1,592 matches
-
Și îți voi da în stăpînire toate marginile cerului. Avea-vei în război domnia, în sînge triumfa-vei pentru mine, Fiindcă-n vremi ale Veciei fost-am în două sfărîmat Și ce-am iubit mai mult s-a risipit printre Vrăjmași. 60 Micile mele fiice fost-au făcute prizoniere, si biciuite le-am văzut De-a lungu-ncinselor nisipuri. Pe cei ce i-am iubit i-am auzit Noaptea plîngînd în tainicele corturi, iar dimineața siliți Ca să trudească; și iată că inima
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prin faptele lor, deprinderile voluntare, care întemeiază cursul "natural" al culturii. Potrivit exemplelor filosofului, astfel de oameni de caracter au fost: primul om care a pus sămânța în pământ așteptând ca aceasta să rodească; primul om care și-a transformat vrăjmașul său învins în sclav; cel care a pus în practică pentru prima oară munca industrială; cel în mintea căruia s-a născut intenția de a purcede la experiență pentru a înțelege lucrurile (adică "primul om de știință") ș. a. Fiecare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
revenim la unele exemple comentate acolo de C. Rădulescu-Motru și să completăm imaginea accentuat formală din Elemente de metafizică. Sunt vocații: primul om care a pus sămânța în pământ așteptând ca aceasta să rodească; primul om care și-a transformat vrăjmașul său învins în sclav etc. Desigur, acești oameni sunt, ca tip de personalitate, asemănători celorlalți cu care trăiau împreună. Fiind vorba despre fapte istorice "primitive", forma personalității lor era mistică. Totuși, ei au trecut dincolo de limitările firești ale formei de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ne greșește: Ați auzit ca s-a zis: „Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Eu Însă vă spun vouă: Nu vă Împotriviți celui rău [...] Ați auzit ca s-a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte”. Eu Însă vă spun vouă: Nu vă Împotriviți celui rău [...] Ați auzit ca s-a zis: „Să iubești pe aproapele tău și să urăști pe vrăjmașul tău”. Iar Eu zic vouă: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc (Matei 5, 38-44). CITAT RETRAS!!! Iertarea Înseamnă să ne reconstruim persoana În concordanță cu un alt
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
redactori (schițe ușoare și atractive, cu un accentuat caracter moralizator, romane de călătorie și de aventuri) sau adaptată din diverse literaturi: după Cervantes (Don Quijote de la Mancha), frații Grimm (basmul Cei doisprezece frați), Goethe (Craiul codrului), Krâlov (fabulele Sticletele și porumbelul, Vrăjmașul), V. M. Garșin (Cruciada copiilor), Elisée Reclus (Spania și spaniolii), L. Brehm (numeroase fragmente din Lumea animalelor), A. Daudet (Tartarin din Tarascon), H. Sienkiewicz (Ianko muzicantul). A.c. izbutise să-și asigure opt sute de abonați și se difuza și în Transilvania
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
țara să între alți oameni, sau răi, sau nebuni, să o strice, ci fii!” La care Brâncoveanu, subliniind că „dumneavoastră m-ați pohtit și fără voea mea m-ați pus domn în vremi ca acestea turburate, încungiurați de oști de vrăjmași” (aluzie la confruntările dintre cele trei mari imperii vecine), le cere în mod solemn: „Deaca pohtiți toți, mi-e voea și mie să-mi dați un jurământ înaintea lui Hristos precum veți fi cu dreptate și, de ar veni vreo
ANONIMUL BRANCOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285377_a_286706]
-
