35,255 matches
-
cu puterea iubirii ce ne-o dă El. În acest sens, Sfântul Simeon Noul Teolog spune: Dumnezeu pururea voiește să-Și descopere și să ne arate iubirea Sa față de noi, ca și noi, înțelegând și respectând marea Sa bunătate, să voim să-L iubim pe El<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Cuvântări morale, cuv. 10, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 142. footnote>. De nu ne-ar fi atins cu iubirea Lui până în adâncurile inimii, noi nu L-
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
cu Tatăl, făgăduiește să o aibă prin har și cu noi, dacă vrem și dacă vom lucra poruncile Lui și precum El este în Tatăl și Tatăl este întru El, așa Fiul lui Dumnezeu este întru noi și noi, dacă voim, vom fi întru Tatăl prin har<footnote Ibidem, cuv. 6, p. 84. footnote>. Fără coborârea Cuvântului în mijlocul lumii create, nici transfigurarea cosmosului nu putea fi realizată. Omul, după cădere, despărțit de Dumnezeu, zdruncinat în ființa sa, nu a mai fost
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
2005, pp. 29-30. footnote>. O istorie din cartea Limonariu a lui Ioan Moshu, pe la sfârșitul secolului VI d.Hr., este grăitoare în acest sens. Ea relatează că, fiind osândit odată un ucigaș la decapitare, venea în urma lui un monah, care voia să vadă cum îi taie capul. Pe când mergea pe cale, văzând pe călugăr că vine după el, îi zise: <<N-ai, oare, avva, chilie sau n-ai ce face?>>. <<Negreșit, zise acela, am și chilie și treabă!>>. <<Atunci, îi spuse ucigașul
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
cruce. Că așa de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât și pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat la moarte pentru ea (Ioan 3, 16). Nu pentru că n-a putut să ne izbăvească pe noi în alt chip, ci a voit să ne învețe prin aceasta pe noi dragostea cea folositoare. Și ne-a apropiat pe noi de Sine în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
în moartea Unuia-Născut Fiului Său. Și dacă ar fi avut ceva mai de preț decât pe Fiul Său, și aceasta ne-ar fi dat-o, ca să se afle în El neamul nostru. Și pentru dragostea Lui cea mare n-a voit să silească libertatea noastră, deși putea să o facă, ci să ne apropie de Sine, prin dragostea cugetului nostru<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre sfintele nevoințe, cuv. 81, în Filocalia..., vol. X, pp. 395396. footnote>. Potrivit Sfântului Nicolae Cabasila
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
am terminat lucrul la o carte care are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la aceasta trei zeci și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât cât Tatăl a voit dar și ce a voit. Voi lăsa liber să vorbească versurile poeziei: El m-a scris din veșnicie.Scrisă-n cartea vieții mele./ Este cerul plin cu stele/ Scris e și cerul cu îngeri,/ Dar și zidulul marii plângeri./ Scris
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
carte care are amprenta cerului pe ea. Am lucrat la aceasta trei zeci și cinci de zile. Sunt convinsă că atât cât am scris ăi eu și Doamna Cezarina, a fost atât cât Tatăl a voit dar și ce a voit. Voi lăsa liber să vorbească versurile poeziei: El m-a scris din veșnicie.Scrisă-n cartea vieții mele./ Este cerul plin cu stele/ Scris e și cerul cu îngeri,/ Dar și zidulul marii plângeri./ Scris cu literele-albastre,/Sunt cuvintele măiastre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93745_a_95037]
-
trei: PAGUBELE, BATJOCURILE ȘI BOLILE. Unora le sunt acestea spre zidire, iar altora spre surpare”. Ibidem, pag. 282 *** 3. „De suflet e legată POFTA și ÎNTRISTAREA; iar de trup e legată PLĂCEREA și DUREREA. Și pricina durerii este plăcerea; căci voind să fugim de simțirea apăsătoare a durerii, alergăm la plăcere. Iar a întristării e pofta. Omul virtuos are binele înlăuntrul inimii; Omul iubitor de slavă deșartă are binele în cugetare. RĂUL, CEL VIRTUOS ȘI SÂRGUITOR ÎL ARE LA SUPRAFAȚĂ, PE CÂND
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „CUGETĂRI FILOCALICE” [Corola-blog/BlogPost/93819_a_95111]
-
