9,695 matches
-
-mpăcare cu munții și cu marea caizi perfizi și spâni însângerară zarea sfințitei glii române jertfită prin tratate apolodori servili măsoară iarăși apa satrapilor târzii să le întindă pod o funciară vrere reașezară matca în davele străbune cu iz de voievod ninge la Alba de Întâi ale iernii își sapă temelia veșniciei un neam din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii cu vatra o Columnă ce pururea vegheam Referință Bibliografică: Dor rotund / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242
DOR ROTUND de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361504_a_362833]
-
dovedit după ce s-a experimentat republica la noi, cu prețul distrugerii României și românilor. Acest tip de Stat este posibil să funcționeze în Monarhie, ceea ce s-a dovedit în decursul aproape unui secol, și ceea ce e consfințit de domnitori și voievozi în tradiția noastră. „Cert, există o diferență fundamentală”, mai preciza Alteța Sa Regală Principele, „între felul în care s-a performat politic în anii 1948-1989 și exercitarea democrației, după anul 1990. România a trecut de la dictatura comunistă la o democrație ce
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI. REAŞEZAREA ÎN COEXISTENŢĂ A CONŞTIINŢELOR INDIVIDUALE ŞI NAŢIONALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1100 din 04 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363840_a_365169]
-
bătălii din care cu ajutor de sus a câștigat 34. În 1775 la răpirea Bucovinei de către austrieci, chipul său de lângă mormânt s-a întunecat la față, clopotul cel mare a început a bate singur ca semn de tristețe a marelui voievod pentru căderea sub jug străin. În timpul lui a înflorit stilul arhitectural bisericesc. Domnia lui dintre 1457- 1504 a fost cea mai glorioasă din întreaga noastră istorie în lupta pentru independență a unei țări mici înconjurată de altele mai puternice și
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
de viță princiară dacică din Cappadocia și mare Comandant de oști, Sfântul Gheorghe a dat demnitate monarhiei creștine, dând nume unor distinse dinastii engleze: de Hanovra, de Saxa-Coburg-Gotha, de Windsor; elene și sârbe. Prințul capadocian Gheorghe a dat nume de voievozi: Gelu; domnitori: Ghica, Bibescu, Ștefan; principi: Cantacuzino-Grănicerul, Manu, Brătianu; boieri ca Eminovici; mari generali: Magheru, Avrămescu, Arsănescu, Băgulescu, Costandache; martiri: Doja, Manu, Clime, Furdui, Jimboiu, Luminosu, Popovici, Nițescu, preoți-martiri: Dragomirescu, Guțescu, Șerban, Tarcea, Tomescu, Ungureanu, Anastase, Beju, Calotă; mistici mărurisitori
CINSTIRE PURTĂTORILOR NUMELUI SFÂNTULUI MARE MUCENIC GHEORGHE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362850_a_364179]
-
BUZDUGAN (cu chipul în permanență încruntat). VODĂ:(cu voce gravă) Oare unde este Paloș? BUZDUGAN: Măria Ta, a dispărut acum câteva zile. VODĂ: (încruntat) Tocmai acum când aveam mare nevoie de el? BUZDUGAN : Să nu fi căzut în mâinile dușmanului... Voievodul dă pinteni calului cu paloșul ridicat. VODĂ: Înainteee!... La luptă bravii mei oșteni!... Zdrobiți vrăjmașul!... Râuri de sânge să curgă din ei!... Înainteee!... După mineeee!... Vodă se avântă nebunește în iureșul luptei. Cu armăsarul ridicat în două picioare se năpustește
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc pe care străbunicul l-a apărat cu propria-i viață! VODĂ: Ce vorbe-s astea, Paloș? PALOȘ: (continuă să lovească cu paloșul) Măria Ta, ai datoria sacră să continui dorința Marelui Voievod, neatârnarea neamului și a ținuturilor natale! VODĂ: După bătălie să te prezinți în fața mea! PALOȘ : Lasă-mă pe mine! Împinge dușmanul în propriul său bârlog! Paloș dă pinteni calului care se ridică în două picioare și se năpustește asupra dușmanilor
