]
-
și de origine egipteană, iar în limba română ar fi ajuns prin filiera bizantino-latina, cu forma "Paschae"). În aramaica, dialectul postexilic ( vorbit și de Iisus ), există termenul peschá, care definea sărbătoarea iudaica târzie a Paștilor, cu ceremonialul ei calendaristic. În vocabularul creștin, termenul ebraic "Paști" a fost preluat fără nici o dificultate, pentru că Patimile și Învierea Domnului, ca evenimente prăznuite în cea mai deplină comuniune ecclesiala, au coincis cu Pastile evreiești. Altă legătură între ele, în mod sigur nu există (cf. Corinteni
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
dar și cu indicația "etimologie necunoscută". Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) cuprinde termenul cu definiția sa, dar și cu explicația etimologică convingătoare și consacrată. Aceasta apăruse deja în Dicționarul etimologic al lui Al. Ciorănescu (pe care îl preiau mai multe vocabulare on-line, repetînd o primă greșeală de tastare: secvența "utopie, vis, fantezie" devine "utopie, vis, frenezie"!). Ciorănescu cita dintr-un articol al lui J. Byck și Al. Graur, din 1933 - "Influența pluralului asupra singularului substantivelor și adjectivelor în limba română" - , în
Haloimăs by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7957_a_9282]
-
despre întâlnirea cu Eminescu, Creangă, Sadoveanu sau... cu Poliția („La noi la școală n-a venit niciun scriitor, ci doar polițiști."). Țara noastră alcătuită din multe sate, comune, orășele, în care locuiesc familii de toate categoriile și mulți copii cu vocabular obișnuit trebuie să știe că „făcătorii" de subiecte nu se pot coborî la nivelul lor, aceștia fiind niște intelectuali rasați și exclusiv „neologici"!", a scris Mariana Badea pe blog.
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Ce spune mama lui Mircea Badea despre proba la română by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77993_a_79318]
-
viscerali precum Alain Badiou, când indivizi a căror principală trăsătură e un incredibilul dispreț față de civilizația căreia îi aparțin (de la Derrida, la Chomsky) sunt citați cu fervoare religioasă, îți dai seama că totul e pierdut. Nemernicii au inventat un întreg vocabular al sfidării: pentru ei nu mai există Iadul și Raiul, Satana și Dumnezeu, Binele și Răul: în funcție de apropierea de centrele ideologice ești fie "liberal" (echivalentul alintător pentru "comunist"), fie "neo-con" (un fel de troglodit cu aspirații complet inacceptabile, precum binele
Ce mai înseamnă, azi, noblețea spiritului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7800_a_9125]
-
latină (fr. devenir, lat. devenire). Legătura sa cu a veni este evidentă: verbul francez devenir este el însuși un cultism preluat din latină (din devenire, derivat de la venire). A veni (urmașul lui venire, în română) e un cuvînt fundamental, din vocabularul de bază, vechi și popular. A deveni, analizabil ca derivat, a fost modelat în conjugare după verbul de bază: devin, devii - ca vin, vii. Nu s-a prea folosit, totuși, la imperativ, acolo unde verbul a veni prezintă o neregularitate
Devino! by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7810_a_9135]
-
critic că un al doilea subiect, care se dădea până anul trecut și care presupunea demonstrarea competențelor de argumentare, în scris, a unor opinii în diverse situații de comunicare. Astfel, elevii vor avea un subiect cu mai multe cerințe de vocabular și un alt subiect în care li se va cere scrierea unui eseu. Punctele primite se vor împărți între cele două mari subiecte. La eseu, care trebuie să fie de maximum 600 de cuvinte, se va ține cont de claritatea
Bacalaureat 2013: Vezi subiectele Variantei 7 la Limba română. Baremele, după orele 14,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78171_a_79496]
-
adormi, probabil și datorită faptului că cartea o citise de nenumărate ori. Dan odată ce a început să scrie în jurnal a și adormit. În concluzie eu cred că textul vrea să ne îndemne că scriind nu numai că ne dezvoltăm vocabularul și modul de a gândi dar timpul trece mai repede și adormim mai repede.” “În opinia mea Dan este un copil silitor încât citea până îl lua somnul” “Când primea alocația mergea la librăria din colț unde își cumpăra cărți
Perle la Evaluarea Națională 2013. Corectorii, uimiți de ignoranța elevilor by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78247_a_79572]
-
la schimbarea acestei impresii, prin faptul că limbajele semnelor au început să fie formulate în termeni gramaticali. Nu se mai vorbește doar despre un mod de a converti cuvintele în semne, ci despre limbi în toată regula, care conțin un vocabular bogat și o gramatică dezvoltată ce permite utilizatorilor să exprime tot ce doresc, inclusiv să facă glume sau jocuri de cuvinte (semne). Se mai știe că există asemănări profunde în ceea ce privește structura și organizarea limbilor vorbite și a celor semnalizate: semnele
Eșecul unui experiment psiholingvistic by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7654_a_8979]
-
Rodica Zafiu În răspunsurile la un chestionar pe care îl propusesem acum câțiva ani unor studenți, cu scopul de a verifica circulația actuală a unor cuvinte argotice, termenul ușchit apărea ca prezent mai ales în fondul pasiv al vocabularului (cu cele mai multe opțiuni pentru categoria "îl cunosc, dar nu-l folosesc). Acest statut era confirmat indirect și de diversitatea extremă a răspunsurilor la cerința de a i se indica sensul. Tinerii au explicat că ușchit înseamnă: "fugit", "plecat în grabă
Ușchit by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7296_a_8621]
-
WaÓesa, Alexandr Soljenitzîn, Vaclav Havel, Paul Goma, Monica Lovinescu, Alexandr Zinoviev făceau parte din legendă. Ei erau eroii, oamenii care, cu naturalețe, rațional și senin, spuneau cu voce tare ceea ce gândea toată lumea: că sistemul comunist este putred și că în vocabularul oricărei limbi există și cuvântul "Nu"! Pe fondul lașității generalizate și al demisiilor morale venite de unde nici nu gândeai, prezența în spațiul public a acestor voci era ca o ancoră de siguranță. Vreme de ani de zile, noi toți am
Lecția lui Adam Michnik by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7130_a_8455]
-
un argument împotriva valabilității actualei cosmologii. Căci, dacă nici măcar elementele constitutive ale universului nu sunt știute de fizicieni, atunci cum de au ei pretenția de a-i fi aflat trecutul? Oare nu asistăm la urzirea unei noi mitologii cu ajutorul unui vocabular care, pe cît de fascinant este, pe atît de precar se dovedește în realitate? Cu toții am auzit de găuri negre, de supracorzi, de fractali și de supernove, ba chiar le-am întîlnit atît de des, încît noțiunile acestea nu ne
Vidul demiurgic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7358_a_8683]
-
numim? așteaptă sărutul consumatorului-amant, limba și membrul explorează. Iar limba cercetează castana clitoridiană, penumbra rectală. Iubita dorește în mod expres să vorbească să-și ia plăcerea să-și ia plăcerea și să vorbească în cuvinte pe vremuri interzise iar voluptatea vocabularului lubrifiază sacra voluptate. Iată cum profită amorul de impactul anumitor foneme în anumite momente, între urlete și țipete liturgice, când limba e falus și verbul vulva, iar găurile corpului, abise lexicale unde se restaurează fața intemporală a lui Eros, cu
Carlos Drummond de Andrade - Amorul natural by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/7653_a_8978]