două zile înainte ce se va întâmpla?!... În zilele următoare am scris „Rugăciunea” care a devenit, până la urmă, „Ruga” următoare... RUGĂ Eminescu, tatăl nostru Pe Tine, nouă redă-ni-te! Sfințit este numele tău De plânsul atâtor fecioare... Facă-se voia ta Cât speranța în tine nu moare... Vie împărăția ta De la Tisa până la soare răsare Pâinea cea întru ființă Dospită de-atâtea lacrimi amare Dă-ne-o nouă astăzi Când plouă cu soare. Și iartă greșelile noastre Că și noi
IN MEMORIAM – DOINA şi ION ALDEA TEODOROVICI [Corola-blog/BlogPost/93833_a_95125]
-
nici nu vor folosi mâna de lucru americană, fiindcă e scumpă. Vor angaja români”, spune Friedman, care dă exemplul Coreei de Sud. “Era o țară agricolă săracă, acum e o putere industrială. De ce? Fiindcă era un aliat strategic al SUA iar SUA voia că economia sud-coreeană să fie cât mai sănătoasă. Și Germania și Japonia s-au ridicat datorită americanilor.” Riscurile și avantajele alianței americane Ce înseamnă să fii un partener strategic al SUA? “În primul rând, riscuri. Nu e ușor să fii
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
Islamic amenință România. Sunt jihadisti și trec prin diverse forme de organizare, dar au mulți dușmani. Nu cred că Statul Islamic e viabil. Ce reușește să facă e să împingă țări că Turcia și Iran în direcții în care nu voiau să se ducă. Terorismul poate lovi oriunde, România e o țară amenințată, dar nu cred că e printre primele pe lista lor. Orientul care a existat de la Al Doilea Război Mondial încoace a dispărut. Vom asista la reapariția Imperiului Otoman
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
care polițiile secrete austriece și românești au început să-l monitorizeze pas cu pas, împiedicându-l, aproape interzicându-i să mai scrie, să mai publice sau să mai participe la viața publică. Eminescu era ,,spinul din coasta Europei’’ care nu voia să accepte că Ardealul trebuia să se dezlipească din trupul României. Era indezirabil și urmărit în permanență de serviciile secrete. Soluția lor era discreditarea cu mijloacele specifice vremii, ,,devierea mentală’’. Iar când la toate acestea se mai adaugă și trădarea
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
păr, în sensul bun al cuvântului în speranță și credință. Speranța supremă rămâne întotdeauna în astfel de cazuri îndreptată - așa cum spunea și Nichita Stănescu - către “Cel fără de părți”, în cazul de față către (24) ,,...Cel vechi de zile /facă-se voia Ta /precum în cer așa și pe pământ ”. Însă în astfel de cazuri există și cealaltă latură, cealaltă față a nopții, a întunericului de pe scenă (se parcurge, dacă vreți, drumul lung și anevoios de la întuneric spre lumină, o temă aparte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]
-
in-firmă varianta sinuciderii lui înainte ca bunkerul să cadă în mâna rușilor. „Pe la sfârșitul lui martie 1945, eram în vestiar la Otto, acolo unde curățam cizmele. Eram curios să aud ultimele știri despre front și țineam radioul deschis tot timpul. Voiam să știu până unde a ajuns războiul. Deodată, la radio aud: «Atențiune, la ora 7 Führerul va face un anunț important. Toată lu-mea să stea la radio să-l asculte». Anunțul s-a repetat de mai multe ori și abia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93823_a_95115]
-
Poetul și publicistul a scris uneori cu asprime despre anumiți străini, i-a veștejit cu epitete grele, pentru venalitate, politicianism, rapacitate, dar, câteodată, și numai pentru „vina” de a fi fost străini. Ca și alți contemporani din elita intelectuală, Eminescu voia să-i vadă pe români stăpâni, în fine, în România și să vadă România întreagă, condusă și organizată de români. Mai toate sunt de înțeles, după atâtea secole de supunere și umilință, venite din partea unor vecini lacomi. Cum și de ce
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
1. „În inima mea întotdeauna am dorit să devin călugăriță. Dar a fost atât de mult de făcut în România când am fost tânără. Dacă Dumnezeu voiește să fie aceasta, El îmi va da putere cât și mijloace fizice să-mi îndeplinesc datoria. Ca un vapor ce navighează pe mare, am lepădat vechile obligații, poveri, bucurii și dureri, aparținnând celei ce fusesem odată. Cu ajutorul Domnului am găsit