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
ușor surprins) Serios!? Trebuie să-l primim la palat ca pe un împărat! PRINȚASA: Vom merge noi la el! Cu această ocazie îi vezi faimosul castel! PALOȘ: Îl voi cunoaște pe cel care a fost unul dintre cei mai drepți voievozi ai neamului românesc! PRINȚESA: (zâmbește cu gingășie) Și care ți-a devenit socru! Este un personaj dur. Dar sper să-i placi! PALOȘ: Dar Contesa cum este? Bănuiesc că este blândă ca o bunicuță! PRINȚESA: Mama mea este la fel de impunătoare
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
păgâne în tabăra turcilor. Le-am dat foc la corturi și i-am încăierat de s-au măcelărit între ei. Dar năvala lor era de nestăvilit. CONTESA: În disperarea sa a cerut ajutor peste munți. CONTELE DRACULA: Așa-i. Dar voievodul Matei Corvin, din sânge de valah, a fost înșelat de trădători și m-a condamnat la închisoare într-un castel din Transilvania... Contele face o pauză. CONTESA: Abia după doisprezece ani a ieșit din temniță. CONTELE: Am revenit pe tronul
REGATUL LUI DRACULA (I) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362936_a_364265]
-
balada Și în zdrențe circulă pe sate. Finul necosit se-nvîrtoșează, Putrezește sus, pe crengi, caisa, În tăcerea-naltă de amiază Morții își aud ei înșiși zisă. Cale pietruita cu dezastre, Noapte-ntredeschisă pentru-o oră Grijulii cu soarta țării noastre, Voievozii-a moarte ne implora. N-avem nici o șansă de izbîndă, Vom rămîne bieți orfani pe-aicea, Dacă, supărați pe cei la pîndă, Am trezit din moarte cicatricea. C-un refren de muzică ușoară, Într-un fel, ne recunoaștem vină, Cine
CINE IESE ULTIMUL DIN ŢARĂ de MIHAI MARIN în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363330_a_364659]
-
cauze și motive. Printre acestea fiind invidia, dorința de notorietate prin atac la o mare personalitate. Acești denigratori au crezut că lovind în confrate și dând din coate pot să ajungă în fruntea breaslei. Nicolae Bălcescu în „Românii subt Mihai Voievod Viteazul” a urmat, prin plagiere, firul povestirii lui Florian Aaron. Al. Dobrescu susține în „Pirateria intelectuală” că Letopisețul de la Putna a fost plagiat, același lucru scrie și despre Nicolae Milescu, însă Daniela Dumbravă în „România Literară” Nr. 41 îl combate
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363336_a_364665]
-
dovedit după ce s-a experimentat republica la noi, cu prețul distrugerii României și românilor. Acest tip de stat este posibil să funcționeze în monarhie, ceea ce s-a dovedit în decursul aproape unui secol, și ceea ce e consfințit de domnitori și voievozi în tradiția noastră. „Cert, există o diferență fundamentală”, mai preciza Alteța Sa Regală Principele, „între felul în care s-a performat politic în anii 1948-1989 și exercitarea democrației, după anul 1990. România a trecut de la dictatura comunistă la o democrație ce
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
om atât chibzuitor, Ce-nfrânează nelegiuite biruinți pilduitor! Cu sabia într-o mâna, iar crucea-n cealaltă, “Athleta Christi” cu o dragoste cât mai curată, Muncea asiduu cu o sârguință ne-mai-aflată, Mai mult de vreo altă domnie știută vreodată... Un voievod cu mult prea profundă iubire, Împrăștiind-o în vene de comenduire, Un domn măreț cu credința-i neștiută, Numai de pieptu-i viteaz arhicunoscută... Un om cu-n crez ce n-a căutat a sa valoare, Doar vitează țara în ochii
ŞTEFAN CEL MARE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362344_a_363673]
-
