931 matches
-
fost fiica unui croitor din Opoczno, iar casa în care se presupune că a crescut se află în Piața Opoczno. Casa a fost reconstruită în 1893 și păstrează încă inscripții originale în latină din secolul al XVI-lea, împreună cu stema Voievodatul Sandomierz, de care Opoczno a aparținut timp de secole. Casa în prezent servește drept bibliotecă. Primăria orașului Opoczno
Opoczno () [Corola-website/Science/297930_a_299259]
-
Județul Wadowice (în ) este o unitate teritorial-administrativă și administrație locală (powiat) în voievodatul Polonia Mică, sudul Poloniei. Județul a fost înființat în data de 1 ianuarie 1999 ca rezultat al reformelor poloneze locale adoptate în anul 1998. Sediul administrativ al județului și cel mai mare oraș este Wadowice, locul de naștere a Papei
Powiatul Wadowice () [Corola-website/Science/329336_a_330665]
-
Grabice (, în Limba sorabă: Rychartojce) este un sat în Polonia, situat în Voievodatul Lubusz, în județul Krosno, în orașul Gubin. În anii 1975-1998 localitatea a aparținut administrativ de regiunea Zielona Gora. Localitatea este situată la 10 km sud de Gubin, la intersecția drumului provincial nr 285 cu drumul județean Czarnowice - Mielno, are aproximativ
Grabice, Lubusz () [Corola-website/Science/329263_a_330592]
-
este un oraș în județul , Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 28.628 locuitori (2011) în sudul Poloniei. Orașul este situat la sud-est de Cracovia și la sud de Tarnów între Jasło și Nowy Sącz în Voievodatul Polonia Mică (din 1999), în trecut (1975-1998) era
Gorlice () [Corola-website/Science/297946_a_299275]
-
este un oraș în județul , Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 28.628 locuitori (2011) în sudul Poloniei. Orașul este situat la sud-est de Cracovia și la sud de Tarnów între Jasło și Nowy Sącz în Voievodatul Polonia Mică (din 1999), în trecut (1975-1998) era în Voievodatul Nowy Sącz. Este capitala a județului Gorlice. Orașul se află în valea râurilor Ropa și Sękówka, înconjurat de mai multe lanțuri muntoase ale Carpaților, si anume parte Carpaților, masivul numit
Gorlice () [Corola-website/Science/297946_a_299275]
-
Mică, cu o populație de 28.628 locuitori (2011) în sudul Poloniei. Orașul este situat la sud-est de Cracovia și la sud de Tarnów între Jasło și Nowy Sącz în Voievodatul Polonia Mică (din 1999), în trecut (1975-1998) era în Voievodatul Nowy Sącz. Este capitala a județului Gorlice. Orașul se află în valea râurilor Ropa și Sękówka, înconjurat de mai multe lanțuri muntoase ale Carpaților, si anume parte Carpaților, masivul numit Beskid Niski. Acesta este situat în inima depresiunii Doly Jasielsko
Gorlice () [Corola-website/Science/297946_a_299275]
-
Voievodatul Szczecin () a fost o unitate administrativă introdusă în Polonia înainte de reforma administrativă din 1975, cu reședința în Szczecin. În 1994 a avut o populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
în Polonia înainte de reforma administrativă din 1975, cu reședința în Szczecin. În 1994 a avut o populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut frontiere cu Germania (vest), Marea Baltică (nord) și voievodatele: voievodatul Gorzów Wielkopolski (sud) și voievodatul Koszalin (est). Astăzi toate teritoriile voievodatului fac parte din voievodatul Pomerania Occidentală.
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
Polonia înainte de reforma administrativă din 1975, cu reședința în Szczecin. În 1994 a avut o populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut frontiere cu Germania (vest), Marea Baltică (nord) și voievodatele: voievodatul Gorzów Wielkopolski (sud) și voievodatul Koszalin (est). Astăzi toate teritoriile voievodatului fac parte din voievodatul Pomerania Occidentală.
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
1975, cu reședința în Szczecin. În 1994 a avut o populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut frontiere cu Germania (vest), Marea Baltică (nord) și voievodatele: voievodatul Gorzów Wielkopolski (sud) și voievodatul Koszalin (est). Astăzi toate teritoriile voievodatului fac parte din voievodatul Pomerania Occidentală.