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE „Religie și… Cuno… Știință” [Corola-blog/BlogPost/93966_a_95258]
-
cont propriu și am repartizat-o cît de repede am putut prin raioanele R. Moldova. Țin minte prenumele tînerei inspectoare, Valentina, din Grigoriopol (Transnistria) venită în acel octombrie 1989 la Chișinău să o ia, care mi s-a confesionat că voia cu tot dinadinsul ca elevii de peste Nistru să nu rămînă, la scris, de colegii lor din restul R.M. După ce lucrarea a ajuns la elevi și profesori, într-o ședință de la Academia de Științe a Moldovei pe tema grafiei latine academicianul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
țara, dar l-a și îmbogățit.„ Îmi luasem un apartament în Centrul Civic al Bucureștiului, mâncam la restaurant, aveam relații la Comitetul Județean Buzău - eu sunt buzoian - și la toate nivelurile. Aș fi putut chiar să emigrez în SUA dacă voiam”, se lăuda Voicu. Revoluționar dintr-o minciună Mihai Voicu este personajul care a pătruns în sediul Televiziunii Române, pe 22 decembrie 1989, spunând că e securist. Din povestirile sale dar și ale martorilor acelui eveniment, Voicu a trecut de paza militară
Mihai Voicu s-a ales cu DOSAR PENAL [Corola-blog/BlogPost/93991_a_95283]
-
poimâine, veți aduce și niște cosciuge sau niște fotografii măsluite în Photoshop cu niste cruci cu numele voastre înscrise pe ele. Dacă voi ați înțeles că ați fost amenințați cu moartea, vai de jurnalismul de duzină pe care il faceți voi acolo seară de seară”. “Nu merită să facem efortul de a tasta pentru a le comenta aberațiile. Trebuie tratați drept ceea ce sunt ... gunoaie ... și dați afară din casele noastre” “Prietene, nici macar nu ai citit articolul respectiv. Sau l-ai citit
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
fața Lui că soarele, iar vesmintele Lui s-au făcut albe că lumina. Și iată, Moise și Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El și, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, și iată glas din nor zicând: „Acesta este Fiul Meu cel iubit; pe
Schimbarea la Fata a Domnului (dezlegare la peste) [Corola-blog/BlogPost/94039_a_95331]
-
încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
încăierări. Dacă arătai cât de puțin a evreu erai în pericol. Mergeam la un club evreiesc, lângă o veche arcadă, și mulți indivizi așteptau acolo cu sticle sparte, pe o alee pe care treceam. Ca să trec de ei - dacă nu voiam să mă bat fizic, și cu sticlele sparte nu prea te puteai pune, iar noi nu aveam sticle - cel mai bine era să vorbesc cu ei. Ziceam, "Ce mai faci?" "Bine." " Asta e foarte bine, nu?" Pe când spuneam aceste vorbe
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-o spunea, pe turcește, însă el, ori nu reținea cum trebuie, ori nu ținea minte deloc. Voiseră să contribuie și ei, dar bătrâna musulmană, semianalfabetă, se codise, deși banii dăruiți pentru instalarea luminii, îi primise bucuroasă la sfârșitul unei veri, când plecaseră acasă. Iarna, primăvara, cât stătuseră în București, se gândiseră mereu cum ar avea să arate
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
curentului: Eu nu știu tărîmul spre care Pornesc cu condeiul acum, Ce demon mă pune-n mișcare, Ce taină mă-ndeamnă la drum. Dar fruntea-mi nu stă să reverse Lumina aceluiași nimb; Pe pajiști cu mult mai diverse Pegasul voiesc să mi-l plimb. în van bariere pedante Mi-ar pune-un Zoil efemer Cînd am călăuză pe Dante Și-amic devotat pe Homer. în mine trăind de minune, La treabă destoinici și calmi, Codreanu sonete compune, Arghezi blesteme și
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
pragul cuvintelor tale materne Nu pleca Jordi-Pere, Antoni, domnule Cerda nu pleca la părinți și nici altundeva stai și spune-ne din falduri de munte, de la șes cum păzeai oile când erai copil și ciopleai fluiere de alun cum puneați voi țăruși la stână, cum îi legați pe crăcane să faceți oilor adăpost - lăsând și lui Dumnezeu culcuș printre ele Mai spune-ne tu câte nu știm - suntem atât de uituci Cuvintele cu gâtlej luminos ți se hrănesc în palmă se
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]