acestuia, Bărbat și, împreună, au format Muntenia sau Țara Românească, adică „țara românilor”, întinsă pe ambele versante ale Carpaților, pentru că voievodatul din Oltenia stăpânea Hațegul, iar Argeșul avea Făgărașul, pe care l-a pierdut la 1290-91. În momentul în care voievodul român s-a retras de la Făgăraș la Argeș, retragerea a rămas în tradiția populară „descălecat”, ca o venire de peste munți. -între 1290-1300, Țara Românească a fost vasală mongolilor Hoardei de Aur, care, profitând de criza dinastică din Regatul Ungariei, au
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
mă vadă, Cornel Udrea m-a-ntrebat: De ce umbli-n Cluj pe stradă Ne-ngropat? Gheorghe Penciu - Unui ajuns Cu „puțintica lui răbdare” Și o cocioabă-n Tirchilești, În patru ani de guvernare Făcu cinci vile-n București. George Corbu - Vlad Țepeș Voievodul nu învie Și îl înțeleg deplin, Fiindcă la o Românie Unul singur e puțin! Efim Tarlapan - Homo sapiens Omul, cu al său progres, Efectiv, mă lasă stană: Pune degetul mai des Pe trăgaci decât pe rană!... Dan Căpruciu - Hoție Ministru
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
domniei până la Marea cea Mare. Vestea îi bucură pe localnici și chiar pe boierii cei mai avuți fiindcă vor scăpa de jugul otoman. Turcilor, la rândul lor le convenea situația, că în loc să alerge după biruri, preferau să plătească tribut noul voievod. Văzându-l tânăr, îl considerară fraged la minte, slugarnic, și-l acceptară ca domnitor al întregii Valahii. Dar otomanii nu luară în considerare uneltirile viclenilor căpitani și forța boierilor care nu-i înghițeau, fiindcă sultanul le subția visteria proprie. La
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
aduna în aceeași sfântă raclă, binecuvântată de hăruiți „preoți cu crucea-n frunte”. Între aceștia, vrednic de cinste se află părintele stareț de la Mănăstirea Plăviceni, unde, joi, 9 august, vor avea loc o serie de manifestări omagiind excepționala personalitate a Voievodului martir. Jurnalistul Miron Manega postează pe site-ul www.certitudinea.ro informații suplimentare: „După momentele religioase din biserică, se va face înconjurul lăcașului cu osemintele necunoscutului fără cap (presupuse a fi ale lui Mihai Viteazu), îngropate cu sute de ani
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
urma momentul cu dezvelirea statuii din imagine (n.n.- reprezentând capul lui Mihai Viteazu, tăiat), realizată în lut ars de artistul plastic Aurelian Bădulescu. Soclul statuii este un trunchi de stejar secular tăiat în secțiune oblică, în așa fel încât ochii «voievodului» să privească la privitor; Dezvelirea statuii va fi precedată de «Cântecul lui Mihai Viteazu», interpretat la voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului, pierdut de Oltenia, a fost recuperat, în 1751, de Sfântul Paisie de la Neamț
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
mă cutremur, precum poetul prea repede dispărut dintre noi: „Totuși, unde-au fost românii/ Când tăiară pe Viteazul?”. Nimic nu e întâmplător, cum spuneam. Elev de școală militară, tatăl meu a învățat și la Mănăstirea Dealu - unde se află capul Voievodului -, și la Târgu-Mureș (Liceul militar fiind, la vremea aceea, în spațiul actualei Universități de Medicină și Farmacie - atât de jinduită, inclusiv datorită poziției sale strategice, de ... unii-alții!). Târgu-Mureșul fiind unul dintre primele orașe transilvane care l-au recunoscut și aclamat
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
vatră de spiritualitate”, frumoasă și demnă de laudă lucrare a starețului Teoctist Moldovanu, pe care am parcurs-o cu interes și încântare, și pe care, împreună cu scriitorul și editorul dr. Nicolae Băciuț, cu bucurie și din neasemuită dragoste față de marele Voievod, ne-am hotărât s-o edităm în inima Transilvaniei, la Editura „Nico” din Târgu-Mureș. Așa cum semnalam într-un trecut editorial, Miron Manega, autor al „Predosloviei unui pelerin” (prefața cărții), se explică: „Motivele pentru care subscriu și contribui, cu puterile mele
