136,121 matches
-
nu s-au mai întors. Se pare că au fost loviți de-o mașină. Amintirile unui bătrîn înțelept Eram un bătrîn foarte înțelept. Acum nu mai sînt același, chiar puteți să considerați că nu mai sînt. Dar a fost o vreme cînd oricare dintre voi ar fi venit la mine și, orice greutate i-ar fi sfîșiat sufletul, orișice păcate i-ar fi chinuit gîndurile, eu l-aș fi îmbrățișat și i-aș fi spus: "Fiul meu, liniștește-te, căci nici o
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
Și nu numai oamenii, chiar și animalele și gîngăniile de tot felul se tîrau în fața mea și fîțîiau din coadă. Dar pisicile! Pisicile pur și simplu erau nebune după mine și, cînd mergeam pe scări, fugeau gudurîndu-se în fața mea. Pe vremea aceea eram într-adevăr foarte înțelept și știam totul. Nu exista nici un lucru care m-ar fi pus în încurcătură. Un minut de concentrare a creierului meu minunat și cea mai complicată întrebare se rezolva în cel mai simplu mod
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
ți-l pun înapoi în haină. - Și mi-a strecurat portofelul în buzunarul interior al șubei. Eu eram, firește, uimit, întîlnindu-l atît de pe neașteptate pe fratele meu. Un timp am tăcut, apoi l-am întrebat: - Da' unde-ai fost atîta vreme? - Acolo, - mi-a răspuns fratele și a dat din mînă. Eu am căzut pe gînduri: unde-i asta "acolo"; dar fratele mi-a dat un ghiont și-a zis: - Uite: au deschis magazinul. Pînă la ușă am mers împreună, iar
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
supuși unui regim alimentar acum la modă, care le-a prelungit viața". Pe lîngă acest cinism mai rece decît pereții celulelor de la Jilava, Sighet ori Aiud, ce mai contează părerea dlui Popa despre "actualitatea" lui Caragiale care va dura "atîta vreme cît vor fi unii care vor avea nevoie de el spre a-și justifica prin el propriile mizerii și ale lumii lor mărunte"? Căutăm în zadar în opera lui Caragiale un personaj potrivit cu dl Popa și cu vocația d-sale
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
ori este respectată... Și nu pentru că un cititor superficial ar sancționa imediat piedici clasice de lectură - o scriitură alambicată, un experiment. Ci pentru că noul cititor nu mai suportă deghizarea, fardarea inutilă a literaturii, așa cum se făcea ea cîndva, în alte vremuri. Țepeneag a avut o ieșire benefică din literatura română, pentru că, iată, avem în față un roman, Maramureș, care poate fi citit și comentat fără a decoda vechi reflexe "esopice". Țepeneag se arată neașteptat de vioi, de plin de viață, atunci
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
rânduri. Revin acum, când se împlinesc nouă ani de la moartea sa, cu câteva amintiri și comentarii privind maniera de a preda compoziția. De asemenea, câteva arcușe finale vor retușa un portret estetic al creației sale componistice, cam neglijate în ultima vreme. Dan Constantinescu vorbea foarte clar și apodictic de un lucru considerat a fi foarte învăluit: compoziția muzicală. De aici venea și greutatea noastră de a-i percepe intenția și opinia reală. Aparent, întreg discursul său se desfășura la gradul zero
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în America. Totul, putem crede, n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula romanului polițist este doar parțial respectată, ancheta glisează spre fabulos, criminalul în serie trece în plan secund, acoperit de criminali de ocazie și răpiri misterioase. Circul lumii prezintă bărbați cu
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
numesc Filosofie și poezie (1939), Omul și Divinul (1955), Visul creator (1965), iar antologia postumă publicată în 1993 poartă frumosul și misteriosul titlu Rațiunea umbrei. Confesiunea - chiar și după masivele și celebrele scrieri ale lui J.J. Rousseau - a părut multă vreme mai degrabă infinitivul lung de la "a se confesa", nu i se întăriseră oasele, dacă putem spune așa, într-un substantiv-noțiune și încă într-unul plin de valențe filosofice și estetice. Iscodirea, sistematizarea și documentarea - cu acribie doctorală - a acestui gen
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
importantele sume prin care era răsplătit un spectacol la curte, ceremoniile de înnobilare (Shakespeare însuși a fost înnobilat, iar inamicii săi direcți i-au compus drept blazon o căpățână de porc cu deviza "nu fără muștar!"), cu aventurile galante ale vremii (viața aventuroasă a ambițiosului conte de Essex, amant al reginei, mai tânăr decât ea cu treizeci de ani, sfârșit în cele din urmă pe eșafod, cel care avea să fie și... "doamna brună din sonete"), cu marile beții de bere