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
1994 a avut o populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut frontiere cu Germania (vest), Marea Baltică (nord) și voievodatele: voievodatul Gorzów Wielkopolski (sud) și voievodatul Koszalin (est). Astăzi toate teritoriile voievodatului fac parte din voievodatul Pomerania Occidentală.
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
populație de 989 000 locuitori (majoritatea a locuit în Szczecin) și 9 981 km². Regiunea a avut frontiere cu Germania (vest), Marea Baltică (nord) și voievodatele: voievodatul Gorzów Wielkopolski (sud) și voievodatul Koszalin (est). Astăzi toate teritoriile voievodatului fac parte din voievodatul Pomerania Occidentală.
Voievodatul Szczecin (1975-1998) () [Corola-website/Science/306151_a_307480]
-
() este o comună rurală din powiat-ul bytowski, voievodatul Pomerania, din partea septentrionala a Poloniei. Sediul administrativ este satul Borzytuchom. Conform datelor din 2004 comună avea 2.815 de locuitori. Întreaga suprafață a comunei Borzytuchom este 108,57 km². În comuna sunt 8 sołectwo-uri: Borzytuchom, Chotkowo, Dąbrówka, Jutrzenka, Krosnowo, Niedarzyno
Comuna Borzytuchom () [Corola-website/Science/314489_a_315818]
-
Jutrzenka, Krosnowo, Niedarzyno, Osieki și Struszewo. Comună învecinează cu comună Kołczygłowy, comuna Tuchomie, comuna Bytów și comuna Czarna Dąbrówka din powiat-ul bytowski, respectiv comună Dębnica Kaszubska din powiat-ul słupski. Înainte de reformă administrativă a Poloniei din 1999, comuna Borzytuchom a aparținut voievodatului Słupsk.
Comuna Borzytuchom () [Corola-website/Science/314489_a_315818]
-
bastimentele, produsele metalice, zahărul rafinat și hârtia. Din punct de vedere politic, Pomerania se desfășoară pe teritoriul celor două țări — Germania și Polonia. Patru unități de organizare administrativ-teritorială fac o referință spre această regiune istorică în numele sale: Mecklenburg-Pomerania Inferioară ("Mecklenburg-Vorpommern"), voievodatul Pomerania, voievodatul Pomerania Occidentală și voievodatul Cuiavia și Pomerania, cea din urmă folosind cuvântul „Pomerania” din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor de făcut, fiindcă din clipa când numele acesta a început să apară în
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
metalice, zahărul rafinat și hârtia. Din punct de vedere politic, Pomerania se desfășoară pe teritoriul celor două țări — Germania și Polonia. Patru unități de organizare administrativ-teritorială fac o referință spre această regiune istorică în numele sale: Mecklenburg-Pomerania Inferioară ("Mecklenburg-Vorpommern"), voievodatul Pomerania, voievodatul Pomerania Occidentală și voievodatul Cuiavia și Pomerania, cea din urmă folosind cuvântul „Pomerania” din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor de făcut, fiindcă din clipa când numele acesta a început să apară în documente regiunea
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
hârtia. Din punct de vedere politic, Pomerania se desfășoară pe teritoriul celor două țări — Germania și Polonia. Patru unități de organizare administrativ-teritorială fac o referință spre această regiune istorică în numele sale: Mecklenburg-Pomerania Inferioară ("Mecklenburg-Vorpommern"), voievodatul Pomerania, voievodatul Pomerania Occidentală și voievodatul Cuiavia și Pomerania, cea din urmă folosind cuvântul „Pomerania” din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor de făcut, fiindcă din clipa când numele acesta a început să apară în documente regiunea și-a schimbat deseori
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
este un oraș în Județul Chrzanów, Voievodatul Polonia Mică, cu o populație de 20.175 locuitori (2010) în sudul Poloniei. Orașul are rafinărie de petrol Orlen și un nod important de cale ferată din Cracovia spre Katowice, cu conexiuni la Oświęcim și Spytkowice. Orașul a devenit parte
Trzebinia () [Corola-website/Science/297825_a_299154]
