1,090 matches
-
un spirit de observație cât se poate de acut”, glumi el. „Vedeți prin om ca printr-o sticlă... Probabil că pentru dumneavoastră chiar și pereții ăștia sunt clădiți din cărămizi de apă...” „Exact”, spuse celălalt. „Din apă minerală amestecată cu votcă sau coniac...” „De ce nu puneți la socoteală berea, lichiorurile sau vinurile pe care le-am consumat?” „Acelea s-au evaporat...” „Probabil casa aceasta În care stau, În ochii dumneavoastră, apare ca o sticlă pe care scrie: coniac Alexandrion...” „Exact”, răspunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Aș da orice să știu ce-am mai băut...” „Nici o problemă”, făcu amiralul. „Priviți aici...” Și Noimann văzu rotindu-se pe tunică numele unor băuturi pe care rar Îndrăznea să le ingurgiteze... Îi apăru În față și coniacul Napoleon, și votca Scandic, și marca de whisky Teacher’s, o listă Întreagă de vinuri și lichioruri a căror vedere Îi provoca o repulsie cumplită. Dar ceea ce-l miră cel mai tare era totuși faptul că, pe lângă tot felul de mărci de băutură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Noimann e un om sensibil și original, aici nu avem obiecții. În fine, dacă stăm să ne gândim mai bine, totu-i posibil. Ținând cont că Noimann a reușit să domesticească peștii turnând În fiecare zi câte o sticlă de votcă În acvariu sau mușcate, care acum se usucă dacă nu le pui la rădăcină un pahar de bere sau de vin, atunci am putea trage concluzia că, Într-adevăr, și Noimann Încearcă să transforme lumea din temelii.. Poate că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În locul lui au fost amenajate cabine, pisoarul și camera de dușuri. Intrarea În WC-ul public se face prin butic - Non Stop -, unde găsești pe stânga benzi de magnetofon, casete video, discuri, iar pe dreapta trei sau patru sortimente de votcă: votcă Petrov, votkă Petrikov; votcă Petroff și Stalinskaia. Trecând prin magazin și coborând spre cabine, te poți aproviziona din mers și cu gumă de mestecat Turbo, țigări Kent, Assos, ciocolată și alte produse care să te facă să simți timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
lui au fost amenajate cabine, pisoarul și camera de dușuri. Intrarea În WC-ul public se face prin butic - Non Stop -, unde găsești pe stânga benzi de magnetofon, casete video, discuri, iar pe dreapta trei sau patru sortimente de votcă: votcă Petrov, votkă Petrikov; votcă Petroff și Stalinskaia. Trecând prin magazin și coborând spre cabine, te poți aproviziona din mers și cu gumă de mestecat Turbo, țigări Kent, Assos, ciocolată și alte produse care să te facă să simți timpul petrecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cabine, pisoarul și camera de dușuri. Intrarea În WC-ul public se face prin butic - Non Stop -, unde găsești pe stânga benzi de magnetofon, casete video, discuri, iar pe dreapta trei sau patru sortimente de votcă: votcă Petrov, votkă Petrikov; votcă Petroff și Stalinskaia. Trecând prin magazin și coborând spre cabine, te poți aproviziona din mers și cu gumă de mestecat Turbo, țigări Kent, Assos, ciocolată și alte produse care să te facă să simți timpul petrecut acolo ca pe-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
să nu intre Într-o nouă criză, Noimann se Îndreptă spre toaletă, unde se spălă Îndelung pe față și pe mâini... Pe drum, din mers, se aprovizionă de la Non-Stop-ul aflat la intrarea În WC, umplându-și buzunarele și geanta cu votcă, țigări, șervețele parfumate și gumă Orbit de culoare bleu. Ieșind pe peron, Noimann se simți pe moment mai bine. Dar curând starea de neliniște Îi reveni. Chiar la picioarele sale se afla un tren gata de plecare. Locomotiva șuieră de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Noimann, recitind din Khayam. Apa era un element dăunător, n-avea nici un sens s-o invoce. Apa era bună doar pentru acvariu, unde Înotau cei doi pești, dar și acolo, pentru a-i Întări esența, Noimann era nevoit să adauge votcă sau coniac Alexandrion. Peștele mare Îl Înghite pe cel mic sau viceversa. Universul În care viețuia doctorul Noimann evolua după legi cu totul stranii. Aici formele Înlocuiau fondul, de aceea uneori tavanele se Învârteau, iar treptele pe care urca Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
