161,013 matches
-
alocuri izbucniri de orgoliu, încrederea constantă (chiar dacă străbătută de crize) în menirea de scriitor, în perenitatea scrisului, în rezistența detaliului insignifiant ("Pentru mine totul are importanță"), în construcția răbdătoare și discretă. Iar prietenia, despre care atît de mult s-a vorbit și pe care tîrgoviștenii au transformat-o în-tr-un fenomen fără precedent în cultura română, ar merita cîndva comparată cu aceea propusă de Școala de la Păltiniș, de epistolarul recuperat de Gabriel Liiceanu. Deși multe lucruri comune se pot găsi, printre care
Viața privată în "obsedantul deceniu" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14870_a_16195]
-
stăpînit de "proiecții rezumative", de "discursuri substitutive", de "mimeze simplificatoare", falacioasa opoziție dintre retorica extrem-naționalistă și cea autodenigratoare, care, în realitate, exprimă o subterană corespondență. Nu sînt decît cele două fețe ale medaliei excesului: "Cei mai mulți intelectuali români (nici nu mai vorbesc de autorități!) văd această reparație imagistică în două feluri, așezate la două extreme. Prima este discursul encomiastic, autolaudativ, pompos (să nu spun pompieresc) și găunos, cealaltă este apărarea stridentă, defensivă, plină de reacții mînioase, furia adversarială, resentimentul simplist al milei
Un româno-american (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14873_a_16198]
-
ori violente cîte vrei, și într-un limbaj verde, un critic literar a găsit un argument plin de haz împotriva celor care solicitau interzicerea lecturii lui mai ales de către tineri: Credeți, a zis criticul, că din romane învață tinerii să vorbească sau să se comporte urît?" Firește, nu l-a ascultat nimeni și romanul a fost o vreme interzis. Cred, oare, distinșii membri ai CNA că de la televizor învață copiii expresiile urîte și comportamentele asociale? Se droghează fiindcă au văzut Filiera
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
voi clădi Biserica mea", căci a iniția în-seamnă, în primul rând, a începe. Miezul alchimic al pietrei, sugerează același Maestru, este Logosul, iar discipolul știe aceasta: Spune un singur cuvânt iar eu voi fi mântuit". În Alchimiști și cărturari, Eliade vorbește explicit despre coborârea alchimică în inima vie a pietrei. În plan teoretic, explorarea paradoxului. Paradoxul din care crește literatura brazilianului Coelho este ingenuitatea erudită, regăsită abia după ce alchimistul, adică transformatorul de substanțe, a săvârșit acel ,,descensus ad infernos", experiență aparent
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Evanghelie, care definește explicit raportul maestru-discipol și măsura valorii fiecăruia: Nu este ucenic mai presus decât învățătorul său; dar orice ucenic desăvârșit va fi ca învățătorul său." (Luca, 6, 40) Dincolo de reperele creștine declarate ale textelor lui Coelho, se poate vorbi și de un sincretism spiritual, greu de evitat în spațiul brazilian, zonă a interferențelor de tot felul, în care Sfânta Fecioară e frecvent asimilată, de pildă, unei străvechi zeități protectoare a mării și celebrată prin serbări și ofrande culinare care
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
convergență, cum n-o face nici un scriitor al acestui spațiu. Strehlenau, Csatad (Banatul cu Timișoara - mica Vienă), apoi Pesta (,,Ungaria, locul unde se desfășoară copilăria și o parte din tinerețea lui Lenau, nu începuse să se trezească la civilizație. Metternich vorbea despre aceasta cu cel mai superb dispreț: "la două ore de Viena, spunea el, pe linia Saint Marx, începe Asia". Nobilimea maghiară se gândea prea puțin la ea însăși și se risipea în cheltuieli nebunești la Viena. Deja am întâlnit
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
după lichidarea instituțiilor democratice, în plină cenzură. Multă vreme falia dintre opera de tinerețe și aceea de maturitate n-a fost băgată în seamă. Ceva mai tîrziu, un publicist care a editat o versiune integrală a Întîlnirii din pămînturi a vorbit (în limbajul politic datorat ocupării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia în august 1968) de normalizarea operei scriitorului. Trebuie acceptat astăzi că fractura există și că evoluția lui Preda, ca și a colegilor lui de generație, trebuie pusă în legătură cu istoria
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
rămînînd fără pedeapsă și sacrificiul, fără răsplată. Prin comparație, romanul Moromeții, cu un prim volum apărut la mijlocul anilor '50 și cu un al doilea la sfîrșitul anilor '60, este mai tradițional și mai cuminte. Aici se vede fractura de care vorbeam. E imposibil de știut cum ar fi arătat, dilatat la anvergura unui roman de aproape o mie de pagini, satul schițat în Calul sau în La cîmp, dacă nu intervenea o evidentă autocenzură, nu atît de natură ideologică (deși există