-
Mică, cu o populație de 20.175 locuitori (2010) în sudul Poloniei. Orașul are rafinărie de petrol Orlen și un nod important de cale ferată din Cracovia spre Katowice, cu conexiuni la Oświęcim și Spytkowice. Orașul a devenit parte din Voievodatul Polonia Mică după ce a fost parte din Voievodatul Katowice în perioada (1975-1998). Cu o populație de 20.175 persoane (la 31 decembrie 2010), este un important centru industrial. Orașul se află în regiunea muntoasă Cracovia-Częstochowa, înălțimi între 269-407m deasupra nivelului
Trzebinia () [Corola-website/Science/297825_a_299154]
-
2010) în sudul Poloniei. Orașul are rafinărie de petrol Orlen și un nod important de cale ferată din Cracovia spre Katowice, cu conexiuni la Oświęcim și Spytkowice. Orașul a devenit parte din Voievodatul Polonia Mică după ce a fost parte din Voievodatul Katowice în perioada (1975-1998). Cu o populație de 20.175 persoane (la 31 decembrie 2010), este un important centru industrial. Orașul se află în regiunea muntoasă Cracovia-Częstochowa, înălțimi între 269-407m deasupra nivelului mării. Trzebinia este o cale ferată și nod
Trzebinia () [Corola-website/Science/297825_a_299154]
-
au fost descoperite aici zăcăminte de zinc și plumb. Trzebinia, cu toate acestea, a rămas un sat, sau mai degrabă o așezare minieră, care, din 1569 până în 1802 a apartinut familiei Schilhra Trzebiński. Până la partițiile de Polonia Trzebinia a aparținut Voievodatului Cracovia. În 1772 orașul a fost anexat Imperiului Austriac ca parte din Galiția, unde a rămas până la sfârșitul toamnei anului 1918 (de asemenea, în 1815-1846, Trzebinia a fost parte a orașului liber de Cracovia). În secolul al XIX-lea zona
Trzebinia () [Corola-website/Science/297825_a_299154]
-
(în poloneză: "Tatrzański Park Narodowy") este o arie protejată de importanță internațională, ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Polonia, pe teritoriul voievodatului Polonia Mică. Aria naturală se află în sudul țării, la granița cu Slovacia, în extremitatea sud-vestică a voievodatul Polonia Mică, în Munții Tatra, grupare ce aparține lanțului muntos al Carpaților. a fost înființat în anul 1954, din anul 1992, acesta
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
Narodowy") este o arie protejată de importanță internațională, ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Polonia, pe teritoriul voievodatului Polonia Mică. Aria naturală se află în sudul țării, la granița cu Slovacia, în extremitatea sud-vestică a voievodatul Polonia Mică, în Munții Tatra, grupare ce aparține lanțului muntos al Carpaților. a fost înființat în anul 1954, din anul 1992, acesta fiind inclus în programul mondial al UNESCO „Omul și Biosferă”, alături de Parcul National Tatranský, care se află pe
Parcul Național Tatrzański () [Corola-website/Science/328033_a_329362]
-
de Sus și "als Rebra" - Rebra de Jos. Intrate de timpuriu în structurile feudale ale regatului Ungariei, satele Someșene și-au conservat multă vreme formele de organizare și libertățile comunitare legate de existenta obștilor sătești și ale instituției cnezatului și voievodatului. Într-un document din 1486 se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile nescrise ale românilor. La 1503 este amintit voievodatul de pe Valea Rebrei care la acea dată avea în frunte pe voievodul Pașcu din
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
organizare și libertățile comunitare legate de existenta obștilor sătești și ale instituției cnezatului și voievodatului. Într-un document din 1486 se afirma că, cneazul Ioan și românii din Rebrișoara se conduceau după legile nescrise ale românilor. La 1503 este amintit voievodatul de pe Valea Rebrei care la acea dată avea în frunte pe voievodul Pașcu din Rebra și de care ascultau cnezii din Salva, Rebrișoara, Zagra, Mocod și Telciu. În 1453 satele văii Rodnei au fost acordate lui Iancu de Hunedoara, comite
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]