solitar, „trebuie să beau ca să fac față și, dacă Întâmplător sunt singură, atunci așa să fie“, ci În felul acela matur, „sunt un adult și, dacă vreau un pahar de vin sau o gură de șampanie sau patru doze de votcă În clipa asta, ei bine, de ce nu?“ M-am prefăcut că reflectez la propunerea lui, Înainte de a răspunde: — Ce zici de un martini? În clipa aceea intră unchiul Will și, ca de obicei, Încărcă aerul cu o energie imediată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
De fapt, nici nu există cuvinte pentru gradul ăsta de jelanie. Parcă ne-am fi uitat la Jeopardy! - Îmi veneau toate răspunsurile, dar cu zece secunde prea târziu. Tocmai era pe punctul de a sugera să ne tratăm cu atâta votcă nediluată cât puteam face rost, dar Elisa ne-a găsit prima. Localul ăsta e supertare, Îmi spuse ea pe nerăsuflate la ureche, În timp ce-o saluta pe Penelope. Ia uită-te. În dreapta, colțul din spate, Kristin Davis. În capăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
direcția toaletei. Plină de resurse ca Întotdeauna, Elisa Își vârî mâna În buzunarul lateral al genții și Împărți câteva pastile celor rămași la masă. Mâinile Își croiră simultan drum spre guri, iar pastilele misterioase fură rapid Înghițite cu șampanie și votcă și cu băutura pe care Skye - criticul nostru În domeniu - o numise „singurul Cosmopolitan decent din tot orașul ăsta de căcat“. —O, Pheeeely, cred că ar fi drăguț să bem suc de toh-mate, oui? spuse Sonja, mușcându-și seducător buza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cu fața aprinsă de rușine, În timp ce noi ne-am așezat În jurul canapelei. Philip mă trase În poală și Începu să mă frece pe picior, frământându-l În felul acela care gâdilă neplăcut și doare În același timp. Îmi pregăti o votcă tonic, folosindu-se de sticla de Grey Goose de patru sute de dolari care fusese imediat depusă pe masa noastră, și salută fiecare persoană care trecea pe lângă noi pe nume, ascunzându-și din când În când fața În gâtul meu. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Bette, Marco. —Estetician, o corectă el imediat. Aveam de gând să merg să-l salut pe Sammy, dar n-aveam cum să evit să rămân măcar câteva minute la masa lor. M-am așezat și mi-am turnat imediat o votcă tonic. —Bună, Marco, mă bucur că te cunosc. De unde o știi pe Elisa? — De unde o știu pe Elisa? Păi, Îmi place să cred că eu sunt responsabil pentru pielea aia perfectă, strălucitoare! Îi luă capul Între degetele lui manichiurate și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
problemă apare pe parcurs. În general, mă aștept ca totul să meargă ca uns. A, și am vorbit cu Philip și cred că a Înțeles că, dacă e gazda evenimentului, n-ar trebui să dea pe gât sticle Întregi de votcă, să pipăie pubere și să consume droguri pe față sau Într-o uitare de sine dementă. Nu pot garanta că va respecta regulile, dar te asigur că a fost măcar informat care sunt acestea. —Ei, doar vom fi cu toții acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
celălalt, lui Sammy. Avery stătea lângă el, bolborosind incoerent. — Da, frate? Întrebă Sammy, Încă nesigur dacă Philip i se adresa lui. Fii băiat bun și adu-ne o sticlă de ceva. Fetelor, ce să bem? Vin spumant? Sau ați prefera votcă? Sammy arăta de parcă primise o palmă. Nu sunt chelnerul vostru. Aparent, lui Philip situația i se păru irezistibil de amuzantă, Întrucât se zgudui de râs. — Adu-ne băutura aia, bine, amice? Mă interesează mai puțin detaliile gen cum se Întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
amuzantă, Întrucât se zgudui de râs. — Adu-ne băutura aia, bine, amice? Mă interesează mai puțin detaliile gen cum se Întâmplă asta. N-am așteptat să văd dacă Sammy o să-l lovească, o să-l ignore sau o să facă rost de votcă. Nu mă gândeam la mare lucru, În afară de cât de confortabil ar fi un pat În clipa aia și cât de puțin Îmi păsa dacă P. Diddy aducea un invitat sau o sută sau dacă nu venea deloc. Mi-am dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de-acum învinețite. — Ce... fel... de... poze? Marea întrebare. Mickey putea vorbi cu Sol Gelfman și ar fi aflat oricum adevărul gol-goluț. Buzz se descărcă: — Lucy cu un câine. Mâna lui Mickey sparse paharul, cioburile zburară pe toată masa, iar votca și sucul de roșii îl împroșcară pe Buzz. Mickey