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
cel fără de trup. Am bănuiala că dezbinatul nostru neam nu se va împlini în unire până când trupul Întregitorului nu va fi el însuși reîntregit prin aflare. Și dacă osemintele acelea găsite întâmplător în curtea Mănăstirii Plăviceni sunt într-adevăr ale voievodului (toate semnele arată că da), acest loc poate căpăta semnificațăie de Mormânt Sfânt al Neamului Românesc. De aceea, rezidirea acestui sfânt lăcaș, asumată de părintele ieromonah Teoctist, starețul Mănăstirii, capătă dimensiunea unei misiuni care iese din granițele obișnuinței ecleziastice.” Subscriu
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
confratelui Miron Manega, care, pe www.certitudinea.ro, mai precizează: „Evenimentul nu ar fi avut anvergura care deja se întrevede, fără suportul și contribuția câtorva «exaltați» care s-au angajat să slujească o idee majoră (resuscitarea personalității lui Mihai Viteazu, voievodul reîntregitor al neamului românesc, ca simbol și catalizator al recăpătării demnității naționale). S-a creat astfel un «centru de presiune» morală, care a început să miște lucrurile într-un fel asemănător cu rostogolirea bulgărelui de zăpadă. În ordine cronologică, prima
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
cel Mare și Sfânt - Ctitor al așezămintelor monahale din Sfântul Munte Athos” 30 Iunie - 3 Iulie 2004 am participat la manifestările organizate la Mănăstirea Putna, județul Suceava, cu prilejul împlinirii a 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt 16 - 18 August 2004 am participat la Congresul Studențesc organizat la aceeași mănăstire, tot în cinstea aceleași comemorări, în cadrul căruia am prezentat expunerea „Ștefan cel Mare și Sfânt și Sfântul Munte Athos” 13-15 Noiembrie 2004
ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
-
comerciantului Iosif Hiru, cel care cam prin 1909-1910 a avut prima mașină din județul Muscel, nepoata primarului Ion Petrică, cel care a păstorit timp de 29 de ani satul de pe malul drept al râului Doamnei, sat așezat la răscrucea drumurilor voievozilor Basarabi. Doamna preoteasă Lenuța - era unul din cei 6 copii ai comerciantului Iosif și al soției Maria - unde regele Carol I, în drumul său spre castelul de vânătoare de la Slatina, poposea în prăvălia răcoroasă și servea dulceață de cireșe amare
ION BERCA – PREOT VICTIMĂ A COMUNISMULUI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360843_a_362172]
-
vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului, av. Catia Rădulescu, va face din clădirea fostului muzeu o bijuterie a așezării, o construcție ce va străluci pe firmamentul arhitectural al satului de la răscrucea drumurilor voievozilor. Uimită, Sultănica își pune întrebarea retorică: „Doamne, există azi și asemenea suflete nobile?” Da, există, o cheamă Ecaterina (Catia), născută Scerban, azi Rădulescu. Întâlnirea Sultănicăi cu Delavrancea, cu cel care a creat-o și a lăsat-o în bătaia palmelor
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
porților - declarate de N. Iorga monument istoric - aruncat între cele două biserici de către ignoranța celor răspunzători și ea își aduce aminte de Vlăduț, căruia i se spunea Țepeș, pe care îl invocă, așa cum făcuse steaua Eminescului. De aici, din Dealul Voievozilor, toți patru privesc satul, cât de frumos s-a făcut și cât de mare; vile, străzi asfaltate, canale betonate, albia râului domniței Clara regularizată, un pod solid în locul celui de lemn peste care treceau caleștile domnești spre sau de la Câmpulung
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]