lui Napoleon În ținută imperială, el apărând peste tot În acea modestă uniformă verde, cu aceeași pălărie În două colțuri și cu brațele Încrucișate. Napoleon nu este poetic și adevărat decât dezbărat de șarlatanismul imperial. Coborându-l din vârful piedestalului, vrăjmașii i-au sporit prestigiul. Despuiat de Însemnele regalității, Napoleon devine imens: simbolul secolului său, o minte pentru viitor. Individul puternic este Întotdeauna simplu și calm. Din moment ce două livre de titluri de noblețe nu mai pot Înlocui totul, din momentul În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unei revoluții este cineva care să vrea mai bine potolirea ei cu prețul ruinei uneia dintre tabere și biruinței celeilalte mai degrabă, decât unirea și concordia restabilite între ei prin bună înțelegere pentru ca în urmă să-și îndrepte atenția contra vrăjmașilor din afară"1036. Era o chestiune de timp până când, în acord cu principiile economiei de piață, dezechilibrele structurale urmau a fi recunoscute, iar prețul urma să-și recapete rolul său de reglator al vieții economice. Momentul a fost 1 noiembrie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Et leș montagnes où sont-elles ? Leș montagnes que mă foi pourrait déplacer de șa voie ? (Et leș montagnes où sont-elles ?) (Miclău, 1978 : 155) Se desface care poartă? Se deschide care ușa? [...] îmi taie drumul care prieten? Îmi taie pasul ce vrăjmaș? (Asfințit) (Blaga, 2010 : 145) Se défait quel portail ? S'ouvre quelle porte ? [...] quel ami coupe mon chemin ? Quel ennemi coupe mon pas ? (Couchant) (Miclău, 1978 : 337) [...] cuvântul unde-i că un nimb Să te ridice peste timp? (Ardere) (Blaga, 2010
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
grija autorului de a scoate în evidență, nealterată, figura domnitorului, tactul său. Nu o dată se observă poziția față de evenimentele povestite. Cronicarul nu știe să-și ascundă antipatiile; în această privință este semnificativă nararea isprăvilor și a pățaniilor vornicului Iordache Ruset, vrăjmașul lui C. și al familiei sale. În partea a doua a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai binevoitor, deși în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord cu politica de apropiere
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
sacre și însemnări, confesiuni și mărturii mistice în proză, ilustrative și pentru unele aspecte ale liricii religioase creștine din Occident, de la Fericitul Augustin până la Sfântul Ioan al Crucii sau Sfântul Francisc din Assisi. Alți Psalmi implorând ajutorul lui Dumnezeu împotriva vrăjmașilor, alte Rugăciuni, meditații și cântări pentru Săptămâna luminată, publicate în 1971 în revista „Buna Vestire”, demonstrează îndelunga stăruință a poetului în sfera unei inițieri mistice, care de altfel se simte în întreaga sa poezie . Cu puțin înaintea dispariției, C. a
CIORANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
podul și se așeză În strâmtoarea aceasta, ca Într-o cetate. Puțini erau la număr ostașii lui, dar inimoși, Încercați În luptă, cu multă iubire de țară și hotărâți cu toții a-și da scump viața. Împărțiți În cete, așteptau pe vrăjmaș și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul focului. Când se lumină de ziuă, toți erau În picioare, nerăbdători, gata de luptă. Mihai se plimbă printre ei. Privirea și vorba lui dau sufletelor
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
tu ai fost?... Ș-acum dormi, dormire-ai vecinic... fără-ntoarcere, un prost. (aruncă mantia peste el) Ei, aprod! Aleargă iute, mergi, mai iute, adă flori... Flori, da! Astăzi Lăpușneanu e deplin *** tor Nu mai am în asta țară un vrăjmaș de-această seamă, Astăzi calc pe trepte ***, fără ură, fără teamă. Multe flori și tot mai multe. O, tu ramură uscată dintr-un neam străvechi și drept, Te cunosc... Atâta suflet aveai tu în acel piept... Erai tânăr, erai mândru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e frumoasă. [LĂPUȘNEANU] Dar cum a murit Calabă? Nu-i vorbă, mie-mi pare bine că m-am scăpat de el; căci [î]l iertasem, dragă Doamne, și ca mâne l-aș fi văzut la Curte. [VISTIERUL] Era unul din vrăjmașii cei mai mari ai M[ăriei] Tale și poate că o slugă credincioasă să fi fost mai prevăzătoare decât nestatornicia voastră domnească. [LĂPUȘNEANU] Bine... Dar auzeam, vistere, că tu ai pus ochi pe nevasta lui? [VISTIERUL] Ochi?... Așa * n-ar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