se uită la palma lui sângerie și și-o apăsă pe fața de masă. Când pânza începu să se înroșească, zise: — Grecul e ca și mort! Să fiu al dracului dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Haven îl privi pe Mal. Bărbatul contraatacă: — Subtil. Claire râse. — Artistic. Sunteți avocat, domnule Considine? Mal se întoarse. Regina Roșie ținea în mână un pahar plin cu un lichid incolor și cuburi de gheață. Nu mirosea a gin. Sigur era votcă - mai elegantă și fără să miroasă a alcool. — Nu, sunt anchetator la Divizia Marelui Juriu. Pot să stau jos? Claire arătă spre două scaune puse față-n față, cu o tablă de șah între ele. Foarte palpitant. Cafea sau altceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
că veți privi totul cu mintea deschisă și veți găsi unele din aspectele pe care le voi prezenta ca fiind rezonabile. Claire De Haven zâmbi și sorbi din pahar. — Vorbești bine pentru un polițist. Mal se gândi: iar tu sugi votcă de dimineață și te fuți cu golani mexicani. — Am studiat la Stanford și am fost maior în Poliția Militară în Europa. Am fost implicat în strângerea de probe în vederea condamnării criminalilor de război naziști, așa că, vedeți, nu sunt întru totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
minte cum îl chema. Zgripțuroaica tremura de nervi. Mâinile lui Claire se frângeau, iar picioarele îi bâțâiau, izbind în masă pe dedesubtul tăbliei. Mal se uită atent la ochii ei și văzu că erau micșorați. Poate că amesteca pastile cu votcă. Se scurseră câteva secunde. Claire se calmă. — Îmi pare rău. M-am enervat când am auzit că Reynolds e descris astfel. Mal se gândi: ba nu asta te-a enervat. Sleepy Lagoon te-a enervat. — Îmi cer scuze. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
spună toate acestea lui Gertler, el îl ignoră. Paul lasă să se înțeleagă că nu are ce pierde. Nu-și mai face temele, refuză să poarte cravată și își petrece zilele următoare străbătând camera cu pași mari, vorbind despre stepă, votcă și prăbușirea plutocrației, amestecând Rusia și comunismul până la contopire, o țară liberă în spirit, unde el poate scăpa de frigul de aici, de școală și de Fender Greene. N-a fost niciodată în Rusia. Ar pleca și mâine, dacă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Cad în genunchi și lovesc aerul cu cizmele roșii, o demonstrație etnografică perfectă, un dans căzăcesc distilat până la esența pe care o poate pricepe și cel mai bețiv și cel mai obtuz turist în treizeci de secunde. O gură de votcă. O secundă. Ceea ce este static, se pune în mișcare. Ceea ce este solid se topește, de dezvăluie, se naște din ceea ce există... și ce este cu Star? A făcut totul cum trebuia, s-a purtat perfect. S-a transformat într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
șterge pe cel dinaintea sa. Omul mic de statură se transformă în toți acești oameni, identificându-se atât de bine cu ei, încât din el nu mai rămâne nimic. Pe Jonathan îl cuprinde o senzație de frig, care taie efectul votcii. Îl urmărește atent, rugându-se să nu fie așa, să nu aibă dreptate, să-i fi scăpat ceva. Dar nu avea cum. Între impresii, tocmai în clipa în care dispare un personaj și următorul se întrupează, iluzionistul este complet gol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
unde nu putea atinge pe nimeni. Și iată că, Într-o zi la amiază, Între linii Începuse să se audă zarvă. De-a lungul lor, În ținutul nimănui, cutreiera cel mai frumos porumbel al păcii. Un soldat rus, beat de votcă și de fericire, călărea pe deșelate un cal speriat. Rusului Îi căzuse boneta, vestonul Îi era descheiat, Îi lipsea centura, nu avea armă. Calul târa după el un tun de artilerie ușoară. Țeava se zbătea aiurea, Încoace și-ncolo, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mine care se vede În afară ca un soi de furie inofensivă, află că În armată am primit numele asemănător de Monstrulică.) Oboseala după călătoria cu trenul m-a făcut să mă amețesc destul de repede, din numai două-trei pahare de votcă, și să devin al naibii de Îndrăzneț cu femeile. Mi se pusese pata pe una ce părea a fi singură și stătea cumva deoparte. Avea zece ani mai mult decât cei optsprezece și jumătate ai mei și de aia, am socotit eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]