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
copiere. Marin Preda era un scriitor foarte important, iar în ipoteza că ar fi lăsat ceva neconvenabil regimului printre manuscrisele sale, nu oricine putea fi lăsat să-și bage nasul în ele. Moartea scriitorului, subită, agitase o țară întreagă. Se vorbea aproape pe față, în cele mai diferite cercuri că Preda a fost ucis din cauza ultimului său roman, Cel mai iubit dintre pămînteni, care apăruse cu doar cîteva luni înainte, avusese un succes de librărie extraordinar și conținea o caracterizare netă
Note la un jurnal foarte intim by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14915_a_16240]
-
OBSERVATOR CULTURAL nr. 127, dl Dan Matei se află În răspăr (e titlul rubricii sale) cu toți aceia care au deplîns confiscarea de către guvern a sediului Bibliotecii Naționale. Dl Matei îl credea oricum "depășit" și nefuncțional. "De estetică - nici nu vorbesc". Se prea poate să fie așa. Dacă ne gîndim la cum arată biblioteci mai puțin importante decît B.N. din alte țări, desigur, nu putem să nu dăm dreptate dlui Matei. Pe de altă parte însă, realist privind lucrurile, trebuie să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
tocmai prin pagina a 5-a a ziarului, ADEVĂRUL a găsit loc pentru averile țărăniștilor în penultima pagină, sub titlul Săracii țărăniști bogați, Jurnalul Național, în schimb, ricanează pe pagina întîi: Liderii PNȚCD au mimat că-și declară averile: Țărăniștii vorbesc de sărăcie cocoțați în jeep. Ziarul citat își exemplifică ironia într-un subtitlu: Președintele Ciorbea a venit cu Toyota la întîlnirea unde și-a declarat averea de o Dacie. Ceea ce ar fi de ironizat mai degrabă e că Toyota de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14916_a_16241]
-
desi foarte frumos și foarte iubit de om, să fie greu de desenat & animat. Așa se face că James Baxter, cel ce s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, desi acțiunea este povestita așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
s-a ocupat cu realizarea personajului Spirit, a făcut muncă de pionerat. Apoi, în acest film animalele nu vorbesc, desi acțiunea este povestita așa cum o vede un cal: "Ne-am dat seama că în situația în care un cal ar vorbi, am realiza o comedie. Așa că am hotărât să facem animalele să pară cât mai naturale și să le lăsăm să joace prin intermediul animației", arată regizorul Kelly Ashbury (autor de cărți ilustrate pentru copii, animator din 1983 la Walt Disney Feature
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
Prima parte. O întîmplare inexplicabilă Așadar vă surprinde peste măsură că m-am schimbat atît de mult? - Foarte tare; de-acum trei ani sînteți altul. - Poate. - Bineînțeles, nu insist să-mi explicați. Ca să nu mai vorbim de faptul că de multe ori nici noi nu știm de ce ne schimbăm. Sîngele o fi de vină. - Eu știu de ce m-am schimbat. Aici, interlocutorul meu a șovăit și ochii lui plini de vioiciune m-au privit o clipă
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
ca pe ceva simbolic; a fost o întîmplare reală și concretă, a cărei amintire mi se păstrează la fel de vie precum a celorlalte întîmplări din viața mea; a fost ceva care a existat în sine. Pentru că presupun că, atunci cînd ați vorbit de simboluri, v-ați gîndit că există ceva care nu se reduce la ele. - De bună seamă. - Prin urmare, în sensul ăsta vă spun și eu că această întîmplare nu a avut nimic simbolic în ea. Pentru că, în alt sens
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
de ce oamenii se încăpățînează să-și explice lucrurile. În toate raționamentele noastre este inclus postulatul conform căruia e cu neputință să se întîmple ceea ce e de neînchipuit, în vreme ce e posibil să se întîmple ceea ce poate fi cuprins cu mintea. Se vorbește mult despre necesitatea cutărui lucru, dar vin și vă-ntreb: care este necesitatea în numele căreia să existe Dumnezeu, lumea sau orice altceva? Nu s-ar fi putut foarte bine să nu existe nimic? - Nu, de vreme ce există. - Cu alte cuvinte, dumneavoastră legați
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
enervare au ieșit și aceste studii. Ilina Gregori nu a stat cuminte în bibliotecă doar ca să aducă mici și utile contribuții în exegeza eminesciană. Isteria �eminescoidă" declanșată de anul jubiliar a adus-o pe cercetătoare la capătul răbdărilor: Deși, logic vorbind, nu puteam respinge ideea că, favorizat de circumstanțe, cultul lui Eminescu amenința să se manifeste exacerbat în anul jubiliar și să îmbrace forme dintre cele mai grotești, inhibiția pe care prognoza o producea în rîndul spiritelor lucide, mi se părea