spaima-n oasele romeilor surprinși, cari, puțin ce se-mprotiviră, și căzură mulțime de săbiile românilor, până ce-n urmă, tot în galop și dând frâiele slobode, o croiră la fugă de 87 {EminescuOpXIV 88} mâncau pământul, risipiți pe deplin, goniți de vrăjmașul învingător, și abia cu mare ce ajunseră în oraș la Serras, unde năzuiră ca la un liman de mântuire. Arhistrategul Issac însuși căzu prins pe mâna unui cuman, care tăinui mai întîi lucrul, să puie singur la o parte marea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
punea în așa primejdie întregul Apus romeic. Strângând repede o oaste cu greu adunată și puțin numeroasă, împăratul trece cu dânsa Elespontul, lasă-n răsărit ca alter ego al său pe marele domestic Muzalon și înaintează repede spre Adrianopol în contra vrăjmașului. Mihail Asan înaintase din parte-i până la râul Hebrus, stătu pe loc auzind de venirea romeilor și-și concentră tare puterile sale. Atunci se ciocniră avangardele amîndoror părților, și cea bulgară fu biruită în ciocnirea aceasta, trecu sau sub ascuțișul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Tarchaniotes, om și viteaz, și priceput întru ale războiului și știutor de sama lucrurilor. Când trupele ce i se dăduseră se strânseră la Vizya, numărul lor părea că nu va ajunge pentru a întreprinde cu ele o lovitură puternică asupra vrăjmașului superior în puteri; cu toate acestea Mihail împăratul aruncă în contra bulgarilor ce roiau împrejurul orașului Sozopolis un despărțământ de oștire, comandat de bulgarul Bossilas, care era fratele cel mai tânăr al lui Smiltzus și al lui Radoslav și stătea în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vodă declară că, recunoscând deosebita bunăvoință și favoarea prietenoasă și încrezătoare pe care regele au avut-o pururea și necontenit pentru el, de când se cunoscură întîi și întîi, și având considerație recunoscătoare pentru apărarea și ajutorul contra turcilor, acestor neîmpăcați vrăjmași ai Valachiei, el se cunoaște dator de-a păzi fără înfrîngere purtarea însemnată mai jos și aceasta din libera lui voință și din propriu impuls, nesilit de nimenea și neviclenit, ci din contra printr-o făgăduință dată sub solemnă și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea și sâmburele oamenilor vrăjmașului, pe ieniceri și pe spahii. Fiii Franței, cei mai mulți dintre dânșii, răspunseră cu răstire precum călărimea franțuzească nu poate sta nici într-un chip în coada pedestrimei ungurești și că sub toate împrejurările francejilor li se cuvine locul de onoare în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
au iluminat și au atins desăvârșirea, și așa ne învață și pe noi cum să ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În felul acesta, ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor vrăjmașului înseamnă pentru noi pierderea luptei chiar de la începutul ei. Sfatul filocalic, după felul cum este alcătuit, are un deosebit rol de prevenire a păcatului prin alungarea lui încă din faza de ispită, pentru că dacă nu înlăturăm gândul încă din faza
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Edit. Humanitas, București, 2000, p.169. footnote>. Să ne întărim deci prin pomenirea numelui lui Iisus pentru că nu este putere mai mare în cer și pe pământ, pentru că invocarea numelui lui Iisus, înseamnă de fapt invocarea prezenței Lui: „Biruiește pe vrăjmași cu numele lui Iisus, căci nu e în cer și pe pământ armă mai tare”. Dacă vom încerca să ne rugăm cu rugăciunea minții sau altă rugăciune măcar în timpul „mort” pe care-l avem zilnic, tot am dobândi un câștig
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
conform căreia "ereticii", dacă nu retractează, trebuie nu doar excomunicați, ci și exterminați, se întâlnește în multe documente ale Inchiziției. Când imoralitatea acestor învățături este demascată, mulți catolici le resping deschis, alegând în schimb să accepte învățătura Evangheliei : "iubiți pe vrăjmașii voștri și rugati-vă pentru cei ce vă prigonesc." Este nevoie ca centre creștine de întrajutorare să se înființeze acolo unde astăzi sunt musulmani care suferă. Musulmanii au nevoie să vadă iubirea creștină în acțiune. Acest lucru trebuie să se
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]