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
lui Corneliu Coposu, în cadrul manifestațiilor pro Putere din iarna lui 1990, reprezintă un exemplu tipic pentru registrul funebru. în sfîrșit, ultimul registru, al nouălea, este cel xenofob și rasist. în România, acuza la adresa veneticilor a făcut carieră de-a lungul vremurilor în chip mai mult sau mai puțin motivat: era justificată această acuză în timpuri de sclavie națională și nejustificată în cele ale suveranității înfăptuite definitiv. Antisemitismul și-a avut punctul său nodal în perioada interbelică, dar el a funcționat și
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
pentru a seduce subliminal publicul (într-o captatio benevolentiae de tip morbid-insidios, să spunem). în comunism, violența lingvistică fusese disciplinată și exact orientată, ea fiind îngăduită doar împotriva "dușmanilor poporului"; altfel, limba de lemn nu permitea nici o derogare de la demagogia vremurilor. înainte de comunism, România fusese marcată de democrații integrale sau parțiale, dar care, cu toate, nu limitaseră decît efemer libertatea de exprimare și opinie, astfel încît violența lingvistică și imaginarul său putuseră să funcționeze în voie. După patruzeci și cinci de
Imaginarul violent al românilor by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/15386_a_16711]
-
puțin discutată, deși studiile pe care le propune, docte analize ale unor subiecte de detaliu ale istoriei religiilor, ar merita comentarii foarte atente. Dacă primele numere din Archaeus, cu apariție semestrială, reuneau doar articole scrise în limba română, de ceva vreme revista, devenită trimestrială, apare într-o ținută internațională, cu studii în franceză și engleză. Se pare că proiectele Asociației Române de Istorie a Religiilor iau tot mai multă amploare. O nouă revistă, Studia Asiatica, a fost lansată, iar ultimul număr
Studii de istorie a religiilor by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15390_a_16715]
-
toate ucise de geniul arhitectonic al lui Ceaușescu, dau, astăzi, edililor o bătaie de cap încă mai mare decît blocurile, cînd n-au avut "șansa" să scape complet de ele, precum la Roman sau mai știu eu unde. Neretrocedate la vreme foștilor proprietari, ele se părăginesc sub ochii nepăsători ai unor primari care n-au nici cea mai mică inițiativă. Am văzut străzi, care făceau altădată mîndria unor orașe, ale căror case istorice se părăduiesc, devastate de locatari ocazionali, cu tencuiala
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
înregistrează și care se regăsește și în cele mai multe dintre citatele românești. Sensurile sînt de obicei lărgite: de exemplu prin aplicarea la trecutul apropiat și la discursul său politic: "Discurs internaționalist, neobolșevic deci "politic corect" (curierul conservator.com); Era atunci o vreme în care politic corect era să se vorbească despre proletarii daci asupriți pe nedrept de imperialiștii romani" (negura.go); "în final, se configurau nivelele, evident dialectice, ale procesului "politic corect" al creației" (interval.tripod.com). Nuațele semantice diferite ale folosirii
"Politic corect" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15396_a_16721]
-
și a uitat cu totul de radicalismele juneții". Dl. Vartic observă: "Aici nu mai e vorba de Cioran, ci de un Pseudo-Cioran!" Pe drept cuvînt. Ar fi de adăugat că, după fanii unui Cioran fără trecut, se înmulțesc de la o vreme criticii unui Cioran cu trecut. Deopotrivă de stupizi, și unii, și alții, cînd își închipuie (vezi și ce scrie dl. Valentin Protopopescu în Observator) că știu ce era în mintea filosofului mai bine decît el însuși. A doua aberație a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
laudă că e pe punctul să-și înscrie partidul la tribunal. Un partid cu intenții federaliste, al cărui lider și-a mutat centrul de activitate de la Cluj în Banat și care a făcut să vuiască lumea politică autohtonă și pe vremea cînd doar se lăuda că va face un partid. * Cîțiva dintre foștii tovarăși de drum ai lui CVTudor au sesizat Curtea de Conturi cerând să verifice cum a cheltuit tribunul banii primiți de la buget pentru partid. Fondurile, susțin foștii peremiști
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15383_a_16708]
-
se vrea "ochiul Domnului" în infern, un mesager al adevărului înnebunit de ineficiența demersurilor lui și încadrat, mereu, de un înger și de un diavol. Îngerul e un tînăr iezuit - jucat, tulburător, de Mathieu Kassovitz; rolul a fost jucat, pe vremuri, la Bulandra, de Ion Caramitru, cel care acum, în film, e tatăl acestui preot care nu poate accepta oroarea, își pune steaua galbenă pe sutană ("ficțiune!", s-a scris, "un asemenea caz n-a existat"), și merge să moară, într-