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
când adorm visez că înghit pe nemestecate ce a mai rămas/ din ciotul cu care scriu pe zid" (o profeție nu se mai poate). Pe coperta a IV-a, poetul schițează inutil într-un stil neologic prețios ideea volumului. Deși vorbește despre "viața contrasă în subsidiar și multiplicată în anomie" (s.m.) sau despre o lume "sedusă de catabază și inspirată doar scatologic" (s.m.), lectura poemelor ne arată doar o palidă realizare a acestora. Respirația lirică largă, menită să urmărească coerent traseul
Fundăturile poeziei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14919_a_16244]
-
un fel, calcă pe urmele lui Mircea Eliade și pe cele, din păcate prematur întrerupte, ale lui Ion Petru Culianu. Nuanțele joacă un rol important în circumscrierea situației d-lui Nemoianu, care precizează: Cred că în cazul meu se poate vorbi de o expatriere mai curînd decît de un exil, iar cuvîntul "profesional" o descrie mai corect decît cel "cultural"". Ceea ce subliniază această frază e situația de normalitate, într-o societate democratică, a stabilirii individului în orice punct al mapamondului, în
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
spiritului american dă lucrurilor o întorsătură vitală prin "democratizarea" esteticului: "Ceea ce mulți europeni caracterizează drept "criza culturii" nu e defel socotită criză în America, ci dimpotrivă, un pas normal înainte, ba poate chiar un progres. Cu alte cuvinte, am putea vorbi de o răspîndire, de o popularizare a formelor artistice, de genul celor pe care comuniștii le tot promiteau, dar nu reaușeau să le înfăptuiască". Aceasta la nivelul comunicării. La nivel structural, situația e ceva mai complicată, dar sub semnul aceleiași
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
nu cultura, ci natura poartă răspunderea? Cum să împlînți de zeci de ori, pînă îl îndoi, un cuțit într-un om cu care ai stat la masă (masă la care te-a invitat), pe care-l cunoști, cu care ai vorbit în multe ocazii? Cît de beat trebuie să fii ca să-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida rugăminților și țipetelor ei? Ce tratament suferit în copilărie poate explica astfel de acte de cruzime ori criminale? * Știrile de pe
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
să-i dau un volum", dl D.T. n-a mai găsit timp să-l alcătuiască. Cum poate fi cîrpită relația cu U.E. Ascultați, băieți, ascultați! îi îndeamnă Cornel Nistorescu pe aceia dintre oficialii români care vor să știe ce se vorbește la telefon despre ei și nu numai, în România. "Săptămîna trecută, scrie Nistorescu în EVENIMENTUL ZILEI, prefectul de Iași a declarat că a aflat de la ofițeri SRI că anumiți ziariști au sunat la reprezentantul Delegației Comisiei Europene la București, Joathan
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14942_a_16267]
-
mai ține de subiectivitatea noastră, ține de istorie. E curios că tocmai criticii tineri, care pun preț pe pragmatism, pe "eficiența" atitudinilor intelectuale, nu interpretează corect rolul jucat de literatură în spulberarea mitologiei comuniste. E adevărat, desigur, că intelectualii au vorbit deseori în pustiu. Și Voltaire, și Diderot, și Jean-Jacques Rousseau au vorbit în pustiu la vremea lor, dar din asta a ieșit Revoluția Franceză. Și Havel și Michnik au predicat la pereții celulelor unde erau închiși. A trebuit să vină
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
criticii tineri, care pun preț pe pragmatism, pe "eficiența" atitudinilor intelectuale, nu interpretează corect rolul jucat de literatură în spulberarea mitologiei comuniste. E adevărat, desigur, că intelectualii au vorbit deseori în pustiu. Și Voltaire, și Diderot, și Jean-Jacques Rousseau au vorbit în pustiu la vremea lor, dar din asta a ieșit Revoluția Franceză. Și Havel și Michnik au predicat la pereții celulelor unde erau închiși. A trebuit să vină 1989 pentru ca puterea celor fără putere, cum i-a numit Havel pe
Scriitorii vechi și criticii noi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14943_a_16268]
-
ce sentimente redau poeziile"; Nu am înțeles nimic. Ce ai vrut să exprimi?"; "sper să nu fiu iar pus la zid, dar pentru că am dificultăți majore în întelegerea/ simțirea unor astfel de texte, aș dori să întreb dacă aici se vorbește despre iubire...". E interesant că sînt aproape absente taxinomiile, clasificarea tematică sau formală a textelor: o tendință care, de fapt, caracterizează în genere critica și istoria noastră, devenind și o tradiție a școlii (ca și preferința pentru formă). La fel de puternică
Comentarii de poezie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14928_a_16253]