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
ororile nazismului; Papa Pius XI, predecesorul celui incriminat, s-a pronunțat împotriva rasismului și antisemitismului; în 1939, cînd Hitler a venit la Roma, invitat de Mussolini, Papa a părăsit orașul, închizînd Vaticanul! (iar Pacelli, viitorul Papă, îi era, în acea vreme, principalul colaborator!)... În plus, se pare că e imposibil de apreciat ce efect practic ar fi avut o intervenție mai fermă a Papei; în Țările de Jos, atunci cînd episcopatul a protestat față de tratamentul aplicat evreilor, efectul a fost invers
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
suculența" limbajului nu se pot lupta cu înfiorătoarea monotonie tematică. Peste tot dai de Cioran, de Noica sau de teoretizări ale generației '27. Variațiunile sînt abile, dar sînt pe aceeași temă, de succes. Și "curajul" eseistic nu iese din tonul vremii: caracterizări generale ale spiritului românesc. Nu în stil Noica sau Vulcănescu, în stil propriu. Dar stilul nu înseamnă mare lucru în noua ordine a criticii postdecembriste... Cum este poporul român? Au ținut s-o explice mai toți autorii preamăriți de
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
înghiți mult timp tineri (foarte bătrîni de fapt) români furioși de început de secol. Cît despre "scriitorincie", deocamdată pare a fi o simplă dorință. Dan C. Mihăilescu nu este deloc atipic, ci, dimpotrivă un scriitor care a intrat perfect "sub vremi". "Scriitorincul" este un vis frumos de critic, nerealizat încă. Dan C. Mihăilescu, Scriitorincul, Editura Dacia, 2001, 178 p., f.p.
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
prilej spre a mulțumi, în numele redacției, tuturor celor are au întîmpinat noua formulă a României literare, indiferent de felul binevoitor ori critic al comentariilor.) * În Litere din februarie, dl. Tudor Cristea povestește, cu umor, felul în care trebuiau redactate pe vremuri prezentările din planurile editoriale. Indiferent de conținutul ori de maniera cărții, "rezumatele" acestea trebuiau să vorbească despre caracterul realist și profund atașat ideologic al, de pildă, romanului, în care apare viața luminoasă din România socialismului biruitor etc. Nostimada este că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
moment când studențimea voia să contribuie cât de cât la recuperarea valorilor naționale ca element indispensabil de revitalizare a societății noastre. Tabloul lui Val Gheorghiu, unul de tradiție "clasică", a dispărut îndată, curând aveam să dispar și eu pentru multă vreme, închis sub învinuirea de a fi dat manifestării un sens naționalist, ceea ce voia să însemne atunci: românesc. Cu Val Gheorghiu am rămas însă prieten, deși ocaziile de a ne vedea, după consumarea detenției, au fost destul de rare. Din când în
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
fost implicat de un anticar într-o afacere cu cărți, ceea ce constituie pretextul unei arestări, amînate pînă atunci. Va ieși din închisoare după cinci ani. Ce vină avea poetul zariștilor rurale, al deschiderilor cosmice, al aspirației către Dumnezeu? La puțină vreme după Vasile Voiculescu, într-un nou val de arestări, este ridicat un alt scriitor, a cărui candoare era egalată doar de marea lui valoare intelectuală: profesorul Edgar Papu, care preda literatura universală și comparată la Universitatea din București, a fost
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
succesorale! Evident (și aci fărîmele de adevăr sînt mixate în pasta groasă a minciunii), "revizuirea valorilor impune realism, respectul faptelor. Actul din 1989 nu poate fi înțeles fără precedentul grav al anilor '40-'50, precedent ocolit sau mistificat de lungă vreme. Fizionomia prezentului are rădăcini în trecut, iar situația postdecembristă cu degringolada ei caracteristică, atît de departe de promisiunile din decembrie 1989, n-are cum fi înțeleasă fără descifrarea lui 1989, fără descifrarea obsedantului deceniu postbelic". Dar cuvintele următoare țin deja
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
Marina Constantinescu Nu am ascultat niciodată integral opera Pescuitorii de perle de Georges Bizet. Nici nu știu dacă a fost montată la noi pînă acum. Cunosc cîteva arii de pe vremea cînd nu-mi deslipeam urechea de pe Radio România Cultural. Într-un fel m-am mirat aflînd că regizorul Mihai Măniuțiu, invitat la Opera Națională din București, a ales să pună în scenă această partitură, nici foarte cunoscută, nici prea spectaculoasă
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]